Recitale
(1) În ultimii ani, dinamica geopolitică a fost marcată de incertitudini profunde, care necesită o reevaluare fundamentală a autonomiei strategice și a rezilienței Uniunii și a protejării de către aceasta a principiilor democratice și a statului de drept, precum și de provocări ca urmare a tranziției verzi, a celei sociale și a celei tehnologice. Aceste tranziții simultane demonstrează necesitatea urgentă de a elimina decalajul în materie de inovare, de a accelera eforturile de decarbonizare pentru a consolida competitivitatea economică și de a reduce dependențele externe, prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare, prin extinderea energiei verzi produse pe plan intern și prin investiții în sectoarele critice.
(2) Ca principal instrument de investiții al Uniunii în contextul cadrului financiar multianual, politica de coeziune facilitează investiții specifice care contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială, așa cum se prevede la articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), abordând în același timp provocările emergente. În plus, evaluarea intermediară se bazează pe principiul parteneriatului și pe principiul guvernanței pe mai multe niveluri pentru a proteja implementarea eficace, regională și axată pe cetățeni a politicii de coeziune. Prin urmare, orice realocare în temeiul evaluării intermediare ar trebui efectuată în conformitate cu Codul european de conduită referitor la parteneriat (4).
(3) Cadrul juridic al programelor politicii de coeziune prevede o evaluare intermediară în 2025, care oferă o ocazie unică și oportună de a reorienta programele către abordarea noilor provocări și oportunități, de a accelera punerea în aplicare și de a spori eficacitatea acestora astfel încât să răspundă atât priorităților vechi ale Uniunii, cât și celor noi, fără a aduce atingere altor acte juridice ale Uniunii sau următorului cadru financiar multianual.
(4) Având în vedere importanța condițiilor favorizante orizontale aplicabile tuturor obiectivelor specifice și criteriile necesare pentru evaluarea îndeplinirii acestora, în sensul articolului 15 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și al anexei III la regulamentul respectiv, pentru utilizarea eficace și eficientă a sprijinului global al Uniunii acordat din respectivele fonduri ale Uniunii, precum și necesitatea de a asigura efectul practic al acestor fonduri ale Uniunii, sumele care depășesc cuantumul de flexibilitate menționat la articolul 86 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul respectiv, care corespund unor obiective specifice care fac obiectul unei evaluări negative din partea Comisiei pe baza aplicării respectivelor condiții favorizante orizontale, nu ar trebui să facă obiectul unei modificări a programului sau al unui transfer pe baza noilor priorități și a flexibilității prevăzute în dispozițiile de modificare stabilite în prezentul regulament. O astfel de măsură proporțională constituie un stimulent necesar menit să garanteze că legislația și practicile statelor membre continuă să respecte condițiile favorizante orizontale și că aceste cheltuieli acoperite din fondurile Uniunii respectă obiectivele Uniunii. Deoarece Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului (6) se aplică la nivel orizontal, aceeași cerință ar trebui să se aplice sumelor corespunzătoare angajamentelor suspendate prin măsuri adoptate în temeiul regulamentului respectiv. Sumele care se încadrează în cuantumul de flexibilitate menționat la articolul 86 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/1060 și care corespund obiectivelor specifice care au făcut obiectul unei evaluări negative din partea Comisiei pe baza aplicării condițiilor favorizante orizontale pot face obiectul unei modificări a programului sau al unui transfer pe baza unor noi priorități, cu condiția ca aceste noi priorități să respecte obiectivele urmărite de condițiile favorizante orizontale.
(5) În Comunicarea sa din 29 ianuarie 2025 intitulată „O Busolă pentru competitivitatea UE”, dar și în comunicarea sa din 26 februarie 2025 intitulată „Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare” și în Planul de acțiune aferent privind energia la prețuri accesibile, Comisia a prezentat o cale concretă prin care Europa să își recapete competitivitatea și să asigure o prosperitate durabilă. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune instituite prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (7) sprijină deja investițiile în obiectivele climatice, așa cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060. Totuși, este necesar ca statele membre să își intensifice eforturile pentru a se asigura că decarbonizarea este un factor de creștere pentru industriile europene și prosperitatea cetățenilor europeni, intensificând, printre altele, sprijinul pentru tehnologiile curate și pentru tranziția către energia curată, investind în proiecte de infrastructură energetică care pot să asigure o veritabilă uniune energetică și susținând decarbonizarea proceselor de producție și a produselor.
