Recitale
(1) Instabilitatea geopolitică fără precedent și agravarea rapidă a nivelurilor de amenințare și de securitate la nivel regional și mondial, în special războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a expus Uniunea și statele sale membre unui risc ridicat de concretizare a amenințărilor militare convenționale, impun o creștere urgentă și semnificativă a cheltuielilor Uniunii pentru cercetare, inovare și dezvoltare, capacitate industrială și dezvoltarea infrastructurii legate de reziliență, securitate și apărare. Baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB) întâmpină obstacole persistente în accesul la finanțare, în special la finanțare privată pentru investiții, din cauza riscurilor pe care actorii de pe piață le asociază cu astfel de investiții. În consecință, este esențial să fie mobilizate investiții publice în domeniul apărării. Așadar, astfel cum s-a identificat în Cartea albă a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 19 martie 2025 privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 (denumită în continuare „Cartea albă comună”), care oferă un cadru pentru Planul de reînarmare a Europei (ReArm Europe), Uniunea ar trebui să facă mai mult pentru a sprijini, cu ajutorul bugetului Uniunii, nevoia urgentă de a crește investițiile europene în domeniul apărării, în paralel cu majorarea cheltuielilor cu apărarea ale statelor membre. Mobilizarea programelor de finanțare ale Uniunii pentru a sprijini tehnologiile și produsele cu dublă utilizare și din domeniul apărării are rolul de a avansa către pregătirea pentru apărare a Europei. Această mobilizare este menită și să consolideze cooperarea civil-militară în statele membre, având în vedere efectele de propagare reciproc avantajoase. Acțiunile sprijinite de programele în cauză ale Uniunii ar trebui să țină seama corespunzător de activitățile relevante desfășurate de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și de alți parteneri, atunci când astfel de activități servesc intereselor de securitate și apărare ale Uniunii.
(2) Ar trebui să fie promovate investițiile în dezvoltarea de capabilități de vârf cu dublă utilizare și în domeniul apărării, deoarece astfel de investiții contribuie la realizarea obiectivelor mai ample ale Uniunii în materie de reziliență societală, securitate și competitivitate. Ținând seama de riscurile asociate deteriorării sporite a contextului de securitate al Uniunii, dezvoltarea industriilor produselor cu dublă utilizare și de apărare în întreaga Uniune este esențială pentru a se garanta că toate statele membre contribuie la o EDTIB solidă și rezilientă și beneficiază de pe urma acesteia.
(3) Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (4) este o inițiativă menită să stimuleze competitivitatea Uniunii prin mobilizarea de fonduri din 11 programe existente ale Uniunii pentru tehnologii critice în trei sectoare strategice: tehnologiile digitale și inovarea în domeniul tehnologiei profunde, tehnologiile curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și biotehnologiile. Ca atare, STEP reprezintă un bun mijloc de mobilizare, într-un mod coordonat și sinergic, a resurselor Uniunii în direcția apărării, inclusiv a tehnologiilor-cheie digitale de frontieră necesare pentru dezvoltarea de produse și tehnologii din domeniul apărării.
(4) Deși sprijinul pentru tehnologiile care au implicații în domeniul apărării este posibil în prezent în cadrul celor trei sectoare strategice existente identificate în STEP, este necesar să crească potențialul de dezvoltare a cercetării, a industriei și a inovării în sectorul apărării prin stabilirea unui al patrulea sector strategic în cadrul STEP, axat pe tehnologiile de apărare, fără a compromite poziția de lider urmărită de Uniune în domeniul tehnologic în sectoarele existente. Acest al patrulea sector strategic ar trebui să asigure faptul că stimulentele STEP sunt utilizate pentru a majora finanțarea din partea Uniunii pentru tehnologiile inovative de apărare, cu scopul de a răspunde în mod eficace la amenințările actuale și la cele emergente și de a contribui la competitivitatea europeană în conformitate cu obiectivele STEP. Tehnologiile de apărare ar trebui înțelese ca fiind cele încorporate în produsele din domeniul apărării sau cele necesare pentru dezvoltarea și fabricarea acestora, inclusiv a produselor din domeniul apărării menționate în anexa la Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5). În concordanță cu abordarea care vizează celelalte trei sectoare prevăzute la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/795, Comisia ar trebui să actualizeze orientările prevăzute în regulamentul respectiv astfel încât să vizeze cel de al patrulea sector strategic, inclusiv în ceea ce privește interpretarea domeniului tehnologiilor de apărare. În ceea ce privește inteligența artificială, gigafabricile de IA ar trebui să devină o infrastructură esențială pentru a extinde rapid puterea IA în tehnologiile de apărare.
