Regulament 2013/1291 · CELEX 32013R1291

Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE Text cu relevanță pentru SEE

Data act: 11.12.2013
Intrare in vigoare: 23.12.2013
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2013_347_R_0104_01
Status: Inactiv

cercetare și dezvoltare cheltuieli în domeniul cercetării (UE) economia cunoașterii evoluție tehnologică finanțarea UE politica UE în domeniul cercetării program-cadru de cercetare și dezvoltare

Recitale

(1) Uniunea are drept obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare („SEC”) în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, precum și prin încurajarea progresului Uniunii către o societate a cunoașterii și a devenirii acesteia o economie mai competitivă și mai sustenabilă, în ceea ce privește industria sa. În urmărirea obiectivului menționat, Uniunea ar trebui să desfășoare activități de punere în aplicare a cercetării, a dezvoltării tehnologice, a activităților demonstrative și a inovării, să promoveze cooperarea internațională, să disemineze și să optimizeze rezultatele și să stimuleze formarea și mobilitatea.

(2) Uniunea are, de asemenea, drept obiectiv asigurarea existenței condițiilor necesare competitivității industriei Uniunii. În acest sens, acțiunile ar trebui să aibă scopul de a promova o mai bună exploatare a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică.

(3) Uniunea s-a angajat să îndeplinească Strategia Europa 2020, care prevede obiectivele creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, subliniază rolul cercetării și inovării drept motoare esențiale ale prosperității economice și sociale și ale durabilității mediului și stabilește obiectivul creșterii cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea pentru a atrage investiții private până la două treimi din totalul investițiilor, ajungându-se astfel la un total cumulativ de 3 % din produsul intern brut (PIB) până în 2020, creând totodată un indicator al volumului inovării. Bugetul general al Uniunii ar trebui să reflecte acest obiectiv ambițios realizând o schimbare în sensul finanțării investițiilor orientate spre viitor, precum cercetarea, dezvoltarea și inovarea. În acest context, inițiativa emblematică a Strategiei Europa 2020 - „O Uniune a inovării” - stabilește o abordare strategică și integrată pentru cercetare și inovare, fixând cadrul și obiectivele la care ar trebui să contribuie viitoarea finanțare a Uniunii destinată cercetării și inovării. Cercetarea și inovarea sunt, de asemenea, factori-cheie pentru alte inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, în special cu privire la „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, la „O politică industrială adaptată erei globalizării” și la „O agendă digitală pentru Europa”, precum și la alte obiective politice, cum sunt politica privind clima și energia. De asemenea, în vederea realizării obiectivelor referitoare la cercetare și inovare ale Strategiei Europa 2020, politica de coeziune are un rol important de jucat prin consolidarea capacităților și asigurarea condițiilor care să permită excelența.

(4) Comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2010, intitulată „Revizuirea bugetului UE”, a prezentat principiile-cheie care ar trebui să stea la baza viitorului buget general al Uniunii, concentrându-se în special pe instrumente care și-au demonstrat valoarea adăugată adusă Uniunii, orientându-se pe obținerea de rezultate și angrenând alte surse publice și private de finanțare. De asemenea a propus alinierea întregii game de instrumente ale Uniunii destinate cercetării și inovării într-un cadru strategic comun.

(5) Parlamentul European a solicitat, în rezoluția sa din 11 noiembrie 2010, o simplificare radicală a finanțării cercetării și inovării în cadrul Uniunii (4), a subliniat, în rezoluția sa din 12 mai 2011 (5), importanța unei Uniuni a inovării pentru transformarea Europei în contextul lumii post-criză, a subliniat, în rezoluția sa din 8 iunie 2011 (6), principalele lecții de învățat în urma evaluării intermediare a celui de Al șaptelea program-cadru și a sprijinit, în rezoluția sa din 27 septembrie 2011 (7), conceptul unui cadru strategic comun de finanțare pentru cercetare și inovare.

(6) La 26 noiembrie 2010, Consiliul a solicitat ca viitoarele programe de finanțare ale Uniunii să se concentreze mai mult asupra priorităților Strategiei Europa 2020, să abordeze provocările societale și tehnologiile cheie, să faciliteze cercetarea colaborativă bazată pe industrie, să eficientizeze instrumentele, să simplifice în mod radical accesul, să accelereze introducerea pe piață și să consolideze în continuare excelența.

(7) La reuniunea sa din 4 februarie 2011, Consiliul European a sprijinit conceptul de cadru strategic comun de finanțare a cercetării și inovării de către Uniune, în vederea îmbunătățirii eficienței finanțării acestora la nivel național și la nivelul Uniunii și a solicitat Uniunii să soluționeze rapid obstacolele care încă mai împiedică atragerea talentelor și a investițiilor în vederea finalizării SEC până în 2014 și să realizeze o autentică piață unică a cunoașterii, a cercetării și a inovării.

(8) Cartea verde a Comisiei din 9 februarie 2011, intitulată „De la provocări la oportunități: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în UE”, a identificat aspectele esențiale referitoare la modalitatea de îndeplinire a obiectivelor ambițioase stabilite prin Comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2010 și a lansat o consultare amplă, în cursul căreia părțile interesate și instituțiile Uniunii au fost în mare parte de acord cu ideile prezentate în document.

(9) Importanța unei abordări strategice coerente a fost subliniată și în avize emise de Comitetul pentru Spațiul european de cercetare și inovare („CSEC”) la 3 iunie 2011, de Comitetul Regiunilor la 30 iunie 2011 (8) și de Comitetul Economic și Social European la 13 iulie 2011 (9).

(10) Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011, intitulată „Un buget pentru Europa 2020”, propune abordarea printr-un singur cadru strategic comun pentru cercetare și inovare a domeniilor reglementate de cel de Al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007 - 2013) („Al șaptelea program-cadru”) adoptat prin Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10) și componenta de inovare din Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (2007 - 2013) instituit prin Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11), precum și Institutul European pentru Inovare și Tehnologie (EIT) înființat prin Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (12), în vederea îndeplinirii obiectivului Strategiei Europa 2020 de creștere a investițiilor în cercetare și dezvoltare la 3 % din PIB până în 2020. În comunicarea menționată anterior, Comisia s-a angajat totodată să integreze schimbările climatice în programele de cheltuieli ale Uniunii și să direcționeze cel puțin 20 % din bugetul general al Uniunii pentru obiectivele legate de climă. Combaterea schimbărilor climatice și utilizarea eficientă a resurselor sunt obiective care se consolidează reciproc în vederea realizării dezvoltării durabile. Obiectivele specifice legate de aceste două obiective ar trebui să fie completate cu celelalte obiective specifice ale Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014 - 2020) – Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) instituit prin prezentul regulament. Prin urmare, se preconizează că cel puțin 60 % din bugetul global al Orizont 2020 ar trebui să fie legat de dezvoltarea durabilă. De asemenea, se estimează că cheltuielile legate de climă trebuie să depășească 35 % din bugetul global al Orizont 2020, inclusiv măsurile reciproc compatibile de îmbunătățire a eficienței resurselor. Comisia ar trebui să furnizeze informații privind amploarea și rezultatele sprijinului acordat obiectivelor referitoare la schimbări climatice. Cheltuielile legate de climă din cadrul Orizont 2020 ar trebui să fie urmărite în conformitate cu metodologia stabilită în comunicarea menționată anterior.

(11) Orizont 2020 se axează pe trei priorități, și anume generarea excelenței științifice în vederea consolidării excelenței științifice de nivel mondial a Uniunii, promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial în vederea sprijinirii întreprinderilor, inclusiv a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a inovării, și abordarea provocărilor societale, pentru a contracara în mod direct provocările identificate în Strategia Europa 2020 prin sprijinirea activităților de cercetare care acoperă întregul spectru, de la cercetare la piață. Orizont 2020 ar trebui să sprijine toate etapele lanțului cercetării și inovării (inclusiv inovația netehnologică și socială și activități mai apropiate de piață), cu acțiuni de inovare și cercetare care să aibă o rată de finanțare diferită pe baza principiului conform căruia cu cât activitatea sprijinită este mai apropiată de piață, cu atât finanțarea suplimentară din alte surse ar trebui să fie mai mare. Activitățile mai apropiate de piață includ instrumente financiare inovatoare și au drept obiectiv satisfacerea necesităților unui larg spectru de politici ale Uniunii, punând accentul pe utilizarea pe scară cât mai largă a cunoștințelor generate de activitățile finanțate până la exploatarea comercială a respectivelor cunoștințe. Prioritățile Orizont 2020 ar trebui să fie susținute, de asemenea, de un program privind cercetarea și formarea profesională în domeniul nuclear, instituit în temeiul Regulamentului (Euratom) nr. 1314/2013 (13) al Consiliului.

