Recitale
(1) Parteneriatele public-private sub forma inițiativelor tehnologice comune au fost inițial prevăzute în Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2).
(2) Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) instituie Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020, denumit în continuare „Orizont 2020”. Acesta urmărește să sporească impactul în ceea ce privește cercetarea și inovarea prin combinarea fondurilor programului Orizont 2020 și a fondurilor din sectorul privat în cadrul unor parteneriate public-privat, în domenii în care domeniul de aplicare și amploarea resurselor în materie de cercetare și inovare sunt justificate din punctul de vedere al obiectivelor mai ample ale Uniunii privind competitivitatea, atragerea investițiilor private și soluționarea provocărilor societale într-un număr limitat de cazuri cu o valoare adăugată europeană clară. Parteneriatele respective ar trebui să se bazeze pe un angajament pe termen lung, incluzând o contribuție echilibrată din partea tuturor partenerilor, să fie răspunzătoare de îndeplinirea obiectivelor lor și să fie în concordanță cu obiectivele strategice ale Uniunii în materie de cercetare, dezvoltare și inovare. Guvernanța și funcționarea acestor parteneriate ar trebui să fie deschise, transparente, eficace, eficiente și favorabile incluziunii, oferind unei game largi de părți interesate active în domeniile lor specifice ocazia de a participa.
(3) În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și cu Decizia 2013/743/UE a Consiliului (5), se poate acorda sprijin întreprinderilor comune înființate în cadrul programului Orizont 2020 în condițiile specificate în decizia respectivă.
(4) Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6) a instituit Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE). MIE ar trebui să permită pregătirea și implementarea proiectelor de interes comun din cadrul politicii privind rețelele transeuropene în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei. În special, MIE ar trebui să sprijine implementarea acelor proiecte de interes comun care vizează dezvoltarea și construcția unor infrastructuri și servicii noi sau modernizarea infrastructurilor și serviciilor existente în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei. De asemenea, MIE ar trebui să contribuie la sprijinirea proiectelor care au o valoare adăugată europeană și oferă beneficii importante pentru societate, dar care nu beneficiază de finanțare adecvată din partea pieței.
(5) Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (7) a stabilit orientările pentru rețelele transeuropene din domeniul infrastructurii de telecomunicații și a prevăzut condițiile specifice pentru sectorul telecomunicațiilor.
(6) Calculul de înaltă performanță este considerat proiect de interes comun în domeniul infrastructurilor de servicii digitale identificate drept eligibile pentru finanțare în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 283/2014, și anume „accesul la informațiile reutilizabile din sectorul public”, astfel cum se menționează la punctul 3 litera (d) din anexa la regulamentul respectiv. În conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1316/2013, Comisia poate mandata o parte din implementarea MIE organismelor menționate la din articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (8).
(7) Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o dezvoltare inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (denumită în continuare „Strategia Europa 2020”), aprobată de Parlamentul European și de Consiliu, subliniază necesitatea creării unor condiții favorabile investițiilor în cunoaștere și inovare, pentru a se ajunge la o dezvoltare inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniune.
(8) Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului – Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” solicită instituirea unui infrastructuri europene de date bazate pe capacități de calcul de înaltă performanță de înaltă clasă și dezvoltarea unui ecosistem de calcul european de înaltă performanță complet, capabil de dezvoltarea de noi tehnologii europene și de realizarea de supercalculatoare exascale. Importanța acestui domeniu și provocările cu care se confruntă părțile interesate din cadrul Uniunii necesită întreprinderea de acțiuni în vederea reunirii resurselor și a capacităților necesare, inclusiv a celor existente, precum supercalculatoarele naționale și centrele naționale de calcul intensiv, pentru a închide lanțul care începe de la cercetare și dezvoltare și se încheie cu livrarea și exploatarea sistemelor de calcul de înaltă performanță exascale. Prin urmare, ar trebui instituit un mecanism la nivelul Uniunii care să combine și să concentreze furnizarea de sprijin pentru stabilirea unei infrastructuri pentru calculul european de înaltă performanță de talie mondială și pentru cercetarea și inovarea în domeniul calculului de înaltă performanță la nivelul statelor membre, al Uniunii și al sectorului privat. Această infrastructură ar trebui să furnizeze acces utilizatorilor din sectorul public, din industrie, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor), precum și utilizatorilor din mediul academic, inclusiv comunităților științifice din Cloudul european pentru știința deschisă, aflat în curs de dezvoltare.