(5) În plus, pentru a optimiza capacitatea programelor vizate de STEP de a mobiliza resursele Uniunii în direcția necesităților de apărare, este necesar să se clarifice faptul că aceste programe pot urmări obiective și activități legate de îmbunătățirea competitivității și a rezilienței EDTIB, precum și activități de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării.
(6) Programul Orizont Europa, care a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (6), este programul de finanțare al Uniunii pentru cercetare și inovare, având un rol esențial pentru poziția de lider global a Uniunii în domeniul științific și tehnologic. Instrumentul Accelerator al Consiliului European pentru Inovare (CEI) instituit prin regulamentul respectiv oferă sprijin, în special, pentru inovațiile cu potențial revoluționar și disruptive cu potențial de extindere care ar putea fi prea riscante pentru investitorii privați. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM), start-upurile și unele întreprinderi mici cu capitalizare medie care își desfășoară activitatea în sectorul apărării au nevoie de finanțare pentru comercializarea produselor inovatoare. Cu toate acestea, astfel de entități juridice se confruntă cu obstacole mai mari în ceea ce privește accesul la finanțare în comparație cu entitățile juridice din alte sectoare. După cum s-a subliniat în Cartea albă comună, este necesar să se amplifice pregătirea pentru apărare a Europei, deoarece Europa suportă în prezent efectele războiului, ale agresiunii și ale altor acte ostile. În acest scop, este necesar să fie majorat substanțial sprijinul pentru inovarea de mare impact în domeniul apărării, inclusiv sprijinul atât de necesar pentru IMM-uri, start-upuri și unele întreprinderi mici cu capitalizare medie care doresc să extindă astfel de inovații de mare impact în domeniul apărării. Însă arhitectura actuală a programelor Uniunii, în care se încadrează și Fondul european de apărare (FEA), nu oferă amploarea, flexibilitatea sau rapiditatea necesare pentru a mobiliza un astfel de sprijin cu eficacitate și în timp util. Arhitectura actuală ar putea crea incertitudini pentru entitățile juridice din sectorul apărării în ceea ce privește accesul la sprijin pentru tehnologiile care au aplicații cu potențial de dublă utilizare. Având în vedere gravitatea amenințării în contextul actual, este justificat și necesar să se adopte măsuri extraordinare. Deși sprijinul pentru cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării se realizează prin intermediul FEA, care este un program specific al programului Orizont Europa, este oportun, având în vedere contextul strategic actual, ca instrumentul Accelerator al CEI să devină disponibil pentru acțiuni cu aplicații cu potențial de dublă utilizare, promovând totodată utilizarea aplicațiilor civile. Sprijinul pentru întreprinderi în faza de extindere în cadrul programului „Scale-up” derulat în cadrul STEP al instrumentului Accelerator al CEI (denumit în continuare „programul”) ar trebui să fie extins și la IMM-urile care nu sunt eligibile pentru finanțare, inclusiv la start-upuri și la întreprinderile mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanțare, cum ar fi entitățile care au primit deja sprijin din partea instrumentului Accelerator și care desfășoară inovații revoluționare și disruptive care nu sunt eligibile pentru finanțare în domeniul tehnologiilor de apărare critice și promovând totodată, după caz, inovațiile cu potențial de dublă utilizare. Sprijinul pentru extindere sub formă de investiții directe de capital, prin care finanțarea este acordată direct întreprinderilor, nu este disponibil în instrumentele de finanțare axate pe apărare actuale, mai cu seamă în FEA și Mecanismul de capitaluri proprii în domeniul apărării implementat în cadrul InvestEU. Este deci necesar ca programul să devină disponibil pentru inovarea în domeniul tehnologiilor de apărare critice pentru a sprijini entitățile juridice care investesc în sectorul apărării, asigurând totodată complementaritatea cu alte instrumente actuale ale Uniunii. Acest lucru justifică introducerea în cadrul financiar multianual (CFM) actual a unei excepții specifice de la principiul prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/695, care prevede că activitățile de cercetare și inovare din cadrul programului Orizont Europa se axează exclusiv pe aplicații civile, evitându-se totodată suprapunerile inutile. Excepția specifică nu afectează rezultatul viitoarelor negocieri în contextul următorului CFM. Comisia ar trebui să asigure supravegherea adecvată a aplicării excepției specifice, inclusiv prin colectarea și raportarea de date adecvate în contextul monitorizării și evaluării actuale a CEI, fără a crea sarcini administrative suplimentare pentru participanți.