(12) Orizont 2020 ar trebui să fie deschis la noi participanți, în vederea asigurării unei cooperări extinse și excelente cu parteneri din întreaga Uniune și a unui SEC integrat.

(13) Centrul Comun de Cercetare (CCC) ar trebui să furnizeze asistență științifică și tehnică adaptată necesităților clienților pentru politicile Uniunii și, totodată, să răspundă în mod flexibil noilor cerințe în materie de politici.

(14) În cadrul triunghiului cunoașterii format din cercetare, inovare și învățământ, comunitățile de cunoaștere și inovare (CCI) din cadrul EIT ar trebui să aibă o contribuție importantă la îndeplinirea obiectivelor prevăzute de Orizont 2020, inclusiv provocările societale, în special prin integrarea cercetării inovării și educației. EIT ar trebui să stimuleze spiritul antreprenorial în activitățile sale de învățământ superior, de cercetare și de inovare. În mod special, acesta ar trebui să promoveze excelența în educația antreprenorială și ar trebui să susțină crearea de întreprinderi start-up și spin-off.

(15) În temeiul articolului 182 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Orizont 2020 stabilește suma maximă totală și normele detaliate ale participării financiare a Uniunii la programul-cadru și cotele-parte corespunzătoare pentru fiecare activitate prevăzută.

(16) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar, pentru întreaga durată a Orizont 2020 care constituie suma de referință privilegiată, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (14), pentru Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare anuale.

(17) O parte corespunzătoare din bugetul pentru infrastructuri de cercetare ar trebui să fie dedicată infrastructurilor electronice.

(18) Activitățile din cadrul obiectivului specific „Tehnologii viitoare și emergente (FET)” ar trebui să fie complementare activităților din cadrul celorlalte componente ale Orizont 2020, căutându-se sinergii în măsura posibilului.

(19) Este necesar să se asigure o încheiere corectă a Orizont 2020 și a programelor precedente, în special în ceea ce privește continuarea acordurilor multianuale de gestionare a acestora, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative.

(20) Simplificarea reprezintă un obiectiv central al Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei și în special a IMM-urilor și să permită participarea unor noi participanți, întrucât reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de reguli, și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul Orizont 2020. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și să contribuie la prevenirea și reducerea erorilor financiare.

(21) Orizont 2020 ar trebui să contribuie la obiectivele parteneriatelor europene pentru inovare în conformitate cu inițiativa emblematică „O Uniune a inovării”, reunind toți protagoniștii relevanți din întregul lanț al cercetării și inovării în vederea raționalizării, simplificării și unei coordonări îmbunătățite între instrumente și inițiative.

(22) În vederea aprofundării relațiilor între știință și societate și a consolidării încrederii opiniei publice în știință, Orizont 2020 ar trebui să ofere o bună informare a cetățenilor și a societății civile cu privire la aspectele legate de cercetare și inovare prin promovarea educației științifice, prin facilitarea accesului la cunoștințe științifice, prin dezvoltarea unor agende de cercetare și inovare responsabile care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile și prin facilitarea participării acestora la activitățile din cadrul Orizont 2020. Angajamentul cetățenilor și al societății civile ar trebui însoțite de activități de informare a publicului pentru a genera și a încuraja sprijinul public pentru Orizont 2020.

(23) Ar trebui să existe un echilibru corespunzător între proiectele mai mici și cele mai mari în cadrul priorității „Provocări societale”, precum și în cadrul obiectivului specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale”.

(24) Punerea în aplicare a Orizont 2020 ar trebui să răspundă oportunităților și necesităților în schimbare ale științei și tehnologiei, ale industriei, ale politicilor și ale societății. Astfel, agendele ar trebui să fie stabilite în strânsă legătură cu părțile interesate din toate sectoarele vizate și ar trebui să se permită o marjă suficientă de flexibilitate pentru a ține cont de noile evoluții. Ar trebui să se recurgă în permanență la expertiză externă pe durata Orizont 2020, utilizându-se totodată structurile relevante, cum ar fi platformele tehnologice europene, inițiativele de programare în comun și parteneriatele europene pentru inovare, precum și consultanța din partea grupurilor științifice, precum Grupul științific pentru sănătate.

(25) Activitățile desfășurate în cadrul Orizont 2020 ar trebui să promoveze egalitatea de șanse între femei și bărbați în domeniul cercetării și inovării, în special prin abordarea cauzelor profunde ale dezechilibrului de gen, prin exploatarea deplină a potențialului cercetătoarelor și cercetătorilor și prin integrarea dimensiunii de gen în conținutul cercetării și inovării, precum și prin acordarea unei atenții speciale asigurării echilibrului de gen, în funcție de situația din domeniul cercetării și inovării, în comitete de evaluare și în alte organisme consultative și de experți relevante, în vederea îmbunătățirii calității cercetării și a stimulării inovării. Acțiunile ar trebui să vizeze, de asemenea, punerea în aplicare a principiilor referitoare la egalitatea de șanse între femei și bărbați, astfel cum sunt prevăzute la articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 8 din TFUE.

(26) Orizont 2020 ar trebui să contribuie la atractivitatea profesiei de cercetare în Uniune. Ar trebuie să se acorde o atenție corespunzătoare Cartei europene a cercetătorilor și Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, astfel cum prevede Recomandarea Comisiei din 11 martie 2005 (15), alături de alte cadre de referință relevante definite în contextul SEC, respectându-se, în același timp, caracterul voluntar al acestor cadre.

(27) Pentru a fi competitivă la nivel mondial, pentru a face față în mod eficace provocări societale majore și pentru a îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020, Uniunea ar trebui să utilizeze toate resursele umane de care dispune. În acest context, Orizont 2020 ar trebui să contribuie la realizarea SEC, încurajând dezvoltarea condițiilor-cadru pentru a-i ajuta pe cercetătorii europeni să rămână sau să se întoarcă în Europa, pentru a atrage cercetători din întreaga lume și pentru a face din Europa o destinație mai atractivă pentru cei mai buni cercetători.

(28) Pentru a intensifica circulația și exploatarea cunoștințelor, ar trebui să se asigure liberul acces la publicațiile științifice. Mai mult, ar trebui să fie promovat accesul liber la datele obținute în urma cercetărilor finanțate din fonduri publice în cadrul Orizont 2020, ținându-se seama de constrângerile legate de protecția vieții private, de securitatea națională și de drepturile de proprietate intelectuală.

(29) Activitățile de cercetare și inovare finanțate de Orizont 2020 ar trebui să respecte principiile etice fundamentale. Ar trebui să fie luate în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii. În cadrul activităților de cercetare ar trebui să se țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să se limiteze utilizarea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor. Toate activitățile ar trebui să se desfășoare asigurându-se un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în conformitate cu articolul 168 din TFUE.

(30) Orizont 2020 ar trebui să țină seama în mod corespunzător de egalitatea de șanse și de nediscriminare în conținutul activităților de cercetare și inovare în toate etapele ciclului de cercetare.

(31) Comisia nu solicită în mod explicit utilizarea celulelor sușă embrionare umane. Eventuala utilizare a celulelor sușă umane, adulte sau embrionare, este lăsată la latitudinea oamenilor de știință în funcție de obiectivele pe care doresc să le atingă și face obiectul unei evaluări etice stricte. Nu ar trebui finanțat niciun proiect care implică utilizarea celulelor sușă embrionare și nu are aprobările necesare din partea statelor membre. Nu ar trebui finanțată nicio activitate interzisă de toate statele membre. Nu ar trebui finanțată nicio activitate în cadrul unui stat membru în care această activitate este interzisă.

(32) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, energia, agricultura și pescuitul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media.

(33) Atât Orizont 2020, cât și politica de coeziune urmăresc o aliniere mai profundă la obiectivele Strategiei Europa 2020. Această abordare necesită sinergii intensificate între Orizont 2020 și politica de coeziune. Orizont 2020 ar trebui, prin urmare, să dezvolte, la rândul său, interacțiuni strânse cu fondurile structurale și de investiții europene care pot contribui în mod particular la consolidarea capacităților de cercetare și inovare locale, regionale și naționale, în special în contextul strategiilor de specializare inteligentă.

(34) IMM-urile constituie o sursă importantă de inovare, de creștere economică, și de locuri de muncă în Europa. Prin urmare, în cadrul Orizont 2020, este necesară participarea largă a IMM-urilor, astfel cum este definită în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (16). În acest fel, s-ar putea susține obiectivele inițiativei în favoarea întreprinderilor mici, prevăzută de Comunicarea Comisiei din 25 iunie 2008 intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică - Un «Small Business Act» pentru Europa”. Orizont 2020 ar trebui să ofere o gamă de mijloace de susținere a activităților și a capacităților de cercetare și inovare ale IMM-urilor în cursul diferitelor etape ale ciclului inovării.