(9) Comunicarea Comisiei din 10 mai 2017 privind evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a strategiei privind piața digitală unică – O piață unică digitală conectată pentru toți identifică calculul de înaltă performanță ca un element de bază pentru digitalizarea industriei și pentru economia bazată pe date. Este nevoie de investiții substanțiale în vederea dezvoltării, achiziționării și exploatării unor supercalculatoare care să se afle printre primele trei din lume și nicio țară europeană nu dispune singură de resursele necesare pentru dezvoltarea unui ecosistem de calcul de înaltă performanță complet. Prin urmare, se impune ca statele membre, Uniunea și sectorul privat să își coordoneze eforturile și să își utilizeze în comun resursele pentru a răspunde nevoii sporite pentru calculul de înaltă performanță și să construiască un ecosistem puternic și inovator de calcul de înaltă performanță în domeniile științei și industriei la nivelul Uniunii. Comunicarea își propune să creeze un instrument legislativ care să furnizeze un cadru de achiziții pentru o infrastructură integrată de calcul intensiv exascale și de date.
(10) Pentru ca Uniunea să fie dotată cu performanțele de calcul necesare pentru menținerea activității sale de cercetare la un nivel de vârf, investițiile statelor membre în calculul de înaltă performanță ar trebui să fie coordonate, iar asimilarea tehnologiei de calcul de înaltă performanță de către industrie și piață ar trebui să fie consolidată, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Uniunea ar trebui să-și crească eficiența în ceea ce privește transformarea dezvoltărilor din domeniul tehnologiei în sisteme pentru calculul european de înaltă performanță orientate spre cerere și axate pe aplicații, care să fie competitive pe piață, stabilind o legătură eficientă între furnizarea de tehnologie, coproiectarea acesteia împreună cu utilizatorii și achiziția comună de sisteme de talie mondială și creând un ecosistem mondial competitiv de tehnologii și aplicații de calcul de înaltă performanță. În același timp, Uniunea ar trebui să ofere industriei sale de furnizare posibilitatea de a profita la maximum de aceste investiții, ducând la asimilarea lor în domenii de aplicare emergente și la scară largă, cum ar fi medicina personalizată, conducerea conectată și automatizată a vehiculelor sau alte piețe-lider care sunt susținute de inteligența artificială, de tehnologiile blockchain sau edge computing sau, la nivel mai general, de digitalizarea industriei Uniunii.
(11) O întreprindere comună reprezintă cel mai bun instrument pentru implementarea obiectivelor strategiei privind calculul european de înaltă performanță, astfel cum este prevăzută de Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului, și pentru a depăși limitările actuale, având în același timp cel mai mare impact asupra economiei, societății și mediului și oferind cel mai bun mijloc de protecție a intereselor Uniunii. Pot fi astfel puse în comun resursele Uniunii, ale statelor membre și ale sectorului privat. Prin această soluție se poate implementa un cadru pentru achiziții și pot fi exploatate sisteme de calcul de înaltă performanță de nivel mondial prin promovarea tehnologiei, în special dacă este una europeană competitivă. Întreprinderea comună poate lansa programe de cercetare și inovare pentru dezvoltarea de tehnologii europene și integrarea ulterioară a acestora în cadrul sistemelor de calcul intensiv exascale și pentru a contribui la dezvoltarea unei industrii europene competitive de furnizare de tehnologie.
(12) Întreprinderea comună ar trebui constituită și ar trebui să devină funcțională până cel târziu la începutul anului 2019 pentru a atinge obiectivul de dotare a Uniunii cu o infrastructură pre-exascale până în 2020 și de dezvoltare a tehnologiilor și aplicațiilor necesare pentru atingerea capacităților exascale aproximativ în perioada 2022-2023, precum și de promovare în același timp a unui ecosistem competitiv pentru calculul european de înaltă performanță în domeniul inovării. Întrucât ciclul de dezvoltare al următoarei generații de tehnologie durează în general patru-cinci ani, pentru a se menține competitivitatea pe piața globală, acțiunile întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivului referitor la exascale trebuie să fie inițiate cât mai curând posibil.