(7) Întrucât activitățile de inovare cu aplicații cu dublă utilizare ar putea afecta activele strategice, interesele, autonomia sau securitatea ori interesele strategice ale Uniunii și ale statelor sale membre, ar putea fi necesară adaptarea normelor de eligibilitate în programele de lucru pertinente ce țin de programul Orizont Europa astfel încât participarea să fie limitată numai la entitățile juridice stabilite în statele membre sau la entitățile juridice stabilite în anumite țări asociate, pe lângă statele membre, sau pentru a exclude participarea entităților juridice stabilite în Uniune sau în țări asociate și controlate direct sau indirect de țări terțe neasociate sau de entități juridice din țări terțe neasociate. Prin urmare, articolul 48 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/695 ar trebui să fie modificat pentru a prevedea o astfel de posibilitate. Posibilitatea de a adapta normele de eligibilitate din programele de lucru pertinente este prevăzută expres pentru noile activități de inovare care au aplicații cu dublă utilizare și nu influențează normele care reglementează sprijinirea activităților cu aplicații civile în cadrul programului Orizont Europa sau finanțarea acestor activități.
(8) Deoarece activitățile de inovare în domeniul tehnologiilor de apărare critice pot afecta considerabil interesele în materie de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, trebuie să se stabilească norme de eligibilitate speciale care să asigure coerența cu alte instrumente ale Uniunii din industria de apărare și care să țină seama de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Aceste norme de eligibilitate speciale ar trebui să limiteze participarea la entitățile juridice stabilite în Uniune, în Ucraina sau într-un membru al Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care este membru al Spațiului Economic European (membru al SEE) și care este asociat la programul Orizont Europa. Aceste norme ar trebui să respingă participarea entităților juridice controlate direct sau indirect de o țară terță care nu este Ucraina sau o țară membră a SEE asociată la programul Orizont Europa, sau de entități juridice dintr-o astfel de țară terță. Cu toate acestea, o entitate juridică stabilită în Uniune sau într-un membru al SEE asociat la programul Orizont Europa și care este controlată de o țară terță care nu este Ucraina sau o țară membră a SEE asociată la programul Orizont Europa ori de o entitate juridică dintr-o țară terță care nu este Ucraina sau o țară membră a SEE asociată la programul Orizont Europa ar trebui să fie eligibilă să fie beneficiar, cu condiția ca garanțiile aprobate în conformitate cu procedurile naționale ale statului membru sau ale membrului SEE în care este stabilită entitatea juridică să fie puse la dispoziția Comisiei.
(9) Recunoscând necesitatea urgentă și extraordinară de a consolida mai mult suveranitatea și securitatea Uniunii, după cum se prevede în Regulamentul (UE) 2024/795, și pentru a asigura mobilizarea și reinvestirea rapidă a resurselor financiare în sectoare critice, inclusiv în proiecte cu dublă utilizare și în domeniul apărării prin instrumentul Accelerator al CEI din cadrul programului Orizont Europa, este oportun să se deroge de la articolul 212 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (7) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Având în vedere aceste circumstanțe și necesitatea ca fondurile să fie rapid disponibile, este în special necesar să se prevadă ca rambursările, inclusiv avansurile rambursate, veniturile și cuantumurile neutilizate, excluzând taxele și costurile componentei de investiții de finanțare mixtă din cadrul CEI aferente proiectului-pilot al CEI din cadrul programului Orizont 2020, să fie reinvestite în Fondul CEI, și nu direcționate către bugetul Uniunii, pentru a finanța proiecte cu aplicații civile, precum și proiecte cu dublă utilizare și în domeniul apărării care beneficiază de domeniul de aplicare modificat. Termenul prevăzut la articolul 212 alineatul (3) din Regulamentul financiar ar trebui să fie modificat pentru a asigura o executare efectivă în circumstanțe excepționale. Pentru a permite această posibilitate, trebuie să fie introdusă o derogare de la dispoziția respectivă.