(35) Comisia ar trebui să realizeze evaluări și să înregistreze rata participării IMM-urilor la Orizont 2020. În cazul în care pentru obiectivul specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și pentru prioritatea „Provocări societale”, nu este atins obiectivul de participare în favoarea IMM-urilor de 20 % din bugetul total combinat, Comisia ar trebui să analizeze cauzele acestei situații și să propună fără întârziere noi măsuri adecvate pentru a permite IMM-urilor să își extindă participarea.

(36) Punerea în aplicare a Orizont 2020 poate duce la crearea unor programe suplimentare la care să participe numai anumite state membre, la participarea Uniunii la programe derulate de mai multe state membre, la înființarea unor întreprinderi comune sau la încheierea altor acorduri în temeiul articolelor 184, 185 și 187 din TFUE. Respectivele programe suplimentare ar trebui să fie identificate și puse în aplicare într-un mod deschis, transparent și eficient.

(37) Pentru a reduce durata ajungerii unei idei la piață, utilizând o abordare de la bază spre vârf, și pentru a intensifica participarea industriei, a IMM-urilor și a noilor solicitanți la Orizont 2020, pilotul „Calea rapidă spre inovare” (CRI) ar trebui să fie pus în aplicare în cadrul obiectivului specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și în cadrul priorității „Provocări societale”. Acest instrument ar trebui să stimuleze investițiile din sectorul privat în cercetare și inovare, să promoveze cercetarea și inovarea cu un accent pe crearea de valoare și să accelereze dezvoltarea de tehnologii în produse, procese și servicii inovatoare.

(38) Punerea în aplicare a Orizont 2020 ar trebui să recunoască rolul unic care revine universităților în baza științifică și tehnologică a Uniunii, ca instituții de excelență în învățământul superior, cercetare și inovare, având funcția esențială de a conecta Spațiul european al învățământului superior la SEC.

(39) Având ca obiectiv obținerea unui impact cât mai mare al finanțării acordate de Uniune, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte sinergii mai strânse, care pot lua și forma unor parteneriate public-public, cu programe internaționale, naționale și regionale care sprijină cercetarea și inovarea. În acest context, Orizont 2020 ar trebui să încurajeze utilizarea optimă a resurselor și să evite duplicările inutile.

(40) De asemenea, ar trebui să se obțină un impact mai mare prin combinarea Orizont 2020 cu fondurile din sectorul privat în cadrul unor parteneriate public-privat în domenii esențiale în care cercetarea și inovarea ar putea contribui la obiectivele mai ample de competitivitate ale Europei, la mobilizarea investițiilor private și la abordarea provocărilor societale. Aceste parteneriate ar trebui să se bazeze pe un angajament pe termen lung, incluzând o contribuție echilibrată din partea tuturor partenerilor, să se raporteze la îndeplinirea obiectivelor lor și să fie în concordanță cu obiectivele strategice ale Uniunii pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Guvernanța și funcționarea acestor parteneriate ar trebui să fie deschise, transparente, eficace și eficiente și să ofere unei game largi de părți interesate active în domeniile lor specifice ocazia de a participa. Parteneriatele public-privat sub forma inițiativelor tehnologice comune („ITC”) lansate în temeiul celui de Al șaptelea program-cadru pot fi continuate pe baza unor structuri mai adecvate obiectivelor lor.

(41) Orizont 2020 ar trebui să promoveze cooperarea cu țările terțe, bazată pe interesul comun și avantaje reciproce. Cooperarea internațională în domeniul științei, tehnologiei și inovării ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de consolidare a competitivității ale Strategiei Europa 2020, la abordarea provocărilor societale și la sprijinirea politicilor externe și de dezvoltare ale Uniunii, inclusiv prin dezvoltarea de sinergii cu programele externe și prin contribuția la angajamentele internaționale ale Uniunii, cum ar fi realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului ale Organizației Națiunilor Unite. Activitățile de cooperare internațională ar trebui să fie menținute cel puțin la nivelul celui de Al șaptelea program-cadru.

(42) Pentru a menține condiții de egalitate pentru toate întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața internă, finanțarea oferită de Orizont 2020 ar trebui să fie stabilită, de asemenea, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, pentru a se asigura eficacitatea cheltuielilor publice și pentru a preveni denaturări ale pieței, cum ar fi eliminarea finanțării private, crearea unor structuri de piață ineficiente sau menținerea întreprinderilor ineficiente.

(43) Consiliul European din 4 februarie 2011 a recunoscut necesitatea unei noi abordări a activităților de control și de gestionare a riscurilor în materie de finanțare a cercetării în Uniune și a solicitat realizarea unui nou echilibru între încredere și control și între asumarea de riscuri și evitarea riscurilor. Parlamentul European, în rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare, a solicitat o schimbare pragmatică în vederea simplificării administrative și financiare și stipulează că gestionarea finanțării cercetării europene ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe încredere și toleranță față de risc în raport cu participanții. Raportul de evaluare intermediară a celui de Al șaptelea program-cadru concluzionează că este necesară o abordare mai radicală pentru a realiza un salt spectaculos în direcția simplificării și că trebuie reechilibrat raportul între risc și încredere.

(44) Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale de-a lungul întregului ciclu de cheltuire a fondurilor, inclusiv prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, aplicarea de sancțiuni. O strategie de control revizuită, care să nu mai fie axată pe reducerea ratelor de eroare, ci pe verificări bazate pe analiza riscurilor, precum și pe detectarea fraudei, ar trebui să reducă sarcina de control pentru participanți.

(45) Este important să se asigure o bună gestiune financiară a Orizont 2020 și punerea în aplicare a acestuia în modul cel mai eficient și ușor accesibil, garantându-se, în același timp, securitatea juridică și accesibilitatea Orizont 2020 pentru toți participanții. Este necesar să se asigure conformitatea cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (17) și cu cerințele de simplificare și de îmbunătățire a reglementării.

(46) Gestionarea eficientă a performanței, inclusiv evaluarea și monitorizarea, presupune dezvoltarea unor indicatori de performanță specifici măsurabili în timp, realiști și care reflectă logica de intervenție, relevanți pentru ierarhizarea corespunzătoare a obiectivelor și a activităților. Ar trebui să se instituie mecanisme adecvate de coordonare a punerii în aplicare și a monitorizării Orizont 2020 cu monitorizarea progreselor înregistrate, a realizărilor și a funcționării ERA.

(47) Până la sfârșitul anului 2017, în cadrul evaluării intermediare a Orizont 2020, atât parteneriatele public-privat existente, cât și cele noi, inclusiv inițiativele tehnologice comune, ar trebui să fie supuse unei evaluări aprofundate care ar trebui să includă, printre altele, analiza deschiderii, transparenței și eficacității lor. Această evaluare ar trebui să țină cont de evaluarea EIT, astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr. 294/2008, astfel încât să se permită o evaluare bazată pe principii comune.

(48) Întrucât obiectivele prezentului regulament și anume consolidarea cadrului general al cercetării și inovării și prin coordonarea eforturilor în cadrul Uniunii nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre și pot, prin urmare, din motivul evitării dublării eforturilor, al menținerii masei critice în domeniile esențiale și al asigurării folosirii în mod optim a finanțării publice, să fie realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut în articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii acestor obiective.

