Recitale
(1) Prin Recomandarea (UE) 2022/2337 a Comisiei (1), Comisia a recomandat statelor membre să pună în aplicare o serie de măsuri în vederea actualizării și îmbunătățirii diverselor aspecte ale politicilor lor referitoare la bolile profesionale. Respectivele măsuri se referă la recunoașterea, despăgubirea și prevenirea bolilor profesionale, stabilirea de obiective naționale pentru reducerea bolilor profesionale, raportarea și înregistrarea bolilor profesionale, colectarea de date privind epidemiologia bolilor, promovarea cercetării în domeniul afecțiunilor legate de o activitate profesională, îmbunătățirea diagnosticării bolilor profesionale, diseminarea datelor statistice și epidemiologice privind bolile profesionale și promovarea unui rol activ pentru sistemele naționale de sănătate publică și îngrijiri de sănătate în prevenirea bolilor profesionale.
(2) Azbestul este un agent cancerigen periculos, care afectează în continuare diferite sectoare economice, cum ar fi renovarea construcțiilor, industria extractivă, gestionarea deșeurilor și combaterea incendiilor, în care lucrătorii se pot confrunta cu un risc ridicat de expunere. Se estimează că, în prezent, între 4,1 și 7,3 milioane de lucrători sunt expuși la azbest (2). Azbestul este clasificat drept substanță cancerigenă de categoria 1A în temeiul părții 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (3). Cancerul profesional este principala cauză a deceselor din cauze profesionale în Uniune (4), fiind cauzat în principal de expunerile la substanțe cancerigene, cum ar fi azbestul. Se estimează că 75 % din cazurile de cancer recunoscute ca fiind profesionale în statele membre sunt legate de azbest (5). Restricționarea progresivă a utilizării azbestului în Uniune a început în 1988, în timp ce, fabricarea, introducerea pe piață și utilizarea azbestului sunt interzise din 2005 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (REACH) (6). Cu toate acestea, există o problemă majoră moștenită din trecut, deoarece azbestul este încă prezent în multe clădiri mai vechi. Probabil că acestea vor fi renovate, adaptate sau demolate în următorii ani. Se preconizează că expunerea lucrătorilor la azbest va crește în toate statele membre pe măsură ce strategia privind valul de renovări ale clădirilor (7) avansează. Mai mult, bolile asociate azbestului au o perioadă lungă de latență. Întrucât primele semne de boală se pot manifesta abia după 30 de ani sau mai mult de la momentul expunerii, se preconizează că decesele și bolile asociate azbestului cauzate de o expunere care a avut loc înainte de interdicția din 2005 se vor produce până la sfârșitul anilor 2020 și 2030.
(3) În acest context, reducerea efectivă a expunerii la substanțe cancerigene, cum ar fi azbestul, a devenit unul dintre obiectivele Planului european de combatere a cancerului (8) și al Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării apei, aerului și solului (9) ale Comisiei. Mai mult, Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10) privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă a fost modificată prin Directiva (UE) 2023/2668 a Parlamentului European și a Consiliului (11), care, printre alte modificări, a redus în mod semnificativ valoarea-limită de expunere profesională aplicabilă azbestului.
(4) Recomandarea (UE) 2022/2337 include mai multe boli asociate azbestului. În anexa I la recomandare, care conține lista europeană a bolilor profesionale: azbestoză, mezoteliom în urma inhalării prafului de azbest, complicații ale expunerii la azbest sub formă de cancer bronșic, boli fibrotice ale pleurii, cu restricție respiratorie, cauzate de azbest și cancer pulmonar în urma inhalării prafului de azbest. În anexa II la recomandare, care conține o listă suplimentară a bolilor suspectate a fi de origine profesională și care pot fi luate în considerare într-o etapă ulterioară pentru a fi incluse în lista europeană a bolilor profesionale: cancer laringian cauzat de inhalarea de praf de azbest.
(5) Ca urmare a adoptării Comunicării Comisiei privind depunerea de eforturi pentru un viitor fără azbest (12), Comitetul consultativ tripartit pentru securitate și sănătate la locul de muncă (ACSH), ținând seama de proiectul de proiectul de aviz al Grupului de lucru special instituit și de avizul Grupului de experți tehnici instituit pentru a sprijini măsurile în vederea eventualei nevoi de a include boli asociate azbestului în Recomandarea Comisiei privind lista europeană a bolilor profesionale, a adoptat, la 29 mai 2024, un aviz (13) privind necesitatea de a actualiza Recomandarea Comisiei privind lista europeană a bolilor profesionale, prin includerea de boli suplimentare asociate azbestului.