(13) Parteneriatul public-privat sub forma întreprinderii comune ar trebui să combine mijloacele financiare și tehnice esențiale pentru gestionarea complexității procesului de inovare din acest domeniu, al cărui ritm se accelerează din ce în ce mai rapid. Prin urmare, membrii întreprinderii comune ar trebui să fie Uniunea, statele membre și țările asociate la programul Orizont 2020 care convin asupra unei inițiative europene comune în domeniul calculului de înaltă performanță, precum și asociațiile care reprezintă entitățile lor constitutive și alte organizații cu o implicare explicită și activă în producerea de rezultate în domeniul cercetării și inovării și în păstrarea know-how-ului în domeniul calculului de înaltă performanță în Europa. Întreprinderea comună ar trebui să fie deschisă unor noi membri.
(14) Uniunea, statele participante și membrii privați ai întreprinderii comune ar trebui să aducă fiecare o contribuție financiară la costurile administrative ale întreprinderii comune. Conform cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, contribuția la costurile administrative ale Uniunii poate fi mobilizată pentru a acoperi costurile de funcționare numai până în 2023. Statele participante și membrii privați ai întreprinderii comune ar trebui să acopere integral costurile administrative ale întreprinderii comune începând cu 2024.
(15) În scopul redobândirii poziției de lider în domeniul tehnologiilor de calcul de înaltă performanță și al dezvoltării unui ecosistem complet de calcul de înaltă performanță pentru Uniune, părțile interesate din domeniul industriei și al cercetării din cadrul asociației private „European Technology Platform for High Performance Computing” (ETP4HPC) (Platforma tehnologică europeană pentru calculul de înaltă performanță) au încheiat în 2014 un parteneriat contractual de tip public-privat cu Uniunea. Misiunea acestuia este să construiască un lanț valoric european în domeniul tehnologiei de calcul de înaltă performanță de nivel mondial care să fie competitiv la nivel global și să încurajeze sinergii între cele trei componente principale ale ecosistemului de calcul de înaltă performanță și anume între dezvoltarea tehnologiei, aplicații și infrastructura de calcul intensiv. Având în vedere expertiza sa și rolul pe care îl joacă prin faptul că reunește părțile interesate relevante din sectorul privat în domeniul calculului de înaltă performanță, asociația privată ETP4HPC ar trebui să fie eligibilă pentru a deveni membru al întreprinderii comune.
(16) În vederea consolidării lanțului valoric al producției de date, a sprijinirii dezvoltării unei comunități în jurul datelor și a punerii bazelor unei economii prospere bazate pe date la nivelul Uniunii, părțile interesate din domeniul industriei și al cercetării din cadrul Big Data Value Association (BDVA) (Asociația pentru valoarea volumelor mari de date) au încheiat în 2014 un parteneriat contractual de tip public-privat cu Uniunea. Având în vedere expertiza sa și rolul pe care îl joacă prin faptul că reunește părțile interesate relevante din sectorul privat în domeniul volumelor mari de date, BDVA ar trebui să fie eligibilă pentru a deveni membru al întreprinderii comune.
(17) Asociațiile private ETP4HPC și BDVA și-au exprimat în scris disponibilitatea de a contribui la strategia tehnologică a întreprinderii comune și de a-și utiliza expertiza în vederea realizării obiectivelor întreprinderii comune. Este oportun ca asociațiile private să accepte statutul prevăzut în anexa la prezentul regulament printr-o scrisoare de aprobare.
(18) Asociația nonprofit Partnership for Advanced Computing in Europe (PRACE) (Parteneriatul pentru tehnica de calcul avansată în Europa) are în prezent 25 de țări membre ale căror organizații reprezentative creează o infrastructură de calcul intensiv paneuropeană, care oferă acces la resurse și servicii de calcul și de gestionare a datelor pentru aplicații științifice și de inginerie la scară largă la cel mai înalt nivel de performanță. Întreprinderea comună poate coopera cu PRACE pentru acordarea și gestionarea accesului la o infrastructură federată și interconectată de calcul intensiv și de date și la serviciile acesteia, precum și în ceea ce privește servicii de formare și oportunități de dezvoltare a competențelor.
(19) Rețeaua GÉANT interconectează 38 de rețele partenere naționale pentru cercetare și educație care formează o rețea paneuropeană dedicată excelenței științifice, cercetării, educației și inovării. Prin catalogul său integrat de servicii de conectivitate, colaborare și identitate, GÉANT oferă utilizatorilor un acces extrem de fiabil, lipsit de constrângeri, la aplicații de calcul, analiză, stocare și la alte resurse, pentru a garanta că Europa rămâne în fruntea cercetării. Întreprinderea comună poate coopera cu rețeaua GÉANT pentru conectivitatea între supercalculatoarele întreprinderii comune, precum și cu alte infrastructuri europene de calcul intensiv și de date.