(49) Din motive de certitudine juridică și de claritate, Decizia nr. 1982/2006/CE ar trebui să fie abrogată,

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament instituie Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014 - 2020) – Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) și stabilește cadrul de reglementare a sprijinului Uniunii pentru activități de cercetare și inovare, consolidând baza științifică și tehnologică europeană și promovând beneficii pentru societate, precum și a unei mai bune exploatări a potențialului economic și industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: 1. „activități de cercetare și inovare” înseamnă întregul spectru al activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică, demonstrație și inovare, inclusiv promovarea cooperării cu țări terțe și organizații internaționale, diseminarea și optimizarea rezultatelor și stimularea formării de înaltă calitate și a mobilității cercetătorilor în cadrul Uniunii; 2. „acțiuni directe” înseamnă activitățile de cercetare și inovare desfășurate de Comisie prin intermediul Centrului Comun de Cercetare (CCC); 3. „acțiuni indirecte” înseamnă activitățile de cercetare și inovare pentru care Uniunea asigură asistență financiară și care sunt întreprinse de către participanți; 4. „parteneriat public-privat” înseamnă un parteneriat în cadrul căruia parteneri din sectorul privat, Uniunea și, după caz, alți parteneri, precum organismele din sectorul public, se angajează să sprijine în comun elaborarea și punerea în aplicare a unui program sau a unor activități de cercetare și inovare; 5. „parteneriat public-public” înseamnă un parteneriat în care organisme din sectorul public sau organisme cu misiune de serviciu public la nivel local, regional, național sau internațional se angajează împreună cu Uniunea să sprijine în comun elaborarea și punerea în aplicare a unui program sau a unor activități de cercetare și inovare. 6. „infrastructuri de cercetare” înseamnă facilități, resurse și servicii care sunt utilizate de comunitățile de cercetare pentru desfășurarea activităților de cercetare și pentru stimularea inovării în domeniile lor. Atunci când este cazul, acestea pot fi utilizate și în alte scopuri decât cele de cercetare, cum ar fi în scopuri educaționale sau pentru servicii publice. Acestea includ: echipamente (sau seturi de instrumente) științifice importante; resurse bazate pe cunoștințe cum ar fi colecțiile, arhivele sau datele științifice; infrastructuri electronice cum ar fi sistemele de date și informatice și rețelele de comunicare, precum și orice altă infrastructură unică, esențială pentru atingerea excelenței în cercetare și inovare. Aceste infrastructuri pot fi „localizate într-un singur sit”, „virtuale” sau „distribuite”. 7. „strategie de specializare inteligentă” are același înțeles ca și strategia de specializare inteligentă astfel cum este definită la articolul 2 punctul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (18).

Articolul 3

Instituirea Orizont 2020

Orizont 2020 se instituie pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

Articolul 4

Valoarea adăugată pentru Uniune

Orizont 2020 maximizează valoarea adăugată și impactul pentru Uniune, concentrându-se asupra obiectivelor și activităților care pot fi realizate eficient numai prin acțiunea individuală a statelor membre. Orizont 2020 deține un rol central în realizarea Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă („Strategia Europa 2020”), durabilă și favorabilă incluziunii, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea de către Uniune a excelenței în cercetare și inovare, având rolul de a mobiliza investițiile private și publice, de a crea noi locuri de muncă și de a asigura pe termen lung sustenabilitatea, creșterea și dezvoltarea economică, incluziunea socială și competitivitatea industrială în Europa, precum și de a aborda provocările societale în cadrul Uniunii.

Articolul 5

Obiectivul general, prioritățile și obiectivele specifice

(1) Ca obiectiv general, Orizont 2020 urmărește să contribuie la dezvoltarea unei societăți și a unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în Uniune, prin mobilizarea de fonduri suplimentare pentru cercetare, dezvoltare și inovare, precum și prin participarea la îndeplinirea obiectivelor legate de cercetare și dezvoltare, inclusiv a obiectivului de 3 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare în Uniune până în 2020. Astfel, Orizont 2020 sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a altor politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare (SEC). Primul set de indicatori de performanță relevanți pentru evaluarea progresului în raport cu obiectivul general este prevăzut în introducerea la anexa I. (2) Obiectivul general prevăzut la alineatul (1) este urmărit prin intermediul a trei componente complementare dedicate: (a) excelenței științifice; (b) poziției de lider în sectorul industrial și (c) provocărilor societale. Obiectivele specifice corespunzătoare fiecăreia dintre cele trei priorități sunt stabilite în anexa I părțile I, II și III, împreună cu liniile generale de activitate. (3) Obiectivele generale prevăzute la alineatul (1) sunt urmărite și prin intermediul obiectivelor specifice „Răspândirea excelenței și extinderea participării” și „Știința cu și pentru societate” prevăzute în anexa I părțile IV și V, împreună cu liniile generale de activitate. (4) CCC contribuie la îndeplinirea obiectivului general și a priorităților stabilite la alineatele (1) și (2), asigurând sprijin științific și tehnic politicilor Uniunii, în colaborare cu părțile interesate relevante din domeniul cercetării de la nivel național și regional, după caz, de exemplu în ceea ce privește dezvoltarea de strategii de specializare inteligentă. Obiectivele specifice și liniile generale de activitate sunt prevăzute în anexa I partea VI. (5) Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) contribuie la îndeplinirea obiectivului general și a priorităților stabilite la alineatele (1) și (2), având ca obiectiv specific integrarea triunghiului cunoașterii format din învățământ superior, cercetare și inovare. Indicatorii de performanță relevanți pentru EIT sunt determinați în introducerea la anexa I, iar obiectivul specific și liniile generale de activitate sunt prevăzute în anexa I partea VII. (6) În cadrul priorităților, al obiectivelor specifice și al liniilor generale de activitate menționate la alineatele (2) și (3), pot fi luate în considerare necesități noi și neprevăzute care apar pe durata punerii în aplicare a Orizont 2020. În cazuri justificate corespunzător, acestea pot include reacții la noile oportunități, crize și amenințări, precum și reacții la necesitățile legate de dezvoltarea unor noi politici ale Uniunii.

Articolul 6

Buget

(1) Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a Orizont 2020 este stabilit la 77 028,3 milioane EUR în prețuri curente, din care o sumă maximă de 74 316,9 milioane EUR este alocată activităților în temeiul titlului XIX din TFUE. Creditele anuale se autorizează de către Parlamentul European și de către Consiliu în limitele cadrului financiar multianual. (2) Suma destinată activităților prevăzute la titlul XIX din TFUE se repartizează între prioritățile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din prezentul regulament, după cum urmează: (a) 24 441,1 milioane EUR în prețuri curente pentru prioritatea „Excelența științifică”; (b) 17 015,5 milioane EUR în prețuri curente pentru prioritatea „Poziția de lider în sectorul industrial”; (c) 29 679 milioane EUR în prețuri curente pentru prioritatea „Provocări societale”. Suma maximă totală a contribuției financiare a Uniunii din partea Orizont 2020 destinată pentru obiectivele specifice prevăzute la articolul 5 alineatul (3) și pentru acțiunile nenucleare directe ale este următoarea: (i) 816,5 milioane EUR în prețuri curente pentru „Răspândirea excelenței și extinderea participării”; (ii) 462,2 milioane EUR în prețuri curente pentru „Știința cu și pentru societate”; (iii) 1 902,6 milioane EUR în prețuri curente pentru acțiunile nenucleare directe ale CCC. Defalcarea orientativă pentru prioritățile și obiectivele specifice stabilite la articolul 5 alineatele (2) și (3) este prevăzută în anexa II. (3) EIT este finanțat printr-o contribuție maximă de la Orizont 2020 în valoare de 2 711,4 milioane EUR în prețuri curente, astfel cum este prevăzut în anexa II. (4) Pachetul financiar destinat Orizont 2020 poate acoperi cheltuieli legate de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea Orizont 2020 și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special studii și reuniuni ale experților, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele Orizont 2020, cheltuieli legate de rețelele informatice specializate pe prelucrarea și schimbul de informații, împreună cu toate celelalte cheltuieli de asistență tehnică și administrativă efectuate de Comisie pentru gestionarea Orizont 2020. În cazul în care este necesar și justificat în mod corespunzător, creditele pot fi incluse în bugetul Orizont 2020 aferent perioadei de după 2020 pentru a acoperi cheltuieli de asistență tehnică și administrativă, astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2020. Orizont 2020 nu finanțează nici construirea și nici funcționarea programului Galileo, a programului Copernicus sau a Întreprinderii Comune Europene pentru ITER (5) Pentru a reacționa la situații neprevăzute sau la noile evoluții și necesități, Comisia poate, în urma evaluării intermediare a Orizont 2020, astfel cum este prevăzută la articolul 32 alineatul (3) și a rezultatelor evaluării EIT menționate la articolul 32 alineatul (2), în cadrul procedurii bugetare anuale, să revizuiască sumele stabilite pentru prioritățile și obiectivele specifice „Răspândirea excelenței și extinderea participării” și „Știința cu și pentru societate” prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol, defalcarea orientativă pe obiective specifice în cadrul priorităților menționate, prevăzută la anexa II, și contribuția la EIT de la alineatul (3) din prezentul articol. De asemenea, Comisia poate să transfere, în condiții similare, credite între prioritățile și obiectivele specifice, precum și către EIT, până la o valoare de maximum 7,5 % din suma totală alocată inițial pentru fiecare prioritate și pentru obiectivele specifice „Răspândirea excelenței și extinderea participării” și „Știința cu și pentru societate” și până la o valoare de maximum 7,5 % din defalcarea orientativă inițială a fiecărui obiectiv specific și până la maximum 7,5 % din contribuția la EIT. Astfel de transferuri nu sunt permise în ceea ce privește suma pentru acțiunile directe ale CCC prevăzută la alineatul (2) din prezentul articol.