(6) Având în vedere instabilitatea geopolitică fără precedent și necesitatea ca Uniunea să își asigure propria apărare și pregătirea civilă, finanțarea politicii de coeziune ar trebui mobilizată rapid pentru a sprijini în mod direct investițiile în capabilități de apărare și securitatea civilă. Este așadar necesar să fie create noi obiective specifice pentru ca sprijinul din FEDR și Fondul de coeziune să finanțeze capacitățile industriale din sectorul apărării și să permită realizarea de investiții într-o infrastructură rezilientă de apărare sau cu dublă utilizare, inclusiv cu scopul de a promova mobilitatea militară și a îmbunătăți gradul de pregătire civilă, inclusiv în materie de securitate cibernetică și securitate civilă care nu sunt neapărat legate de mobilitate, în conformitate cu domeniul de aplicare al fondurilor respective și cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” și în cooperare cu autoritățile locale și regionale. În plus, ar trebui să fie posibil să se acorde sprijin pentru pregătirea civilă ca parte a strategiilor de dezvoltare teritorială și locală. Capacitățile industriale de impulsionare a capabilităților de apărare ar trebui să fie legate de dezvoltarea tehnologică și de realizarea de produse din domeniul apărării și de alte produse utilizate în scopuri de apărare, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2025/1106 al Consiliului (8), în special a celor menționate la articolul 1 din regulamentul respectiv. Statele membre sunt încurajate să utilizeze posibilitatea prevăzută în cadrul juridic actual de a transfera în mod voluntar resursele care le sunt alocate în cadrul gestiunii partajate către programe gestionate direct cu obiective în materie de apărare și de securitate. În acest context, transferurile către pachetul financiar pentru mobilitate militară din Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) ar urma să asigure intervenții coordonate de-a lungul coridoarelor de mobilitate militară menționate în Cartea albă comună a Înaltei Reprezentante pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei din 19 martie 2025 privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030. Atunci când sprijină astfel de investiții, statele membre trebuie să ia în considerare, după caz, criteriile de eligibilitate prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului (9), normele de eligibilitate prevăzute la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2025/1106 sau dispozițiile relevante ale programelor industriei europene de apărare. Ar trebui să se acorde prioritate investițiilor în infrastructura și capacitățile cu dublă utilizare.
(7) Ar trebui să se acorde o atenție deosebită și un sprijin excepțional regiunilor frontaliere estice ale Uniunii care se învecinează cu Rusia, cu Belarus și cu Ucraina, având în vedere problemele lor unice în materie de securitate și importanța lor geopolitică. Aceste regiuni sunt deosebit de expuse amenințărilor externe, inclusiv atacurilor hibride. Consolidarea capabilităților locale de apărare și a rezilienței comunităților în aceste regiuni este esențială nu numai pentru a descuraja eventualele agresiuni și pentru a proteja securitatea europeană, ci și pentru a sprijini dezvoltarea regională, a promova coeziunea socială, a crea locuri de muncă și a îmbunătăți condițiile de viață.
(8) La alocarea și execuția resurselor politicii de coeziune pentru atingerea obiectivelor din domeniul apărării, statele membre ar trebui să acorde prioritate proiectelor care promovează ocuparea forței de muncă, dezvoltarea competențelor și diversificarea industrială la nivel regional. Ar trebui să se pună un accent deosebit pe sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a clusterelor regionale active în domeniul tehnologiilor cu dublă utilizare, al securității cibernetice și al inteligenței artificiale, asigurându-se că astfel de investiții servesc intereselor strategice ale Uniunii și obiectivului de coeziune economică, socială și teritorială.