(20) Întreprinderea comună ar trebui să abordeze teme clar definite, care să permită mediului academic și industriilor din Europa în general să proiecteze, să dezvolte și să utilizeze cele mai inovatoare tehnologii din domeniul calculului de înaltă performanță și să stabilească o infrastructură în rețea, integrată, la nivelul întregii Uniuni, cu o capacitate de calcul de înaltă performanță de nivel mondial, conectivitate de mare viteză și aplicații și servicii de date și software de vârf, pentru oamenii săi de știință și pentru alți utilizatori de frunte din sectorul industriei, inclusiv IMM-uri și utilizatori din sectorul public. Întreprinderea comună ar trebui să depună eforturi pentru a reduce deficitul de competențe din domeniul calcului de înaltă performanță în întreaga Uniune prin implicarea în măsuri de sensibilizare și acordarea de asistență pentru crearea de noi cunoștințe și nou capital uman.
(21) Întreprinderea comună ar trebui să pună bazele unei viziuni pe termen mai lung și să pregătească drumul spre dezvoltarea primei sale infrastructuri hibrid de calcul de înaltă performanță din Europa, prin integrarea unor arhitecturi clasice de calcul și a unor dispozitive cuantice de calcul, de exemplu prin exploatarea calculatorului cuantic ca accelerator al firelor de calcul de înaltă performanță. Este necesar un sprijin financiar structurat și coordonat la nivel european pentru menținerea poziției de vârf a echipelor de cercetare și a industriilor europene într-un context internațional extrem de competitiv, prin obținerea unor rezultate de nivel mondial, pentru asigurarea exploatării industriale rapide și pe scară largă a cercetării și tehnologiei europene la nivelul Uniunii, ceea ce ar genera efecte colaterale semnificative pentru societate, pentru împărțirea riscurilor și pentru reunirea forțelor prin orientarea strategiilor și a investițiilor către un interes comun european.
(22) Pentru a-și atinge obiectivul în ceea ce privește proiectarea, dezvoltarea și utilizarea celor mai inovatoare tehnologii în domeniul calculului de înaltă performanță, întreprinderea comună ar trebui să furnizeze sprijin financiar, în special sub formă de granturi și achiziții ca urmare a unor cereri de propuneri și proceduri de ofertare deschise și competitive pe baza unor planuri de lucru anuale. Acest sprijin financiar ar trebui să fie direcționat în special către disfuncționalitățile demonstrate ale pieței care împiedică desfășurarea programului respectiv și ar trebui să aibă un efect stimulativ, în sensul schimbării comportamentului beneficiarului.
(23) Pentru a-și atinge obiectivul de a spori potențialul de inovare al industriei, în special al IMM-urilor, de a contribui la reducerea deficitului de competențe specifice în domeniul calculului de înaltă performanță, de a sprijini dezvoltarea capitalului uman și de cunoaștere și de a dezvolta capacitățile de calcul de înaltă performanță, întreprinderea comună ar trebui să sprijine crearea de centre naționale de competență în calculul de înaltă performanță și, în special, conectarea lor în rețea și coordonarea lor pe întreg teritoriul Uniunii. Aceste centre de competență ar trebui să ofere servicii de calcul de înaltă performanță industriei, mediului academic și administrațiilor publice, la cererea acestora. Acestea ar trebui, în primul rând, să promoveze și să înlesnească accesul la ecosistemul pentru calculul de înaltă performanță în domeniul inovării, să faciliteze accesul la supercalculatoare, să abordeze lipsa acută de experți tehnici calificați, prin desfășurarea de activități de sensibilizare, de formare și de informare, și să se angajeze în activități de colaborare în rețea cu părțile interesate și cu alte centre de competență pentru a stimula inovațiile pe scară mai largă, de exemplu prin împărtășirea și promovarea cazurilor de bune practici în utilizare sau a experiențelor de aplicare, prin împărtășirea structurilor și experiențelor de formare, prin facilitarea codezvoltării și a schimbului de coduri pentru calculul paralel sau prin sprijinirea schimbului de aplicații și instrumente inovatoare pentru utilizatorii publici și privați, în special IMM-uri.