Articolul 7

Asocierea țărilor terțe

(1) Se pot asocia la Orizont 2020: (a) țările în curs de aderare, țările candidate și potențialele țări candidate, în conformitate cu principiile generale și cu Clauzele și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru corespunzătoare și în deciziile consiliilor de asociere sau în acorduri similare; (b) țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) sau țările sau teritoriile aflate sub incidența politicii europene de vecinătate, care îndeplinesc următoarele criterii: (i) dispun de o bună capacitate în domeniile științei, tehnologiei și inovării; (ii) au un bilanț anterior pozitiv de participare la programele de cercetare și inovare ale Uniunii; (iii) asigură un tratament corect și echitabil al drepturilor de proprietate intelectuală. (c) țările sau teritoriile asociate la cel de Al șaptelea program-cadru. (2) Clauzele și condițiile specifice de participare a țărilor asociate la Orizont 2020, inclusiv contribuția financiară pe baza PIB-ului țării asociate, se stabilesc prin acorduri internaționale între Uniune și țările asociate. Clauzele și condițiile privind participarea statelor AELS care fac parte din Acordul privind Spațiul Economic European (SEE) sunt în conformitate cu dispozițiile respectivului acord.

Articolul 8

Punerea în aplicare prin intermediul unui program specific și al contribuției la EIT

Orizont 2020 este pus în aplicare prin programul specific consolidat instituit prin Decizia nr. 743/2013 (19) a Consiliului, care precizează obiectivele și normele detaliate de punere în aplicare, precum și printr-o contribuție financiară dedicată EIT. Programul specific stabilește o componentă pentru fiecare dintre cele trei priorități prevăzute la articolul 5 alineatul (2), o componentă pentru obiectivele specifice menționate la articolul 5 alineatul (3) și o componentă pentru acțiunile nenucleare directe ale CCC. Cele trei priorități ale Programului-cadru Orizont 2020 sunt coordonate în mod eficient.

Articolul 9

Gestionare

(1) Orizont 2020 este pus în aplicare de către Comisie, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. (2) De asemenea, Comisia poate încredința o parte din punerea în aplicare a programului Orizont 2020 organismelor de finanțare menționate la articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Articolul 10

Forme de sprijin din partea Uniunii

(1) Orizont 2020 sprijină acțiunile indirecte prin intermediul uneia sau mai multor forme de finanțare prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, în special granturi, premii, achiziții și instrumente financiare. Instrumentele financiare reprezintă forma principală de finanțare pentru activitățile apropiate de piață sprijinite în cadrul Orizont 2020. (2) Orizont 2020 sprijină, de asemenea, acțiunile directe întreprinse de CCC. (3) În cazul în care acțiunile directe întreprinse de CCC contribuie la inițiativele stabilite în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din TFUE, această contribuție nu este considerată ca făcând parte din contribuția financiară alocată inițiativelor menționate.

Articolul 11

Normele de participare și diseminare a rezultatelor

Regulile de participare și diseminare a rezultatelor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (20) se aplică acțiunilor indirecte.

Articolul 12

Consultanță externă și angajament societal

(1) În vederea punerii în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, se iau în considerare expertiza și contribuțiile furnizate de: grupuri consultative independente alcătuite din experți de nivel înalt, instituite de Comisie, dintr-o gamă largă de părți interesate, inclusiv din cercetare, industrie și societatea civilă, pentru a asigura perspectivele interdisciplinare și transsectoriale necesare, ținând cont de inițiativele relevante existente la nivelul Uniunii, precum și la nivel național și regional. Alte contribuții vor proveni de la structuri de dialog, create în temeiul acordurilor internaționale în domeniul științei și tehnologiei; activități orientate spre viitor; consultări publice specifice, inclusiv, după caz, consultări cu autorități naționale și regionale sau părți interesate și procese transparente și interactive care asigură sprijin cercetării și inovării responsabile. După caz, se ține seama, de asemenea, de consultanța cu privire la identificarea și concepția priorităților strategice oferită de Comitetul pentru Spațiul european de cercetare și inovare (CSEC), de alte grupuri aferente SEC și de Grupul pentru politica privind întreprinderile. (2) De asemenea, se va ține cont pe deplin de aspectele relevante ale agendelor de cercetare și inovare stabilite, printre altele, de EIT, de platformele tehnologice europene și de parteneriatele europene pentru inovare, precum și de consultanța din partea grupurilor științifice, precum Grupul științific pentru sănătate.

Articolul 13

Sinergii cu programele naționale și cu programarea în comun

(1) Pentru punerea în aplicare a Orizont 2020, se va ține seama de necesitatea de a crea sinergiile și complementaritățile adecvate între programele de cercetare și inovare naționale și cele europene, de exemplu în domeniile în care se depun eforturi de coordonare prin intermediul inițiativelor de programare în comun. (2) Se poate avea în vedere acordarea de sprijin pentru inițiativele de programare în comun, prin intermediul instrumentelor menționate la articolul 26, sub rezerva condițiilor și criteriilor prevăzute pentru astfel de instrumente.

Articolul 14

Chestiuni transversale

(1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă, de asemenea, în această privință, o atenție specială: (a) dezvoltării și aplicării tehnologiilor generice și industriale esențiale, precum și tehnologiilor viitoare și emergente; (b) domeniilor legate de stabilirea legăturii dintre descoperire și aplicarea pe piață; (c) cercetării interdisciplinare și transsectoriale și inovării; (d) științelor socioeconomice și umaniste; (e) schimbărilor climatice și dezvoltării durabile; (f) promovării funcționării și realizării SEC și a inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”; (g) condițiilor cadru care sprijină inițiativa emblematică „O Uniune a inovării”; (h) contribuției la toate inițiativele emblematice relevante din cadrul Strategiei Europa 2020 (inclusiv „O Agendă digitală pentru Europa”); (i) extinderii participării în întreaga Uniune la cercetare și inovare și a contribuției la eliminarea decalajului în materie de cercetare și inovare în Europa; (j) rețelelor internaționale pentru cercetători și inovatori de excelență, cum este Cooperarea europeană în domeniul științei și tehnologiei (COST); (k) cooperării cu țările terțe; (l) cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen; (m) implicării IMM-urilor în cercetare și inovare și participării mai largi a sectorului privat; (n) sporirii atractivității profesiei de cercetător; precum și (o) facilitării mobilității transfrontaliere și transsectoriale a cercetătorilor. (2) În cazul în care se acordă sprijin unei acțiuni indirecte care are o relevanță deosebită pentru mai multe dintre prioritățile sau obiectivele specifice menționate la articolul 5 alineatele (2) și (3), contribuția financiară pentru respectiva acțiune se poate combina din sumele alocate pentru fiecare prioritate sau obiectiv specific în cauză.

Articolul 15

Caracterul evolutiv al științei, al tehnologiei, al inovării, al economiilor și al societății

Orizont 2020 este pus în aplicare într-un mod care să garanteze că prioritățile și acțiunile finanțate sunt relevante pentru necesitățile în schimbare și au în vedere caracterul evolutiv al științei, al tehnologiei, al inovării, al economiilor și al societății într-o lume globalizată, incluzând în inovație aspecte industriale, organizaționale, tehnologice, societale și de mediu. Propunerile de modificări ale priorităților și acțiunilor din cadrul Orizont 2020 iau în considerare consultanța menționată la articolul 12, precum și de recomandările evaluării intermediare menționate la articolul 32 alineatul (3).

Articolul 16

Egalitatea de gen

Orizont 2020 asigură promovarea eficientă a egalității de gen și a dimensiunii de gen în activitățile de cercetare și inovare. Se acordă o atenție specială asigurării echilibrului de gen, în funcție de situația în domeniul cercetării și inovării, în comitetele de evaluare și în organisme, cum ar fi grupurile consultative și grupurile de experți. Dimensiunea de gen se integrează în mod adecvat în conținutul cercetării și inovării din strategii, programe și proiecte și se urmărește în toate etapele ciclului de cercetare.

Articolul 17

Carierele cercetătorilor

Orizont 2020 este pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1290/2013, care contribuie la consolidarea unei piețe unice pentru cercetători și la atractivitatea carierelor cercetătorilor în întreaga Uniune, în contextul SEC, luând în considerare caracterul transnațional al majorității acțiunilor sprijinite de acest program.

