Recitale
(1) Prin Recomandarea 2003/670/CE a Comisiei din 19 septembrie 2003 privind Lista europeană a bolilor profesionale (1), Comisia a recomandat statelor membre să pună în aplicare o serie de măsuri în vederea actualizării și a îmbunătățirii diverselor aspecte ale politicilor lor referitoare la bolile profesionale. Aceste măsuri se referă la recunoașterea, despăgubirea și prevenirea bolilor profesionale, stabilirea de obiective naționale pentru reducerea bolilor profesionale, raportarea și înregistrarea bolilor profesionale, colectarea de date privind epidemiologia bolilor, promovarea cercetării în domeniul afecțiunilor legate de o activitate profesională, îmbunătățirea diagnosticării bolilor profesionale, diseminarea datelor statistice și epidemiologice privind bolile profesionale și promovarea unui rol activ pentru sistemele naționale de sănătate publică și îngrijiri de sănătate în prevenirea bolilor profesionale.
(2) Pandemia de COVID-19 a afectat toate statele membre de la începutul anului 2020, cauzând perturbări majore în toate sectoarele și serviciile și afectând sănătatea și siguranța lucrătorilor din întreaga Uniune Europeană (UE). În prezent, situația epidemiologică din UE legată de COVID-19 s-a îmbunătățit, în principal datorită disponibilității pe scară largă a vaccinurilor, dar rămâne dificilă, în special având în vedere posibilele noi valuri de COVID-19 și apariția unor variante ale virusului SARS-CoV-2, precum și a unor cazuri de COVID de lungă durată.
(3) În acest context, printre alte măsuri, Comisia a anunțat, în comunicarea sa intitulată „Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027 – Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare” (2) („Cadrul strategic al UE”), că va actualiza Recomandarea 2003/670/CE a Comisiei pentru a include COVID-19, cu scopul de a promova recunoașterea COVID-19 ca boală profesională de către statele membre și de a încuraja convergența.
(4) În urma adoptării cadrului strategic al UE, Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă (CCSS) a instituit un grup de lucru dedicat cu mandatul de a pregăti un proiect de aviz în vederea adoptării de către CCSS pe tema actualizării Recomandării 2003/670/CE pentru a include COVID-19. La 18 mai 2022, CCSS a adoptat avizul aferent, care recomandă includerea COVID-19 în anexa I la Recomandarea 2003/670/CE prin adăugarea unei noi rubrici nr. 408 referitoare la COVID-19 cauzată de activitatea de prevenire a bolilor, de asistență medicală și socială și de asistență la domiciliu sau, în contextul pandemiei, în sectoarele în care există o epidemie în activități în care s-a dovedit existența unui risc de infectare.
(5) Prezenta recomandare ia în considerare avizul CCSS și introduce COVID-19 în anexa I la recomandare. Este necesar ca termenul „asistență medicală și socială” să fie înțeles ca referindu-se la activitățile economice din secțiunea Q din nomenclatorul statistic NACE Rev. 2 (3). În ceea ce privește activitățile economice, cu excepția celor care intră sub incidența secțiunii Q din nomenclatorul statistic NACE Rev. 2, este necesar ca respectivele condiții și anume, existența unui „context pandemic” și existența unei „epidemii în activități în care s-a dovedit existența unui risc de infectare”, să fie înțelese ca fiind stabilite cumulativ. În acest sens, este necesar ca un „context pandemic” să fie înțeles ca situația în care organismele internaționale competente, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS), declară anumite epidemii de boală ca fiind pandemie. Este necesar ca, în sensul noii dispoziții din recomandare, statele membre să definească o „epidemie” în conformitate cu legislația sau practicile naționale. Există un risc „dovedit” de infectare în activitățile pentru care, în conformitate cu legislația sau practica națională, s-a stabilit o legătură de cauzalitate între activitatea desfășurată în cadrul acestor activități și expunerea crescută la SARS-CoV-2.