(24) Întreprinderea comună ar trebui să furnizeze un cadru orientat spre cerere și axat pe utilizatori și să facă posibilă o abordare bazată pe coproiectare în vederea achiziționării unei infrastructuri integrate de talie mondială de calcul intensiv exascale și de date în cadrul Uniunii, pentru a oferi utilizatorilor resursele strategice de calcul de care au nevoie pentru a rămâne competitivi și pentru a soluționa provocările de la nivel social, de mediu, economice și de securitate. În acest scop, întreprinderea comună ar trebui să contribuie la achiziționarea de supercalculatoare pre-exascale și petascale. Supercalculatoarele întreprinderii comune ar trebui să fie instalate într-un stat participant care este un stat membru.
(25) Programul Orizont 2020 ar trebui să contribuie la eliminarea decalajelor privind cercetarea și inovarea din cadrul Uniunii prin promovarea sinergiilor cu fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Prin urmare, întreprinderea comună ar trebui să dezvolte interacțiuni strânse cu fondurile ESI, care pot contribui în mod specific la consolidarea capacităților de cercetare și inovare locale, regionale și naționale.
(26) Întreprinderea comună ar trebui să prevadă un cadru favorabil pentru ca statele participante care sunt state membre să utilizeze fondurile ESI pentru achiziționarea de supercalculatoare. Utilizarea fondurilor ESI în activitățile întreprinderii comune este esențială pentru dezvoltarea în Uniune a unei infrastructuri integrate, în rețea și de talie mondială pentru calculul de înaltă performanță și pentru date, având în vedere că beneficiile unei astfel de infrastructuri depășesc cu mult sfera utilizatorilor din statele membre. În cazul în care statele participante decid să utilizeze fondurile ESI pentru a contribui la costurile de achiziționare a supercalculatoarelor petascale și pre-exascale, întreprinderea comună ar trebui să țină seama de partea Uniunii din fondurile ESI ale statului participant respectiv, considerând contribuție națională la bugetul întreprinderii comune doar partea națională din fondurile ESI. În orice caz, contribuția Uniunii din fondurile Orizont 2020 și MIE ar trebui să acopere până la 50 % din costurile de achiziționare plus până la 50 % din costurile de funcționare ale supercalculatoarelor pre-exascale, în vederea alinierii la obiectivul întreprinderii comune de a contribui la punerea în comun a resurselor în scopul înzestrării Uniunii cu supercalculatoare pre-exascale de talie mondială. În cazul supercalculatoarelor petascale, contribuția Uniunii din fondurile Orizont 2020 și MIE ar urma să acopere până la 35 % din costul de achiziționare al supercalculatorului, în vederea alinierii la fondurile existente pentru achiziții publice în domeniul inovării în cadrul programului Orizont 2020. Partea rămasă din costurile supercalculatorului petascale și ale supercalculatorului pre-exascale ar trebui să fie acoperită de statele participante.
(27) Întreprinderea comună ar trebui să fie proprietarul supercalculatoarelor pre-exascale achiziționate. Exploatarea fiecărui supercalculator pre-exascale ar trebui să fie încredințată unei entități-gazdă. Entitatea-gazdă poate reprezenta un singur stat participant care este stat membru sau un consorțiu-gazdă. Entitatea-gazdă ar trebui să fie în măsură să prezinte o estimare corectă și să verifice costurile de funcționare ale supercalculatorului, asigurând, de exemplu, separarea funcțională și, în măsura posibilului, separarea fizică a supercalculatoarelor pre-exascale ale întreprinderii comune de orice sisteme de calcul naționale sau regionale pe care le exploatează. Entitatea-gazdă ar trebui să fie selectată de către consiliul de conducere al întreprinderii comune („consiliul de conducere”) în urma unei cereri de exprimare a interesului evaluate de către experți independenți. După selectarea unei entități-gazdă, statul participant în care este stabilită entitatea-gazdă sau consorțiul-gazdă ar trebui să poată decide să solicite altor state participante să se alăture și să contribuie la finanțarea supercalculatorului pre-exascale care urmează să fie instalat la entitatea-gazdă selectată. Cota care revine Uniunii din perioada de accesare a supercalculatorului pre-exascale ar trebui să fie direct proporțională cu contribuția financiară a Uniunii din fondurile Orizont 2020 și MIE la costul total al dreptului de proprietate asupra acestui supercalculator și nu ar trebui să depășească 50 % din perioada totală de accesare a acestui supercalculator. Contribuțiile statelor participante într-un consorțiu-gazdă la supercalculatorul pre-exascale ar trebui traduse în cote din perioada de accesare a acestui supercalculator. Statele participante ar trebui să convină între ele în ceea ce privește repartizarea cotelor care le revin din perioada de accesare a supercalculatorului pre-exascale. Întreprinderea comună ar trebui să rămână proprietarul supercalculatoarelor pre-exascale până la amortizarea acestora. Dreptul de proprietate ar putea fi transferat apoi entității-gazdă în vederea dezafectării, a eliminării sau a oricărei alte utilizări. În cazul în care se convine că dreptul de proprietate este transferat entității-gazdă înainte de amortizarea integrală a unui supercalculator pre-exascale sau pentru că întreprinderea comună este în curs de lichidare, entitatea-gazdă ar trebui să ramburseze întreprinderii comune valoarea reziduală a supercalculatorului.