Articolul 18

Accesul liber

(1) Se asigură accesul liber la publicațiile științifice apărute în urma cercetărilor finanțate din fonduri publice prin programul Orizont 2020. Aceasta se realizează în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1290/2013. (2) Se promovează accesul liber la datele din cercetări finanțate din fonduri publice prin programul Orizont 2020. Aceasta se realizează în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1290/2013.

Articolul 19

Principii etice

(1) Toate activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul Orizont 2020 sunt în conformitate cu principiile etice și cu legislația relevantă la nivel național și internațional și la nivelul Uniunii, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană privind drepturile omului și protocoalele adiționale. Se acordă o atenție deosebită principiului proporționalității, dreptului la viață privată, dreptului la protecția datelor cu caracter personal, dreptului la integritate fizică și mentală a persoanei, dreptului la nediscriminare și necesității de a asigura nivele ridicate de protecție a sănătății umane. (2) Activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul Orizont 2020 se concentrează în mod exclusiv asupra aplicațiilor civile. (3) Sunt excluse de la finanțare următoarele domenii de cercetare: (a) activitatea de cercetare care urmărește clonarea umană în scop de reproducere; (b) activitatea de cercetare care urmărește modificarea moștenirii genetice a ființelor umane și care poate duce la transformarea acestor modificări în caracteristici ereditare (21); (c) activități de cercetare destinate creării de embrioni umani numai în scopul cercetării sau al procurării de celule sușă, inclusiv prin intermediul transferului de nuclee de celule somatice. (4) Cercetarea asupra celulelor sușă umane, atât adulte, cât și embrionare, poate fi finanțată în funcție de conținutul propunerii științifice și de cadrul legal al statelor membre implicate. Nu se acordă finanțare activităților de cercetare interzise în toate statele membre. Nu se finanțează nicio activitate în cadrul unui stat membru în care activitatea respectivă este interzisă. (5) Domeniile de cercetare stabilite la alineatul (3) din prezentul articol pot fi revizuite în cadrul evaluării intermediare prevăzute la articolul 32 alineatul (3), pentru a ține seama de progresele științifice.

Articolul 20

Complementaritatea cu alte programe ale Uniunii

Orizont 2020 este pus în aplicare în mod complementar în raport cu alte programe de finanțare și politici ale Uniunii, inclusiv fondurile structurale și de investiții europene (fondurile SIE), politica agricolă comună, programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME (2014 - 2020)), programul Erasmus + și programul Life.

Articolul 21

Sinergii cu fondurile SIE

În plus față de politicile structurale ale Uniunii, precum și de cele naționale și regionale, Orizont 2020 contribuie la eliminarea decalajelor privind cercetarea și inovarea din cadrul Uniunii prin promovarea sinergiilor cu fondurile SIE. În măsura posibilă, se poate recurge la finanțare cumulativă, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1290/2013.

Articolul 22

Microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii

(1) În cursul punerii în aplicare a Orizont 2020, se acordă o atenție deosebită asigurării unei participări adecvate a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), precum și impactului cercetării și inovării asupra acestora. Evaluările cantitative și calitative ale participării IMM-urilor sunt efectuate în cadrul acordurilor de evaluare și monitorizare. (2) În completarea instituirii unor condiții mai bune de participare a IMM-urilor la toate oportunitățile relevante din cadrul Orizont 2020, sunt întreprinse acțiuni specifice. În mod special, se creează, în cadrul unui singur sistem centralizat de gestionare, un instrument specific pentru IMM-uri care vizează toate tipurile de IMM-uri cu potențial de inovare, într-un sens larg, și se pune în aplicare în principal printr-o abordare de jos în sus prin intermediul unei cereri de propuneri deschise continuu, adaptate necesităților IMM-urilor, astfel cum se prevede în cadrul obiectivului specific „Inovarea în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii” din anexa I partea II punctul 3.3 litera (a). Instrumentul ține cont de obiectivul specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” prevăzut în anexa I partea II punctul 1și în cadrul fiecăruia dintre obiectivele specifice din cadrul priorității „Provocări societale” prevăzute în anexa I partea III punctele 1 - 7 și se aplică într-un mod consecvent. (3) Abordarea integrată prevăzută la alineatele (1) și (2) și simplificarea procedurilor ar trebui să conducă la minimum 20 % din bugetul total combinat pentru obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și prioritatea „Provocări societale”, în favoarea IMM-urilor. (4) Se acordă o atenție deosebită reprezentării adecvate a IMM-urilor în parteneriatele public-privat menționate la articolul 25.

Articolul 23

Proiecte de colaborare și programe de parteneriat

În principal, Orizont 2020 ar trebui să fie pus în aplicare prin intermediul proiectelor de colaborare transnaționale, puse la dispoziție sub formă de cereri de propuneri în cadrul programelor de activitate ale programului Orizont 2020, prevăzute în Decizia nr. 743/2013. Respectivele proiecte se vor suplimenta cu parteneriate public-privat și public-public. Parteneriatele vor fi constituite cu implicarea statelor membre și își elaborează principii de gestionare internă.

Articolul 24

Cale rapidă spre inovare

Calea rapidă spre inovare (CRI) este pusă în aplicare sub forma unui proiect-pilot la scară reală în conformitate cu articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 1290/2013, prin care se va institui o cerere de propuneri CRI începând cu 2015.

Articolul 25

Parteneriatele public-privat

(1) Orizont 2020 poate fi pus în aplicare prin parteneriate public-privat, în cadrul cărora toți partenerii în cauză se angajează să sprijine elaborarea și punerea în aplicare a activităților de cercetare preconcurențiale și de inovare de importanță strategică pentru competitivitatea și poziția de lider industrial a Uniunii sau să abordeze provocări societale specifice. Parteneriatele public-privat sunt puse în aplicare într-un mod care să nu împiedice participarea deplină a celor mai buni actori europeni. (2) Implicarea Uniunii în parteneriate public-privat presupune utilizarea structurilor de guvernanță preexistente și simplificate și poate lua una dintre următoarele forme: (a) contribuții financiare din partea Uniunii pentru întreprinderi comune, instituite în conformitate cu articolul 187 din TFUE, în temeiul celui de Al șaptelea program-cadru, sub rezerva modificării actelor lor de bază; pentru noi parteneriate public-privat instituite în temeiul articolului 187 din TFUE și pentru alte organisme de finanțare menționate la articolul 58 alineatul (1) litera (c) punctele (iv) și (vii) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Acest tip de parteneriate este pus în aplicare doar în cazul în care domeniul de aplicare al obiectivelor urmărite și nivelul resurselor necesare justifică acest lucru, ținând cont pe deplin de evaluările de impact relevante, și atunci când alte tipuri de parteneriate nu ar îndeplini obiectivele sau nu ar genera mobilizarea necesară; (b) acorduri contractuale între partenerii menționați la alineatul (1), care precizează obiectivele parteneriatului, angajamentele corespunzătoare ale partenerilor, indicatorii-cheie de performanță și rezultatele care trebuie obținute, inclusiv identificarea activităților de cercetare și inovare care necesită sprijin din partea Orizont 2020. În vederea implicării partenerilor interesați, inclusiv, după caz, utilizatori finali, universități, IMM-uri și institute de cercetare, parteneriatele public-privat pun la dispoziție fonduri publice, prin intermediul unor procese transparente și al unor cereri competitive, reglementate de reguli de participare conforme cu cele ale programului-cadru Orizont 2020. Excepțiile de la utilizarea cererilor competitive ar trebui justificate corespunzător. (3) Parteneriatele public-privat se identifică și se pun în aplicare într-un mod deschis, transparent și eficient. Identificarea lor se bazează pe toate criteriile următoare: (a) demonstrarea valorii adăugate a acțiunii la nivelul Uniunii și a alegerii instrumentului de utilizat; (b) amploarea impactului asupra competitivității industriale, a creării de locuri de muncă, a creșterii economice durabile și a aspectelor socioeconomice, inclusiv a provocărilor societale, evaluate în funcție de obiective clar precizate și măsurabile; (c) angajamentul pe termen lung al tuturor partenerilor, inclusiv o contribuție echilibrată, pe baza unei viziuni comune și a unor obiective clar definite; (d) nivelul resurselor necesare și capacitatea de a atrage investiții suplimentare în domeniul cercetării și inovării; (e) o definire clară a rolurilor fiecăruia dintre parteneri și indicatorii-cheie de performanță conveniți pentru perioada aleasă; (f) complementaritatea cu alte componente ale programului-cadru Orizont 2020 și alinierea la prioritățile strategice ale Uniunii în materie de cercetare și inovare, mai ales la cele din Strategia Europa 2020. Acolo unde este cazul, complementaritatea între priorități și activități, precum și implicarea statelor membre este asigurată în cadrul parteneriatelor public-privat. (4) Prioritățile de cercetare care fac obiectul parteneriatelor public-privat pot fi incluse, după caz, în cereri de propuneri periodice din cadrul programelor de activitate Orizont 2020, pentru a se crea noi sinergii cu activitățile de cercetare și inovare de importanță strategică.