(9) Investițiile în modernizarea rețelelor de transport pentru a îndeplini cerințele militare oferă și beneficii semnificative pentru mobilitatea civilă, conectivitatea economică și capacitățile de răspuns în situații de criză în interiorul Uniunii. Astfel de investiții îmbunătățesc infrastructura transfrontalieră, reduc blocajele, cresc gradul de pregătire și contribuie la reziliența regiunilor și a lanțurilor de aprovizionare critice. În plus, nodurile de transport care înlesnesc desfășurarea rapidă a serviciilor de urgență și distribuția proviziilor esențiale contribuie semnificativ la continuitatea funcțiilor vitale și la securitatea națională.
(10) În plus, pentru a injecta rapid lichidități care să acopere nevoile cele mai presante, pentru investiții în capabilități și infrastructură de apărare consolidate, acordând prioritate îndeosebi capabilităților și infrastructurii cu dublă utilizare, și în pregătirea civilă, este necesar să se ofere posibilități de finanțare suplimentare. Concret, este necesar să se prevadă o prefinanțare unică suplimentară de 20 % din sumele programate în cadrul acestor priorități specifice în obiectivele de politică relevante ale FEDR și ale Fondului de coeziune, precum și posibilitatea de a aplica o rată mai mare de cofinanțare din partea Uniunii.
(11) FEDR și Fondul de coeziune pot deja, în limitele domeniului de aplicare al fiecăruia, să sprijine investiții care să contribuie la obiectivele platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (denumită în continuare „platforma STEP”) instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (10). Platforma STEP urmărește să consolideze poziția de lider tehnologic a Uniunii. Pentru a stimula și mai mult investițiile din FEDR și din Fondul de coeziune în aceste domenii critice, este necesar să se elimine limitarea contribuției globale a FEDR și a Fondului de coeziune la prioritățile respective și să se extindă posibilitatea ca statele membre să primească prefinanțare mai mare pentru modificările corespunzătoare ale programelor. Prioritățile care sprijină investițiile ce contribuie la obiectivele platformei STEP în cadrul unei cereri de modificare a programului care a fost prezentată Comisiei până la 31 martie 2025 trebuie să primească prefinanțarea unică excepțională aplicabilă la data la care a fost prezentată respectiva cerere. În plus, posibilitățile de finanțare a investițiilor productive, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor STEP, în întreprinderi care nu sunt IMM-uri ar trebui să se aplice tuturor statelor membre și regiunilor cu un PIB pe cap de locuitor sub media UE-27, păstrând totodată accentul pe IMM-uri. Ar trebui ca astfel de investiții să poată fi realizate și în regiunile în care ele facilitează ajustarea industrială asociată tranziției digitale, inclusiv capacităților digitale legate de cloud computing, IA și supercalcul, precum și decarbonizării și circularității proceselor de producție și ale produselor, de exemplu în industria auto sau în industriile energointensive. În plus, ar trebui extinsă la toate investițiile posibilitatea, prevăzută pentru investițiile care contribuie la îndeplinirea obiectivelor platformei STEP, de a finanța investiții productive în întreprinderi care nu sunt IMM-uri din Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului (11), păstrând totodată accentul pe IMM-uri, în cazul în care astfel de investiții sunt necesare, printre altele, pentru punerea în aplicare a planului pentru o tranziție justă și pentru crearea de locuri de muncă.
(12) Pentru a spori securitatea energetică, a accelera tranziția energetică și a promova mobilitatea curată, investițiile din platforma STEP și Mecanismul destinat infrastructurii pentru combustibili alternativi prevăzut în Regulamentul (UE) 2023/1804 al Parlamentului European și al Consiliului (12) ar trebui să fie completate prin crearea unui nou obiectiv specific pentru FEDR și pentru Fondul de coeziune în cadrul obiectivului de politică 2, care să promoveze capacitățile de interconexiune sau conductele de interconectare și infrastructura de transport, de distribuție, de stocare și de sprijin aferentă, precum și să protejeze și să apere această infrastructură și să intensifice instalarea infrastructurii de încărcare. Infrastructura energetică de sprijin se referă la instalații, echipamente și sisteme care sprijină interconectarea sistemelor de transport ale statelor membre, permițând producerea, transportul, distribuția și stocarea energiei. Pentru a accelera investițiile în aceste domenii, prioritățile dedicate acestui obiectiv specific ar trebui să beneficieze de o prefinanțare unică suplimentară de 20 % din sumele programate în cadrul priorităților respective și de posibilitatea de a aplica o rată mai mare de cofinanțare din partea Uniunii. Se are în vedere ca autoritățile de management să aibă drept scop mobilizarea unei finanțări private maxime, acolo unde este cazul. Acest efort de creștere a investițiilor le va permite sectoarelor energointensive să aibă acces la surse de energie mai stabile și mai diverse pe o piață internă a energiei mai puțin fragmentată, ceea ce le va consolida durabilitatea și competitivitatea. În plus, extinderea sprijinului FEDR pentru proiectele de decarbonizare le permite industriilor energointensive să acorde prioritate inovațiilor cu impact ridicat care sunt aliniate la obiectivele climatice ale Uniunii.