(28) Întreprinderea comună ar trebui să își procure supercalculatoarele petascale împreună cu statele participante. Exploatarea fiecărui supercalculator petascale ar trebui să fie încredințată unei entități-gazdă. Entitatea-gazdă poate reprezenta un singur stat participant care este un stat membru sau un consorțiu-gazdă de state participante. Întreprinderea comună ar trebui să dețină partea care corespunde cotei Uniunii din contribuția financiară din fondurile programelor Orizont 2020 și MIE la acest cost de achiziționare. Entitatea-gazdă ar trebui să fie selectată de consiliul de conducere în urma unei cereri de exprimare a interesului evaluate de către experți independenți. Cota care revine Uniunii din perioada de accesare a fiecărui supercalculator petascale ar trebui să fie direct proporțională cu contribuția financiară a Uniunii din fondurile programului Orizont 2020 și ale MIE la costurile de achiziționare a supercalculatorului petascale. Întreprinderea comună ar trebui să transfere dreptul său de proprietate entității-gazdă după amortizarea integrală a exploatării supercalculatorului petascale sau dacă este în curs de lichidare. În acest caz din urmă, entitatea-gazdă ar trebui să ramburseze întreprinderii comune valoarea reziduală a supercalculatorului.
(29) În cadrul proiectării și al exploatării supercalculatoarelor pre-exascale și petascale cu sprijinul întreprinderii comune, ar trebui să se țină seama de eficiența energetică și de durabilitatea mediului.
(30) Pentru a putea răspunde cererii din ce în ce mai mari de resurse de calcul intensiv din partea utilizatorilor, statele participante pot oferi întreprinderii comune perioade de acces la unul sau mai multe dintre supercalculatoarele lor naționale care sunt disponibile, mai exact care nu au fost deja angajate și care nu sunt cofinanțate de întreprinderea comună. În acest caz, statele participante ar trebui să ofere întreprinderii comune în mod voluntar o cotă rezonabilă din perioada de accesare a supercalculatoarelor naționale care au un nivel acceptabil de performanță, pentru ca întreprinderea comună să poată răspunde cererii utilizatorilor. Această alocare a unei perioade de accesare a unui supercalculator național nu ar trebui să fie considerată contribuție financiară sau în natură din partea statului participant în beneficiul întreprinderii comune.
(31) Supercalculatoarele pre-exascale și petascale ar trebui să fie utilizate în principal în scopuri de inovare și cercetare publică, fiind disponibile oricărui utilizator din mediul academic, din industrie sau din sectorul public. Alocarea de perioade de accesare a supercalculatoarelor pentru utilizatori ar trebui să se bazeze în primul rând pe cereri deschise de exprimare a interesului lansate de întreprinderea comună și evaluate de către experți independenți. Printr-o decizie a consiliului de conducere, ar trebui să fie posibilă acordarea unui mic procent din perioada de accesare fără o cerere de exprimare a interesului, în unele cazuri excepționale, cum ar fi inițiativele europene strategice sau în situații de urgență și de gestionare a crizelor. Întreprinderea comună ar trebui să poată desfășura anumite activități economice limitate în scopuri comerciale. Accesul ar trebui acordat utilizatorilor stabiliți în Uniune sau într-o țară asociată la programul Orizont 2020. Drepturile de acces ar trebui să fie echitabile pentru toți utilizatorii și alocate într-un mod transparent. Consiliul de conducere ar trebui să definească și să monitorizeze drepturile de acces la cota care revine Uniunii din perioada de accesare pentru fiecare supercalculator.