Articolul 26

Parteneriatele public-public

(1) Dacă și atunci când acest lucru este oportun, Orizont 2020 contribuie la consolidarea parteneriatelor public-public în cadrul cărora acțiunile la nivel regional, național sau internațional sunt puse în aplicare în comun în cadrul Uniunii. Se acordă o atenție deosebită inițiativelor de programare în comun între statele membre. Inițiativele de programare care primesc sprijin prin Orizont 2020 rămân deschise participării oricărui stat membru sau țară asociată. (2) Parteneriatele public-public pot fi finanțate în cadrul sau prin intermediul priorităților menționate la articolul 5 alineatul (2), în special prin: (a) un instrument ERA-NET care folosește granturi pentru a sprijini pregătirea parteneriatelor public-public, crearea de structuri de relaționare, proiectarea, punerea în aplicare și coordonarea activităților comune, precum și finanțarea complementară de către Uniune doar a unei singure cereri comune pe an și a acțiunilor de natură transnațională; (b) participarea Uniunii la programe derulate de mai multe state membre în conformitate cu articolul 185 din TFUE, atunci când participarea este justificată de domeniul de aplicare al obiectivelor urmărite și de amploarea resurselor necesare. În sensul literei (a) de la primul paragraf, finanțarea complementară depinde de demonstrarea valorii adăugate a acțiunii la nivelul Uniunii și de existența unor angajamente financiare anterioare estimative, în numerar sau în natură, ale entităților participante la cererile și acțiunile comune. Printre obiectivele instrumentului ERA-NET se poate înscrie, în măsura posibilă, armonizarea normelor și a modalităților de punere în aplicare a cererilor și acțiunilor comune. De asemenea, instrumentul poate fi folosit pentru a pregăti o inițiativă în temeiul articolului 185 din TFUE. În sensul literei (b) de la primul paragraf, astfel de inițiative sunt propuse numai în cazurile în care este nevoie de o structură specifică de punere în aplicare și în cazul în care există un nivel ridicat de angajament din partea țărilor participante la integrarea științifică, administrativă și financiară. În plus, propunerile de astfel de inițiative sunt identificate pe baza tuturor criteriilor următoare: (a) o definiție clară a obiectivului urmărit și relevanța acestuia în raport cu obiectivele Orizont 2020, precum și obiectivele mai ample de politică ale Uniunii; (b) angajamente financiare estimative ale țărilor participante, în numerar sau în natură, inclusiv angajamentele anterioare de a alinia investițiile naționale și/sau regionale pentru domeniul cercetării și inovării transnaționale și, după caz, de a pune în comun resursele; (c) valoarea adăugată a acțiunii la nivelul Uniunii; (d) masa critică, în raport cu dimensiunea și numărul programelor implicate, similitudinea sau complementaritatea activităților și ponderea cercetării relevante pe care o reglementează; (e) măsura în care inițiativele în baza articolului 185 din TFUE sunt adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor.

Articolul 27

Cooperarea internațională cu țări terțe și organizații internaționale

(1) Entitățile legale definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1290/2013, stabilite în țări terțe și organizațiile internaționale sunt eligibile pentru participarea la acțiunile indirecte ale Orizont 2020 în condițiile stabilite în regulamentul respectiv. Cooperarea internațională cu țări terțe și organizații internaționale este promovată și integrată în Orizont 2020 pentru a îndeplini, în special, următoarele obiective: (a) consolidarea excelenței și atractivității Uniunii în domeniul cercetării și inovării, precum și a competitivității sale economice și industriale; (b) abordarea eficientă a provocărilor societale comune; (c) sprijinirea obiectivelor de politică externă și de dezvoltare ale Uniunii, care completează programele externe și de dezvoltare, inclusiv angajamentele asumate la nivel internațional și obiectivele conexe acestora, precum realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului ale Organizației Națiunilor Unite. Se va urmări realizarea sinergiei cu alte politici ale Uniunii. (2) Se pun în aplicare acțiuni specifice, cu obiectivul de a promova cooperarea cu anumite țări terțe sau grupuri de țări terțe, inclusiv parteneri strategici ai Uniunii, pe baza unei abordări strategice, precum și a interesului comun, a priorităților și a avantajului reciproc, ținându-se seama de capacitățile lor științifice și tehnologice și de necesitățile specifice, de oportunitățile de pe piață, și de impactul preconizat al respectivelor acțiuni. Este necesar să se încurajeze și, după caz, să se monitorizeze accesul reciproc la programele derulate în țări terțe. Pentru a valorifica la maximum impactul cooperării internaționale, se promovează coordonarea și sinergiile cu inițiative întreprinse de statele membre și de țările asociate. Natura cooperării poate varia în funcție de fiecare țară parteneră în parte. Prioritățile de cooperare iau în considerare evoluțiile politicilor Uniunii, posibilitățile de cooperare cu țări terțe și asigură tratamentul corect și echitabil al drepturilor de proprietate intelectuală. (3) De asemenea, sunt puse în aplicare în cadrul Orizont 2020 activitățile orizontale și intersectoriale vizând promovarea dezvoltării strategice a cooperării.

Articolul 28

Informare, comunicare, exploatare și diseminare

Comisia pune în aplicare acțiunile de informare și comunicare referitoare la Orizont 2020, inclusiv măsurile de comunicare cu privire la proiectele finanțate și rezultatele acestora. În mod special, furnizează statelor membre informații corecte și în timp util. Bugetul din cadrul Orizont 2020 alocat comunicării contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivul general al prezentului regulament. Activitățile de diseminare a informațiilor și activitățile de comunicare fac parte integrantă din toate acțiunile sprijinite de Orizont 2020. Informațiile și comunicarea referitoare la Orizont 2020, inclusiv cu privire la proiectele sprijinite, se publică și se pun la dispoziție în format digital. În plus, sunt sprijinite următoarele acțiuni specifice: (a) inițiativele care vizează sporirea sensibilizării și facilitarea accesului la finanțare în cadrul Orizont 2020, în special pentru acele regiuni sau tipuri de participanți a căror participare este relativ redusă; (b) asistența specifică acordată proiectelor și consorțiilor pentru a le oferi acestora accesul adecvat la competențele necesare în vederea optimizării comunicării, exploatării și diseminării rezultatelor; (c) acțiunile care regrupează și diseminează rezultate dintr-o serie de proiecte, inclusiv cele care pot fi finanțate din alte surse, pentru a pune la dispoziție baze de date ușor de utilizat și rapoarte care rezumă constatările esențiale și, după caz, comunicarea și diseminarea către comunitatea științifică, industrie și publicul larg; (d) diseminarea către factorii de decizie politică, inclusiv organismele de standardizare, pentru a promova utilizarea rezultatelor relevante ale politicii de către organismele corespunzătoare la nivel internațional, la nivelul UE, la nivel național și regional; (e) inițiativele de promovare a dialogului și a dezbaterii cu publicul referitoare la aspecte științifice, tehnologice și de inovare, prin implicarea comunității de cercetare și inovare și a organizațiilor societății civile, precum și de valorificare a mijloacelor de comunicare sociale și a altor tehnologii și metodologii inovatoare, mai ales pentru a contribui la sensibilizarea publicului cu privire la beneficiile cercetării și inovării în răspunsul la provocările societale.

Articolul 29

Controlul și auditul

(1) Sistemul de control stabilit pentru punerea în aplicare a prezentului regulament este conceput pentru a oferi o garanție rezonabilă de realizare a unei reduceri suficiente și a bunei gestionări a riscurilor legate de eficacitatea și eficiența operațiunilor, precum și de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor aferente, luând în considerare caracterul multianual al programelor, precum și natura plăților în cauză. (2) Este necesar ca sistemul de control să asigure un echilibru adecvat între încredere și control, ținând cont de costurile administrative și de altă natură ale controalelor de la toate nivelurile, în special pentru participanți, astfel încât să poate fi îndeplinite obiectivele Orizont 2020 și să fie atrași în programul-cadru cei mai competenți cercetători și cele mai inovatoare întreprinderi. (3) Ca parte din sistemul de control, strategia de audit pentru cheltuielile privind acțiunile indirecte din cadrul Orizont 2020 se bazează pe auditul financiar al unui eșantion reprezentativ de cheltuieli în ansamblul Orizont 2020. Acest eșantion reprezentativ este completat de o selecție realizată pe baza unei evaluări a riscurilor legate de cheltuieli. Auditurile cheltuielilor pentru acțiuni indirecte din cadrul Orizont 2020 se efectuează în mod coerent în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității, în vederea reducerii la minimum a sarcinii de audit a participanților.