(10) FEA instituit prin Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului (8) este principalul program de consolidare a competitivității, a inovării, a eficienței și a autonomiei tehnologice a industriei de apărare a Uniunii. FEA urmărește sprijinirea acțiunilor propice dezvoltării tehnologiilor disruptive în materie de apărare. Pentru a aborda mai bine particularitățile unor astfel de acțiuni, cum ar fi în cazuri în care acestea sunt de foarte mică amploare sau au nevoie deosebită de un sprijin rapid, este oportun să se scurteze și să se simplifice substanțial procedurile pentru a decide cu privire la sprijinul acordat acțiunilor respective, stabilindu-se în același timp condițiile pentru luarea unei decizii cu privire la un astfel de sprijin în programul de lucru și fără a submina principiul excelenței.
(11) De asemenea, este necesar să se valorifice sinergiile dintre FEA și alte programe ale Uniunii. În acest scop, ar trebui să fie posibil ca statele membre, instituțiile, organele și agențiile Uniunii, țările terțe, instituțiile financiare internaționale sau alte părți terțe să furnizeze contribuții voluntare la FEA, ca venituri alocate externe. Ar trebui să fie posibile transferurile voluntare de resurse alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate către FEA și combinarea contribuțiilor din FEA cu alte programe ale Uniunii pentru acțiuni specifice, cu condiția ca sprijinul cumulat din partea Uniunii să nu depășească respectivele costuri eligibile totale ale acțiunii.
(12) La 23 iunie 2022, Consiliul European a decis să acorde Ucrainei statutul de țară candidată, aceasta exprimându-și voința fermă de a corela reconstrucția cu reformele pe calea sa europeană. La 15 decembrie 2023, Consiliul European a decis să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina și a declarat că Uniunea și statele sale membre își mențin angajamentul de a contribui, pe termen lung și împreună cu partenerii, la angajamentele în materie de securitate față de Ucraina, fapt ce va ajuta această țară să se apere, să reziste eforturilor de destabilizare și să descurajeze actele de agresiune în viitor. Sprijinul ferm acordat Ucrainei constituie o prioritate-cheie pentru Uniune și un răspuns adecvat la angajamentul politic ferm al Uniunii de a sprijini Ucraina atât timp cât este necesar. La 5 martie 2023, Comisia a propus crearea unui instrument (denumit în continuare „Instrumentul de sprijin pentru Ucraina”) pentru a face față daunelor cauzate de războiul de agresiune al Rusiei bazei industriale și tehnologice de apărare ucrainene (denumită în continuare „DTIB ucraineană”) și pentru a sprijini reconstrucția, redresarea și modernizarea acesteia, ținând seama de posibila sa integrare viitoare în EDTIB. DTIB ucraineană și-a dezvoltat în mod semnificativ capacitățile de cercetare, dezvoltare și inovare de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, pentru a răspunde nevoilor forțelor armate ucrainene. În acest context, asigurarea unei cooperări mai strânse între EDTIB și DTIB ucraineană ar permite accesul EDTIB la capabilitățile respective și ar contribui la obiectivul de promovare a competitivității și a inovării EDTIB, fiind în același timp în concordanță cu sprijinul continuu al Uniunii pentru consolidarea capacităților de producție în domeniul apărării ale Ucrainei. În consecință, având în vedere obiectivele și scopurile comune ale Uniunii și ale Ucrainei în domeniul cercetării și dezvoltării în materie de apărare și având în vedere beneficiile pentru ambele părți care pot fi așteptate în urma unei integrări mai strânse în această privință, este oportun ca Ucraina să fie asociată la FEA.