(32) Supercalculatoarele întreprinderii comune ar trebui să fie exploatate și utilizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și cu Directivele 2002/58/CE (10) și cu Directiva (UE) 2016/943 (11) ale Parlamentului European și a Consiliului.
(33) Ar trebui permisă utilizarea limitată a supercalculatoarelor de către utilizatori care desfășoară activități economice pentru aplicații civile care nu au o componentă de cercetare. Perioadele de accesare ar trebui să fie acordate în principal utilizatorilor stabiliți în Uniune sau într-o țară asociată la programul Orizont 2020. Drepturile de acces ar trebui să fie alocate într-un mod transparent.
(34) Guvernarea întreprinderii comune ar trebui asigurată de două organisme: un consiliu de conducere și un consiliu consultativ pe probleme științifice și industriale. Consiliul de conducere ar trebui să fie compus din reprezentanți ai Uniunii și ai statelor participante. Consiliul de conducere ar trebui să fie responsabil de elaborarea de politici strategice și de deciziile de finanțare legate de activitățile desfășurate de întreprinderea comună, în special de toate activitățile de achiziții publice. Consiliul consultativ pe probleme științifice și industriale ar trebui să includă reprezentanți ai mediului academic și ai industriei, în calitate de utilizatori și furnizori de tehnologie. Acesta ar trebui să furnizeze consiliere independentă consiliului de conducere cu privire la agenda strategică de cercetare și inovare și la achiziția și exploatarea supercalculatoarelor deținute de întreprinderea comună.
(35) Pentru atribuțiile administrative generale ale întreprinderii comune, drepturile de vot ale statelor participante ar trebui să fie distribuite în mod egal între acestea. Pentru atribuțiile corespunzătoare stabilirii planului de lucru pentru achiziționarea supercalculatoarelor, selectării entității-gazdă și desfășurării activităților de cercetare și inovare ale întreprinderii comune, drepturile de vot ale statelor participante care sunt state membre ar trebui să aibă la bază principiul majorității calificate. Statele participante care sunt țări asociate la programul Orizont 2020 ar trebui, de asemenea, să dețină drepturi de vot pentru atribuțiile corespunzătoare activităților de cercetare și inovare. Pentru atribuțiile care corespund achiziționării și exploatării supercalculatoarelor, numai Uniunea și acele state participante care contribuie cu resurse la achiziționarea de supercalculatoare petascale și la costul total al drepturilor de proprietate asupra supercalculatoarelor pre-exascale ar trebui să dețină drepturi de vot, proporțional cu contribuțiile lor.
(36) Contribuția financiară a Uniunii ar trebui să fie gestionată în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și cu normele relevante privind gestiunea indirectă stabilite de Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Normele aplicabile pentru angajarea întreprinderii comune în procedurile de achiziții publice urmează să fie stabilite în cadrul normelor sale financiare.
(37) Pentru a promova un ecosistem inovator și competitiv pentru calculul european de înaltă performanță, întreprinderea comună ar trebui să utilizeze în mod adecvat instrumentele de achiziții și de finanțare, inclusiv achizițiile comune, achizițiile precomerciale și achizițiile publice de soluții inovatoare.
(38) În evaluarea impactului general al întreprinderii comune, ar trebui avute în vedere investițiile realizate de către membrii privați, cum ar fi contribuțiile în natură care acoperă costurile contractate de aceștia cu implementarea acțiunilor, scăzându-se contribuțiile efectuate de către întreprinderea comună.
(39) Pentru a menține condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile active pe piața internă, finanțarea furnizată prin programele-cadru ale Uniunii ar trebui să fie compatibilă cu principiile privind ajutoarele de stat, astfel încât să se asigure eficiența cheltuielilor publice și să se împiedice denaturările pieței, cum ar fi descurajarea finanțatorilor privați, crearea unor structuri de piață ineficiente sau menținerea unor întreprinderi ineficiente.