(6) În conformitate cu principiul subsidiarității și având în vedere competențele respective ale UE și ale statelor membre în domeniul sănătății publice și al politicii sociale în temeiul tratatelor, este necesar ca stabilirea măsurilor de sănătate publică care trebuie luate în contextul oricărei pandemii, inclusiv a celor care se aplică locurilor de muncă și întreprinderilor, precum și constatarea existenței unei epidemii în activități în care s-a dovedit existența unui risc de infectare, să fie la latitudinea statelor membre, acționând în deplină conformitate cu legislația UE, inclusiv cu legislația UE privind securitatea și sănătatea în muncă. În acest context, este necesar să se țină seama în special de regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei 1082/2013/UE [2020/0322 (COD)] (4).
(7) Raportul Eurostat din 2021 intitulat „Posibilitatea de a recunoaște COVID-19 ca fiind de origine profesională la nivel național în UE și în țările AELS” (5) arată că majoritatea statelor membre recunosc COVID-19 ca boală profesională sau ca accident de muncă, în conformitate cu condițiile definite la nivel național.
(8) Deși recunoașterea bolilor profesionale este o chestiune strâns legată de conceperea sistemelor de securitate socială, care este o competență a statelor membre, Comisia promovează recunoașterea de către statele membre a bolilor profesionale enumerate în Lista europeană a bolilor profesionale. Astfel cum se menționează în cadrul strategic al UE, este în continuare necesar să se pună un accent mai mare pe bolile profesionale. În conformitate cu principiile generale de prevenire care constituie nucleul Directivei-cadru din 1989 privind securitatea și sănătatea la locul de muncă (6) și al directivelor conexe privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, este necesar ca prezenta recomandare să fie un instrument principal pentru prevenirea bolilor profesionale la nivelul UE. În plus, este, de asemenea, important să fie sprijiniți lucrătorii infectați, în special cei suferinzi de COVID-19, precum și familiile care au pierdut membri ai familiei din cauza expunerii profesionale.
(9) În conformitate cu cadrul strategic al UE, este necesar ca statele membre să fie invitate să implice activ toți actorii, în special partenerii sociali, în elaborarea de măsuri pentru prevenirea eficientă a bolilor profesionale.
(10) Cadrul strategic al UE se referă la necesitatea unei baze de dovezi mai solide care să stea la baza legislației și a politicilor, precum și a cercetării și a colectării de date, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, ca o condiție prealabilă pentru prevenirea bolilor profesionale și a accidentelor de muncă. Cooperarea și schimbul de informații, experiența și bunele practici sunt esențiale pentru îmbunătățirea analizei și a prevenirii în întreaga UE.
(11) Recomandarea adresată statelor membre de a transmite Comisiei și de a pune la dispoziția părților interesate date statistice și epidemiologice privind bolile profesionale recunoscute la nivel național rămâne relevantă, ținând seama de Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 (7), precum și având în vedere evoluțiile legate de lucrările-pilot referitoare la Statisticile europene privind bolile profesionale (EODS).
(12) Rolul Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, instituită prin Regulamentul (UE) 2019/126 al Parlamentului European și al Consiliului (8), este, printre altele, de a furniza instituțiilor și organismelor Uniunii și statelor membre informațiile tehnice, științifice și economice obiective disponibile și expertiza calificată de care au nevoie pentru a formula și a pune în aplicare politici judicioase și eficace menite să protejeze securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și de a colecta, analiza și disemina informații tehnice, științifice și economice în statele membre. În consecință, este în plus necesar ca agenția să joace un rol important în schimbul de informații, de experiență și de bune practici privind prevenirea bolilor profesionale.
(13) Sistemele naționale de sănătate publică și de îngrijiri de sănătate pot juca un rol important în îmbunătățirea prevenirii bolilor profesionale, de exemplu prin creșterea nivelului de informare a personalului medical în vederea îmbunătățirii cunoștințelor și a diagnosticării acestor boli.
(14) Având în vedere considerațiile de mai sus și ținând seama, pe de o parte, de faptul că includerea COVID-19 în anexa I la prezenta recomandare este sensibilă la factorul temporal, în special având în vedere posibilele noi valuri de COVID-19 și apariția unor variante ale virusului SARS-CoV-2 și, pe de altă parte, de faptul că Recomandarea 2003/670/CE rămâne în mare măsură relevantă și adecvată scopului urmărit, este necesar ca prezenta recomandare să includă COVID-19 în anexa sa I și să reitereze conținutul Recomandării 2003/670/CE, fără a aduce atingere actualizărilor ulterioare ale prezentei recomandări,