(13) Proiectele importante de interes european comun (PIIEC), și anume proiectele care sprijină și promovează proiecte transfrontaliere la scară largă considerate ca fiind esențiale pentru creșterea economică, inovarea și competitivitatea Uniunii, sunt considerate compatibile cu piața internă în cazul în care permit cooperarea transeuropeană pentru tehnologii inovatoare sau infrastructuri paneuropene. Pentru a contribui la accelerarea conceperii de noi PIIEC și a implementării celor existente, ar trebui să fie permis în toate categoriile de regiuni sprijinul din partea FEDR pentru investiții în proiecte care participă la un PIIEC care este considerat de Comisie ca fiind compatibil cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și care respectă Comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2021 intitulată „Criterii pentru analiza compatibilității cu piața internă a ajutorului de stat destinat să promoveze realizarea unor proiecte importante de interes european comun”. În plus, operațiunile care contribuie la un PIIEC aprobat de Comisie ar trebui să beneficieze de proceduri de selecție simplificate.
(14) O altă provocare este reprezentată de locuințele la prețuri accesibile și durabile, care au ajuns în lumina reflectoarelor din cauza creșterii semnificative a prețurilor și a chiriilor în ultimii ani. Grupurile dezavantajate și familiile cu venituri mici și venituri medii sunt afectate în mod deosebit, confruntându-se cu mai multe dificultăți în ceea ce privește accesul la locuințe și cu un risc tot mai mare de a rămâne fără adăpost. Pentru a motiva statele membre și regiunile să dubleze investițiile din FEDR și din Fondul de coeziune, în domeniul de aplicare al fiecăruia, în construirea și renovarea unui fond locativ accesibil și durabil, inclusiv a locuințelor sociale, ar trebui create noi obiective specifice în cadrul diferitelor obiective de politică pentru a oferi flexibilitate în ceea ce privește programarea intervențiilor din domeniul locuințelor în cadrul priorităților specifice, recunoscând că definiția accesibilității ca preț poate varia în funcție de circumstanțele din fiecare stat membru. Astfel de priorități ar trebui să fie compatibile cu Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului (13) și să implice posibilitatea de a aplica o rată mai mare de cofinanțare din partea Uniunii și o prefinanțare unică suplimentară de 20 % din sumele programate, pentru a reduce sarcina asupra bugetelor publice în toate categoriile de regiuni. De exemplu, investițiile bazate pe principiile și valorile inițiativei „Noul Bauhaus european” ar trebui să valorifice cât mai mult posibil aceste noi posibilități. În cadrul acestor priorități pot fi eligibile să primească sprijin inclusiv costurile rezultate din închirierea temporară de locuințe alternative pentru ocupanți pe durata renovărilor. De asemenea, este oportun să fie precizat sprijinul acordat prin FTJ în acest context.