(40) Participarea la acțiunile indirecte finanțate de către întreprinderea comună ar trebui să respecte Regulamentul (UE) nr. 1290/2013. Întreprinderea comună ar trebui, în plus, să asigure aplicarea coerentă a acestor norme pe baza unor măsuri relevante adoptate de Comisie. Pentru a asigura o cofinanțare adecvată a acțiunilor indirecte de către statele participante, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1290/2013, statele participante ar trebui să urmărească să contribuie cu o sumă cel puțin egală cu rambursarea furnizată de întreprinderea comună pentru costurile eligibile suportate de beneficiari în cadrul acțiunilor. În acest scop, ratele maxime de finanțare prevăzute în planul de lucru anual al întreprinderii comune în conformitate cu articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 ar trebui stabilite în mod corespunzător.
(41) Furnizarea de sprijin financiar din cadrul programului MIE pentru activitățile întreprinse ar trebui să respecte normele acestui program.
(42) Interesele financiare ale Uniunii și ale celorlalți membri ai întreprinderii comune ar trebui să fie protejate în cursul întregului ciclu de cheltuieli prin măsuri proporționale care să includă prevenirea, detectarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, după caz, aplicarea de sancțiuni administrative și financiare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.
(43) Întreprinderea comună ar trebui să funcționeze într-un mod deschis și transparent, furnizând toate informațiile relevante în timp util și promovându-și activitățile, inclusiv activitățile de informare și diseminare destinate publicului larg. Normele de procedură ale organismelor întreprinderii comune ar trebui să fie puse la dispoziția publicului.
(44) În scopul simplificării, ar trebui să se reducă atribuțiile administrative pentru toate părțile. Ar trebui să se evite duplicarea auditurilor și un volum disproporționat de documentație și rapoarte. Pentru acțiunile finanțate prin programul Orizont 2020, auditarea beneficiarilor fondurilor Uniunii în temeiul prezentului regulament ar trebui să se realizeze în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1291/2013. Pentru acțiunile finanțate prin programul MIE, auditarea beneficiarilor fondurilor Uniunii în cadrul prezentului regulament ar trebui să se realizeze în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013.
(45) Auditorul intern al Comisiei ar trebui să exercite în cazul întreprinderii comune aceleași prerogative ca și în cazul Comisiei.
(46) Comisia, întreprinderea comună, Curtea de Conturi și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ar trebui să aibă acces la toate informațiile necesare și la incinte în vederea realizării de audituri și investigații cu privire la granturile, contractele și acordurile semnate de întreprinderea comună.
(47) Toate cererile de propuneri și toate procedurile de ofertare lansate în temeiul prezentului regulament ar trebui să țină seama de durata programului Orizont 2020 și a programului MIE, după caz, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător.
(48) Întreprinderea comună ar trebui, de asemenea, să utilizeze mijloace electronice gestionate de Comisie pentru a asigura deschiderea și transparența și pentru a facilita participarea. Prin urmare, cererile de propuneri lansate de întreprinderea comună în cadrul programului Orizont 2020 ar trebui să fie publicate, de asemenea, pe portalul unic dedicat participanților, precum și prin alte mijloace electronice de difuzare prevăzute de programul Orizont 2020 și gestionate de Comisie. În plus, întreprinderea comună ar trebui să pună la dispoziție date relevante privind, printre altele, propunerile, solicitanții, granturile și participanții, pentru a fi incluse în sistemele electronice de raportare și diseminare din cadrul programului Orizont 2020 gestionate de Comisie, într-un format adecvat și cu frecvența corespunzătoare obligațiilor de raportare ale Comisiei.
(49) Comisia ar trebui să realizeze o evaluare intermediară și o evaluare finală a întreprinderii comune, cu ajutorul unor experți independenți. Într-un spirit de transparență, raportul relevant al experților independenți ar trebui să fie pus la dispoziția publicului, în conformitate cu normele aplicabile.
(50) Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume consolidarea capacităților de cercetare și inovare, achiziționarea de supercalculatoare petascale și pre-exascale și accesul la o infrastructură de date și de calcul de înaltă performanță la nivelul Uniunii prin intermediul unei întreprinderi comune, nu poate fi atins în mod suficient de către statele membre, ci mai degrabă, pentru a se evita duplicarea inutilă a eforturilor, menținând masa critică și garantând utilizarea finanțării publice în cel mai bun mod posibil, poate fi atins într-o mai mare măsură la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul UE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea respectivelor obiective,