(13) Programul „Europa digitală” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (9) urmărește sprijinirea și accelerarea transformării digitale a economiei, a industriei și a societății europene, precum și îmbunătățirea competitivității Europei în cadrul economiei digitale mondiale. În acest context, programul ar trebui să urmărească sprijinirea, în special, a proiectelor, a serviciilor și a competențelor care au o aplicare cu potențial de dublă utilizare în cadrul tuturor obiectivelor sale specifice. Acest lucru ar contribui la consolidarea rezilienței societale a Uniunii în fața atacurilor hibride și a ingerințelor străine în curs. Recunoscând importanța strategică a cooperării transfrontaliere și a facilitării transferurilor de tehnologie între statele membre în cadrul proiectelor cu dublă utilizare din sectorul digital, Comisia ar trebui să țină seama de dimensiunea transeuropeană atunci când atribuie proiecte cu dublă utilizare. Prin urmare, este oportun ca acest criteriu de atribuire să devină obligatoriu pentru proiectele cu dublă utilizare.
(14) Pentru a consolida suveranitatea tehnologică și competitivitatea, Uniunea are nevoie de infrastructura de calcul, de tip cloud și de date pe care o necesită poziția de lider în domeniul IA. Ca parte a strategiei continentale privind IA, fabricile de IA și gigafabricile de IA sunt esențiale pentru ca Uniunea să fie în măsură să concureze la nivel mondial și să își asigure autonomia strategică și competitivitatea în știință, în cercetarea cu potențial de dublă utilizare și în sectoarele industriale critice, inclusiv în industria apărării. Modelele de IA de nouă generație necesită o infrastructură de calcul conectată extinsă pentru progrese semnificative în domenii specifice, inclusiv în domeniul apărării. Prin urmare, este oportun să se adauge, la obiectivul specific nr. 1 al programului „Europa digitală” – Calculul de înaltă performanță, un obiectiv operațional suplimentar aferent implementării și exploatării fabricilor de AI și a noii generații de gigafabrici de IA specializate în dezvoltarea, antrenarea și operarea celor mai complexe modele și aplicații de IA de dimensiuni foarte mari, inclusiv în ceea ce privește hardware-ul și software-ul necesare pentru o astfel de implementare.
(15) Intensificarea expunerii la amenințările cibernetice și hibride în Uniune justifică adăugarea unui accent explicit pe reziliența la amenințările cibernetice și hibride în cadrul obiectivului specific nr. 3 al programului „Europa digitală”. În cadrul obiectivului specific nr. 5 al programului „Europa digitală” – Implementarea și utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea, este, de asemenea, necesar să se adauge, în obiectivul operațional definit pentru a sprijini sectorul public și domeniile de interes public, o mențiune a domeniului apărării pentru a clarifica faptul că respectiva contribuție financiară a Uniunii în cadrul unui astfel de obiectiv poate fi extinsă la acest sector.
(16) De asemenea, în cazuri specifice și justificate în mod corespunzător, ar putea să fie necesară adaptarea normelor de eligibilitate din programul „Europa digitală”, astfel încât entitățile juridice stabilite în țări asociate sau în Uniune, dar care sunt controlate din țări terțe, să nu fie eligibile să participe la niciuna sau la o parte dintre acțiunile axate pe tehnologii cu potențial de dublă utilizare din cadrul oricărui obiectiv specific. Prin urmare, ar trebui să se prevadă o astfel de posibilitate. În astfel de cazuri, cererile de propuneri și cererile de oferte ar trebui să fie limitate la entități juridice stabilite sau considerate a fi stabilite în Uniune și controlate de statele membre sau de resortisanți ai statelor membre.
(17) Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului (10), urmărește să accelereze investițiile în domeniul rețelelor transeuropene, permițând crearea de sinergii între sectorul transporturilor, cel energetic și cel digital. Pentru a sprijini infrastructura de calcul conectată necesară pentru produsele și tehnologiile din domeniul apărării și dincolo de aceste domenii, obiectivele sectorului digital al MIE din regulamentul respectiv ar trebui să fie extinse la implementarea și furnizarea de capacități digitale, cum ar fi tehnologia de tip cloud, IA, fabricile de IA și gigafabricile de IA.