(15) Apa are un rol vital ca resursă pentru securitatea sistemelor alimentar, energetic și economic. Rolul său ca resursă este esențial și pentru asigurarea rezilienței la schimbările climatice. Având în vedere provocările generate de impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă, ar trebui încurajate investițiile suplimentare în reziliența în domeniul apei. Ar trebui, în mod urgent, să se consolideze punerea în aplicare a legislației privind protecția apei și a mediului marin, să se îmbunătățească eficiența utilizării apei, să se abordeze problema deficitului de apă și să se înregistreze progrese în vederea realizării unei Europe reziliente în domeniul apei. Această punere în aplicare necesită investiții semnificative, inclusiv în reutilizarea apei în scopuri neagricole, biotehnologia albastră, infrastructura pentru abordarea stresului hidric și prevenirea secetei, implementarea soluțiilor bazate pe natură, refacerea ecologică a ecosistemelor de apă dulce și îmbunătățirea tratării apelor uzate. Pentru populațiile care trăiesc în regiuni afectate în mod deosebit de lipsa apei, desalinizarea, dacă este realizată în mod durabil, așa cum se menționează în Comunicarea Comisiei din 4 iunie 2025 intitulată „O Strategie europeană pentru reziliența în domeniul apei”, poate juca, de asemenea, un rol esențial în garantarea accesului sigur la apă și, prin urmare, ar trebui să fie eligibilă pentru sprijin. Prin urmare, este oportun ca obiectivul specific din cadrul obiectivului de politică 2 să menționeze accesul sigur la apă, gestionarea durabilă a apelor, inclusiv gestionarea integrată a apelor, și reziliența în domeniul apei, pentru a permite o gestionare proactivă, bazată pe riscuri, și un grad mai mare de pregătire. De asemenea, noile priorități specifice stabilite pentru obiectivul specific respectiv ar trebui să beneficieze de o prefinanțare unică suplimentară de 20 % din sumele programate și de posibilitatea unei rate mai mari de cofinanțare pentru a stimula investițiile esențiale în acest domeniu. De asemenea, ar trebui să existe posibilitatea ca sprijinul din FTJ pentru investiții legate de apă să fie acordat atunci când astfel de investiții abordează stresul hidric acut, sporesc reziliența la schimbările climatice și sprijină tranziția către o economie locală durabilă și diversificată, chiar și atunci când nu sunt direct legate de proiecte de refacere a solurilor.
(16) Pentru a permite statelor membre să efectueze o reprogramare semnificativă în contextul evaluării intermediare și să își concentreze resursele asupra acestor noi priorități strategice ale Uniunii, ar trebui eliminate mai multe restricții. În ceea ce privește cerințele privind concentrarea tematică, este oportun să se permită statelor membre să ia în considerare sumele programate pentru noile priorități strategice, indiferent dacă statele membre respectă concentrarea tematică la nivel național sau la nivelul categoriei de regiuni, inclusiv pe cele care contribuie la obiectivele platformei STEP, la calcularea sumelor necesare pentru a asigura conformitatea cu cerințele privind concentrarea tematică. Flexibilitatea în legătură cu cerințele privind concentrarea tematică ar trebui să fie însoțită de o anumită flexibilitate în ceea ce privește calcularea contribuției în domeniul climei pentru FEDR și Fondul de coeziune în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) 2021/1060, respectând în același timp cerințele generale ale articolului respectiv. În plus, este necesar să li se ofere și statelor membre posibilitatea de a contribui cu resurse din FEDR și din Fondul de coeziune la compartimentul pentru statele membre al Fondului InvestEU, creat prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (14), în vederea folosirii acestora prin instrumentul financiar pus la dispoziție prin Programul InvestEU. În fine, pentru a face posibilă o reprogramare cuprinzătoare în direcția noilor priorități strategice în contextul evaluării intermediare, statele membre ar trebui să beneficieze de mai mult timp pentru a-și finaliza analiza rezultatelor evaluării intermediare și a prezenta modificările corespunzătoare ale programelor. Această perioadă suplimentară pentru reprogramare ar trebui să se aplice și resurselor FTJ dacă sunt incluse într-un program împreună cu resurse din FEDR și din Fondul de coeziune sau cu resurse din Fondul social european Plus (FSE+) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (15). Modificările programelor, în temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg), sunt prezentate în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului (16).