(6) Având în vedere avizul ACSH, următoarele boli asociate azbestului ar trebui adăugate în anexa I: cancer laringian cauzat de azbest (în loc de rubrica actuală „cancer laringian cauzat de inhalarea de praf de azbest” din anexa II la recomandare), cancer ovarian cauzat de azbest, plăci pleurale cu deficiențe funcționale ale plămânilor cauzate de azbest și efuziune pleurală nemalignă cauzată de azbest. În plus, în anexa II ar trebui adăugate următoarele boli: cancer de colon cauzat de azbest, cancer rectal cauzat de azbest, și cancer de stomac cauzat de azbest.
(7) În plus, anumite erori tipografice din anexele la Recomandarea (UE) 2022/2337 ar trebui corectate. Este vorba de rubricile „302 Complicații ale expunerii la azbest sub formă de cancer bronhic”, care ar trebui să se citească „302 Complicații ale azbestozei sub formă de cancer bronhic” și „2.108 Tiopen”, care ar trebui să se citească „2.108 Tiofen”.
(8) Deși recunoașterea bolilor profesionale este o chestiune strâns legată de conceperea sistemelor de securitate socială, care este o competență a statelor membre, Comisia promovează recunoașterea de către statele membre a bolilor profesionale enumerate în lista europeană a bolilor profesionale. Astfel cum se menționează în Comunicarea Comisiei intitulată „Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 – Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare” (14) („cadrul strategic al UE”), este în continuare necesar să se pună un accent mai mare pe bolile profesionale. În conformitate cu principiile generale de prevenire care constituie nucleul Directivei 89/391/CEE (15) privind securitatea și sănătatea la locul de muncă și al directivelor conexe privind sănătatea și securitatea la locul de muncă (16), este necesar ca prezenta recomandare să fie un instrument principal pentru prevenirea bolilor profesionale la nivelul UE. În plus, este, de asemenea, important să fie sprijiniți lucrătorii bolnavi, precum și familiile care au pierdut membri ai familiei din cauza expunerii profesionale.
(9) În conformitate cu cadrul strategic al UE, este necesar ca statele membre să fie invitate să implice activ toți actorii, în special partenerii sociali, în elaborarea de măsuri pentru prevenirea eficientă a bolilor profesionale.
(10) Cadrul strategic al UE se referă la necesitatea unei baze de dovezi mai solide care să stea la baza legislației și a politicilor, precum și a cercetării și a colectării de date, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, ca o condiție prealabilă pentru prevenirea bolilor profesionale și a accidentelor de muncă. Cooperarea și schimbul de informații, experiența și bunele practici sunt esențiale pentru îmbunătățirea analizei și a prevenirii în întreaga Uniune.
(11) Recomandarea adresată statelor membre de a transmite Comisiei și de a pune la dispoziția părților interesate date statistice și epidemiologice privind bolile profesionale recunoscute la nivel național rămâne relevantă, ținând seama de Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (17) privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și siguranța la locul de muncă, precum și având în vedere evoluțiile legate de Statisticile europene privind bolile profesionale (EODS).
(12) Rolul Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, instituită prin Regulamentul (UE) 2019/126 al Parlamentului European și al Consiliului (18), este, printre altele, de a furniza instituțiilor și organismelor Uniunii și statelor membre informațiile tehnice, științifice și economice obiective disponibile și expertiza calificată de care au nevoie pentru a formula și a pune în aplicare politici judicioase și eficace menite să protejeze securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și de a colecta, analiza și disemina informații tehnice, științifice și economice în statele membre. În consecință, este în plus necesar ca agenția să joace un rol important în schimbul de informații, de experiență și de bune practici privind prevenirea bolilor profesionale.
(13) Sistemele naționale de sănătate publică și de îngrijiri de sănătate pot juca un rol important în îmbunătățirea prevenirii bolilor profesionale, de exemplu prin creșterea nivelului de informare a personalului medical în vederea îmbunătățirii cunoștințelor și a diagnosticării acestor boli.
(14) Întrucât este necesar să se adauge bolile menționate în considerentul 6 din Recomandarea privind lista europeană a bolilor profesionale și să se corecteze unele erori tipografice în textul acesteia, prezenta recomandare înlocuiește Recomandarea (UE) 2022/2337,