(18) Cartea albă comună a recunoscut mobilitatea militară drept un factor esențial pentru securitatea și apărarea europeană și a subliniat valoarea adăugată a Uniunii în sprijinirea infrastructurii cu dublă utilizare pentru mobilitate. În contextul Cărții albe comune, Comisia și Înalta Reprezentantă au recunoscut importanța identificării proiectelor legate de punctele critice pentru mobilitatea militară și a eliminării principalelor lacune și blocaje de-a lungul celor patru coridoare prioritare de mobilitate militară ale UE. Mobilitatea militară este, de asemenea, unul dintre obiectivele MIE. Politica privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) servește drept instrument strategic esențial pentru construirea infrastructurii de transport transfrontaliere a Uniunii. Deși destinată inițial unor scopuri civile, are, de asemenea, un potențial remarcabil pentru dubla utilizare, civilă și de apărare. În plus, raportul Niinistö din 30 octombrie 2024 privind consolidarea disponibilității și pregătirii în domeniul apărării civile și militare a Europei se referă în mod specific la necesitatea continuării și a intensificării lucrărilor privind coridoarele prioritare de transport cu dublă utilizare pentru deplasările militare și extinderea lanțurilor de aprovizionare cu combustibil pentru forțele armate de-a lungul acestor coridoare. Având în vedere importanța consolidării infrastructurii de transport cu dublă utilizare în considerarea deteriorării contextului de securitate al Uniunii, ar trebui să se clarifice faptul că activitățile specifice aferente acțiunilor din cadrul obiectivului specific nr. 3 (2) al MIE pot include, după caz, măsuri de protejare a infrastructurii de transport cu dublă utilizare în ceea ce privește contracararea mobilității militare sau de furnizare a infrastructurii pentru combustibili pentru dubla utilizare, civilă și de apărare.
(19) Evaluarea intermediară a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și a Fondului de coeziune, ambele instituite prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (11), a introdus posibilitatea de a investi în infrastructura de apărare sau în infrastructura cu dublă utilizare pentru a încuraja mobilitatea militară cu o prefinanțare de 20 % din cuantumurile programate, precum și posibilitatea de a se aplica o finanțare din partea Uniunii majorată cu până la 10 puncte procentuale peste rata de cofinanțare aplicabilă, dar fără a depăși 100 %. Atunci când statele membre transferă către MIE resursele care le sunt alocate în cadrul gestiunii partajate, acestea ar trebui să beneficieze de aceleași condiții privind ratele de prefinanțare și cofinanțare pentru proiectele de infrastructură de transport cu dublă utilizare precum cele introduse în FEDR și în Fondul de coeziune. În acest caz, cuantumurile respective ar trebui să fie rezervate proiectelor de dezvoltare a coridoarelor prioritare de mobilitate militară ale UE identificate de statele membre în anexa II la Cerințele militare pentru mobilitatea militară în interiorul și în afara UE, aprobate de Consiliu la 17 martie 2025 sau în orice versiune ulterioară a anexei respective aprobate de Consiliu, precum și a conectivității și capacităților digitale, inclusiv a centrelor logistice și a tronsoanelor transfrontaliere ale coridoarelor respective. Regulamentul financiar prevede posibilitatea de a introduce condiții de participare la proceduri de atribuire specifice care afectează securitatea și ordinea publică. În consecință, ar trebui să poată fi stabilite astfel de condiții specifice în ceea ce privește acțiunile situate pe unul sau mai multe dintre coridoarele prioritare de mobilitate militară ale UE, inclusiv condiții referitoare la țara de origine a echipamentelor, bunurilor, proviziilor sau serviciilor.
(20) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume de a consolida activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul dublei utilizări și al apărării, de a îmbunătăți competitivitatea industriei de apărare a Uniunii și, prin urmare, de a contribui la pregătirea pentru apărare a Uniunii prin reorientarea investițiilor către aceste priorități critice, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.
(21) Având în vedere necesitatea urgentă de a permite investiții esențiale în apărare în contextul provocărilor geopolitice stringente, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(22) Prin urmare, Regulamentele (UE) 2021/694, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697, (UE) 2021/1153 și (UE) 2024/795 ar trebui să fie modificate în consecință,