(17) Pentru a accelera punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune în general și pentru a injecta lichiditățile necesare în investițiile-cheie care urmează să fie realizate, ar trebui să se plătească o prefinanțare unică suplimentară din FEDR și Fondul de coeziune atât pentru programele din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, cât și pentru programele din cadrul Interreg atunci când reprogramarea vizează o parte substanțială a programului global. Procentul prefinanțării ar trebui majorat și mai mult pentru anumite programe din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” destinate uneia sau mai multor regiuni de nivelul NUTS 2 care se învecinează cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina, având în vedere impactul negativ pe care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei îl are asupra acestor regiuni. Pentru a încuraja reorientarea programelor către prioritățile esențiale în contextul evaluării intermediare, prefinanțarea unică suplimentară ar trebui să fie disponibilă numai în cazul în care se atinge un anumit prag pentru realocarea resurselor financiare către anumite priorități vitale în contextul respectiv.
(18) Pentru a se ține seama de timpul necesar pentru reorientarea investițiilor în contextul evaluării intermediare și pentru a se permite utilizarea optimă a resurselor disponibile, data finală pentru eligibilitatea cheltuielilor și normele privind dezangajarea ar trebui să fie ajustate în cazul programelor care efectuează o realocare a resurselor către prioritățile strategice în contextul exercițiului de evaluare intermediară. De asemenea, ar trebui să se poată aplica o rată mai mare de cofinanțare pentru prioritățile programelor din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” destinate uneia sau mai multor regiuni de nivelul NUTS 2 care se învecinează cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina, având în vedere impactul negativ pe care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei îl are asupra acestor regiuni de nivelul NUTS 2 și ținând seama în mod corespunzător de nevoia de a închide programele la timp, de lansarea de noi programe și de asigurarea unei absorbții integrale a fondurilor programelor.
(19) Evaluarea intermediară ar trebui utilizată și pentru a consolida rolul esențial al orașelor și al zonelor urbane funcționale în realizarea multor obiective ale Uniunii, oferind statelor membre posibilitatea, în strânsă cooperare cu autoritățile regionale și locale și ținând seama de particularitățile regionale și de domeniul de aplicare al politicii de coeziune, de a realoca resurse financiare din FEDR pentru a consolida Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană, menționată la articolul 12 din Regulamentul (UE) 2021/1058. În plus, pentru a facilita adoptarea principalelor acțiuni inovatoare identificate în cadrul Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană, acțiunile respective ar trebui să beneficieze de o procedură de selecție simplificată pentru sprijin în cadrul programelor politicii de coeziune. În vederea unei mai mari flexibilități în utilizarea resurselor, statele membre ar trebui să aibă și posibilitatea de a realoca resurse FEDR din programele lor, din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”, către instrumentul de investiții interregionale pentru inovare menționat la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2021/1058.
(20) Pentru a simplifica realizarea și a accelera investițiile, este oportun să se aducă modificări specifice suplimentare cadrului de reglementare care vizează utilizarea FTJ. În special, posibilitatea de a simplifica procedura de selecție pentru operațiunile care au primit o marcă de excelență ar trebui extinsă la FTJ. În plus, ar trebui eliminate limitările pentru revizuirea obiectivelor, astfel încât să se asigure flexibilitatea necesară în contextul modificării circumstanțelor de punere în aplicare.
(21) Pentru a sprijini statele membre să realizeze o reprogramare rapidă și corectă, Comisia ar trebui să ofere în timp util precizări tehnice clare și sprijin autorităților de management, inclusiv prin intermediul unui sistem structurat prin care să răspundă întrebărilor tehnice, juridice și procedurale, în special în ceea ce privește măsurile introduse în temeiul prezentului regulament.
(22) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume reorientarea investițiilor către prioritățile critice în contextul evaluării intermediare, precum și simplificarea și accelerarea punerii în aplicare a politicilor prin modificarea Regulamentelor (UE) 2021/1058 și (UE) 2021/1056, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele lor, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.
(23) Prin urmare, Regulamentele (UE) 2021/1058 și (UE) 2021/1056 ar trebui să fie modificate în consecință.
(24) Având în vedere necesitatea urgentă de a permite investiții esențiale, în special în capabilitățile de apărare în contextul provocărilor geopolitice presante, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,