Articolul 30

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(1) În cursul punerii în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul prezentului regulament, Comisia ia măsurile corespunzătoare care să garanteze protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin controale eficace și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă este necesar, prin sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive. (2) Comisia sau reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi au competența de a desfășura audituri, pe baza documentelor și la fața locului, în cazul tuturor beneficiarilor de granturi, contractanților și subcontractanților care au primit fonduri ale Uniunii în cadrul Orizont 2020. Fără a aduce atingere alineatului (3), auditurile realizate de Comisie pot fi efectuate în termen de doi ani de la plata soldului. (3) Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (22) și de Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (23), în scopul de a stabili existența unei fraude, a unui act de corupție sau dacă a avut loc orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de grant, o decizie de acordare a unui grant sau un contract în cadrul Orizont 2020. (4) Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), acordurile de cooperare cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, acordurile de grant, deciziile de acordare a granturilor și contractele rezultate din punerea în aplicare a prezentului regulament conțin dispoziții care autorizează în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, conform competențelor care le revin.

Articolul 31

Monitorizarea

(1) Comisia monitorizează anual punerea în aplicare a Orizont 2020, a programului său specific și a activităților EIT. Această monitorizare, care are la bază probe cantitative și, după caz, calitative, include informații cu privire la subiecte transversale, cum ar fi științele socioeconomice și umaniste, durabilitatea și schimbările climatice, inclusiv informații privind volumul cheltuielilor legate de schimbările climatice, participarea IMM-urilor, participarea sectorului privat, egalitatea de gen, extinderea participării și progresele monitorizate pe baza indicatorilor de performanță. De asemenea, monitorizarea include informații privind amploarea finanțării pentru parteneriatele public-privat și public-public, inclusiv pentru inițiativele de programare în comun. Monitorizarea finanțării pentru parteneriatele public-privat este realizată, după caz, în strânsă consultare cu participanții. (2) Comisia raportează și pune la dispoziția publicului rezultatele acestei monitorizări.

Articolul 32

Evaluarea

(1) Evaluările sunt efectuate suficient de devreme pentru a putea fi avute în vedere în procesul de luare a deciziilor. (2) Până la 31 decembrie 2017, Comisia efectuează, cu sprijinul experților independenți selectați pe baza unui proces transparent, o evaluare a EIT, având în vedere evaluarea prevăzută la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 294/2008. Cererea de propuneri pentru CCI-uri din 2008 se lansează cu condiția unui rezultat pozitiv al acestei evaluări. Evaluarea analizează progresele realizate de EIT în raport cu: (a) nivelul de utilizare și eficiența utilizării fondurilor alocate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din prezentul regulament, făcând distincție între fondurile utilizate pentru lansarea primului val de CCI-uri și efectul fondurilor inițiale asupra fazelor ulterioare, precum și capacitatea EIT de a atrage fonduri de la partenerii din CCI-uri și în special din sectorul privat, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 294/2008; (b) contribuția EIT și a CCI-urilor la prioritatea privind „Provocările societale” și la obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și performanța evaluată pe baza indicatorilor definiți în anexa I; (c) contribuția EIT și a CCI-urilor la integrarea învățământului superior, a cercetării și a inovării; (d) capacitatea CCI-urilor de a integra parteneri noi relevanți, acolo unde aceștia pot genera valoare adăugată. (3) Până la 31 decembrie 2017 și luând în considerare evaluarea ex-post a celui de Al șaptelea program-cadru care trebuie finalizată până la 31 decembrie 2015 și evaluarea EIT, Comisia efectuează, cu sprijinul experților independenți, selectați pe baza unui proces transparent, o evaluare intermediară a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific, inclusiv a Consiliului European pentru Cercetare (CEC), și a activităților EIT. Evaluarea intermediară analizează progresele realizate de diferitele componente ale Orizont 2020, pe baza: (a) îndeplinirii (la nivelul rezultatelor și al progreselor înregistrate în vederea obținerii impacturilor, după caz, pe baza indicatorilor evidențiați în anexa II la programul specific) obiectivelor Orizont 2020 și a menținerii relevanței tuturor măsurilor conexe; (b) a eficienței și utilizării resurselor, cu accent special pe aspectele transversale și alte elemente prevăzute la articolul 14 alineatul (1); și (c) a valorii adăugate pentru Uniune. În cadrul evaluării intermediare, atât parteneriatele public-privat existente, cât și cele noi, inclusiv inițiativele tehnologice comune, se supun unei evaluări aprofundate care include, printre altele, analiza deschiderii, transparenței și eficacității lor. Această evaluare ține cont de evaluarea EIT, astfel cum se prevede la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 294/2008, astfel încât să se permită o evaluare bazată pe principii comune. Ca parte a evaluării intermediare, CRI dace obiectul unei evaluări aprofundate care include, printre altele, evaluarea contribuției sale la inovare, participarea industriei, participarea noilor solicitanți, eficacitatea operațională și finanțarea, precum și mobilizarea investițiilor private. Continuarea punerii în aplicare a CRI se decide pe baza rezultatelor evaluării și poate fi ajustată sau extinsă în consecință. Evaluarea intermediară ia în considerare aspecte legate de diseminarea și de exploatarea rezultatelor cercetării. Evaluarea intermediară ia, de asemenea, în considerare posibilitățile de simplificare suplimentară și aspecte legate de accesul la oportunități de finanțare pentru participanții din toate regiunile și pentru sectorul privat, în special pentru IMM-uri și pentru promovarea echilibrului de gen. De asemenea, aceasta ia în calcul și contribuția măsurilor la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, rezultatele în ceea ce privește impactul pe termen lung al măsurilor precedente și gradul de sinergie și de interacțiune cu alte programe de finanțare ale Uniunii, inclusiv fondurile SIE. Ca parte a evaluării intermediare, modelul de finanțare al Orizont 2020 se evaluează în profunzime, printre altele, în funcție de următorii indicatori: — participarea participanților care dispun de infrastructuri de cercetare de ultimă generație sau care au experiență în utilizarea contabilizării costurilor totale în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru; — simplificarea pentru participanții care dispun de infrastructuri de cercetare de ultimă generație sau care au experiență în utilizarea contabilizării costurilor totale în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru; — acceptarea practicilor contabile uzuale ale beneficiarilor; — amploarea utilizării sistemului de recompensare suplimentară a personalului menționat la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1290/2013. De asemenea, evaluarea intermediară ia în considerare, după caz, informații privind coordonarea cu activitățile de cercetare și inovare desfășurate de statele membre, inclusiv în domenii în care există inițiative de programare comună. (4) Până la 31 decembrie 2023, Comisia efectuează, cu sprijinul experților independenți, selectați pe baza unui proces transparent, o evaluare ex-post a Orizont 2020, a programelor sale specifice și a activităților derulate de EIT. Evaluarea respectivă include fundamentarea, punerea în aplicare și realizările, precum și impactul pe termen mai lung și viabilitatea măsurilor, pentru a contribui la decizia asupra posibilei reînnoiri, modificări sau suspendări a oricărei măsuri subsecvente. Evaluarea ia în considerare aspecte legate de diseminarea și de exploatarea rezultatelor cercetării. (5) Indicatorii de performanță pentru evaluarea progreselor înregistrate în raport cu obiectivul general al Orizont 2020 și pentru EIT, astfel cum sunt prevăzuți în introducerea anexei I, precum și indicatorii de performanță ai obiectivelor specifice, astfel cum sunt stabiliți în programul specific, inclusiv liniile generale relevante, oferă baza minimă de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor Orizont 2020. (6) Atunci când acest lucru este oportun și fezabil, statele membre comunică Comisiei datele și informațiile necesare pentru a permite monitorizarea și evaluarea măsurilor respective. (7) Comisia comunică concluziile evaluărilor menționate în prezentul articol, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 33

Abrogare și dispoziții tranzitorii

(1) Decizia nr. 1982/2006/CE se abrogă cu începere de la 1 ianuarie 2014. (2) Sub rezerva alineatului (1), acțiunile inițiate în temeiul Deciziei nr. 1982/2006/CE și obligațiile financiare legate de acțiunile respective continuă să fie reglementate de respectiva decizie până la finalizarea lor. (3) Pachetul financiar menționat la articolul 6 din prezentul regulament poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției de la măsurile adoptate în conformitate cu Decizia nr. 1982/2006/CE la Orizont 2020.

Articolul 34

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.