Recitale
(1) Cadrul prudențial pentru firmele de investiții introdus prin Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului (2) și prin Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului (3) impune anumite modificări ale Regulamentului delegat (UE) 2015/63 al Comisiei (4). În special, Directiva (UE) 2019/2034 a modificat definiția firmelor de investiții prevăzută în Directiva 2014/59/UE. Prin urmare, este necesar să se modifice în consecință definiția firmelor de investiții prevăzută în Regulamentul delegat (UE) 2015/63. Definiția modificată ar trebui să mențină excluderile prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2015/63. Având în vedere că firmele de investiții autorizate să opereze un sistem multilateral de tranzacționare fără a desfășura activitatea 3 sau 6 cu relevanță din perspectiva riscului, menționată în secțiunea A din anexa I la Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5), nu mai intră în domeniul de aplicare al definiției modificate prevăzute în Directiva 2014/59/UE, excluderea corespunzătoare de la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2015/63 a devenit caducă și ar trebui eliminată. În schimb, excluderea anumitor firme de investiții cu risc scăzut care intră sub incidența articolului 96 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6) este în continuare necesară pentru a menține domeniul de aplicare inițial al Regulamentului delegat (UE) 2015/63. Întrucât articolul 96 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 nu se mai aplică de la 1 ianuarie 2026, Regulamentul delegat (UE) 2015/63 ar trebui să includă criteriile de fond ale dispoziției respective. Statele membre își păstrează competența de a stabili ajustarea pentru risc în cazul firmelor de investiții excluse menționate anterior, care sunt supuse obligației de a plăti contribuții ex ante în temeiul articolului 103 alineatul (1) din Directiva 2014/59/UE, dar care sunt autorizate să desfășoare doar servicii și activități limitate și care nu fac obiectul anumitor cerințe de capital și de lichiditate, pentru a nu le împovăra în mod disproporționat. Prin urmare, firmele de investiții respective ar trebui să fie excluse în continuare din domeniul de aplicare al Regulamentului delegat (UE) 2015/63.
(2) Directiva (UE) 2019/2034 a introdus o nouă definiție a autorității competente împuternicite să supravegheze firmele de investiții care fac obiectul cadrului prudențial prevăzut de directiva respectivă și de Regulamentul (UE) 2019/2033. Prin urmare, definiția autorității competente din Regulamentul delegat (UE) 2015/63 ar trebui modificată pentru a include ambele autorități competente, care sunt împuternicite să supravegheze instituțiile de credit sau, respectiv, firmele de investiții, după caz.
(3) În urma introducerii cadrului prudențial prin Directiva (UE) 2019/2034 și prin Regulamentul (UE) 2019/2033, firmele de investiții care au active consolidate totale sub anumite praguri nu mai sunt, în principiu, supuse cerințelor de capital și de lichiditate prevăzute în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7) și în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și nici obligațiilor de raportare aferente. În consecință, mulți dintre indicatorii privind ajustarea pentru risc prevăzuți în Regulamentul delegat (UE) 2015/63, care au la bază astfel de cerințe, nu se mai aplică firmelor de investiții respective. Firmele de investiții respective, care fac obiectul obligației de a contribui la mecanismele de finanțare a rezoluției în temeiul articolului 103 alineatul (1) din Directiva 2014/59/UE au, în general, un profil de risc mai scăzut și un impact sistemic mai redus comparativ cu firmele de investiții mai mari, fiind, așadar, mai puțin probabil să fie plasate în rezoluție, deoarece fac obiectul unei cerințe pe baza cheltuielilor generale fixe care ar trebui să le permită să fie lichidate în cadrul procedurii obișnuite de insolvență în caz de intrare în dificultate. Prin urmare, în conformitate cu principiul proporționalității, firmele de investiții respective ar trebui să facă obiectul unui calcul simplificat al contribuțiilor lor la mecanismele de finanțare a rezoluției. Este oportun ca firmele de investiții respective să fie supuse numai metodei de ajustare pentru risc în baza dimensiunii lor (contribuție anuală de bază). Pentru a se asigura că firmele de investiții respective nu sunt dezavantajate în comparație cu modul în care ar fi tratate în conformitate cu metodologia aplicabilă tuturor instituțiilor, firmele de investiții respective ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita aplicarea ajustării pentru risc suplimentare pe baza factorilor de risc, în cazul în care aplicarea metodologiei respective ar conduce la un cuantum mai mic al contribuției. Pentru a permite autorităților de rezoluție să stabilească metodologia care conduce la o contribuție mai mică, firmele de investiții ar trebui, în astfel de cazuri, să pună la dispoziția autorităților de rezoluție informațiile necesare. Modificarea respectivă nu ar trebui să vizeze firmele mici de investiții care fac în prezent obiectul regimului forfetar prevăzut la articolul 10 din Regulamentul delegat (UE) 2015/63, care ar trebui să se aplice în continuare firmelor de investiții care intră în domeniul de aplicare al articolului respectiv. Acest lucru este justificat de dimensiunea foarte mică a acestor firme de investiții, ceea ce implică o probabilitate mai mică de declanșare a procedurii de rezoluție și un impact limitat asupra stabilității financiare și asupra mecanismelor de finanțare a rezoluției în caz de rezoluție.
(4) În temeiul cadrului prudențial introdus prin Directiva (UE) 2019/2034 și prin Regulamentul (UE) 2019/2033, autoritățile competente pot decide însă, în anumite condiții, să aplice cerințele prudențiale prevăzute în Directiva 2013/36/UE și în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și anumitor firme de investiții care, în principiu, nu fac obiectul cerințelor respective, în cazul în care aceste firme de investiții prezintă un risc mai ridicat, sau să permită firmelor de investiții să aplice cerințele prudențiale respective. Regulamentul delegat (UE) 2015/63 ar trebui să țină seama de această flexibilitate și, în aceste cazuri, metoda de calculare a contribuțiilor ar trebui să reflecte tratamentul prudențial al firmelor de investiții respective. În astfel de cazuri, firmele de investiții în cauză nu ar trebui să mai facă doar obiectul contribuției anuale de bază, ci și al ajustării pentru risc suplimentare pe baza factorilor de risc.
(5) Directiva (UE) 2019/879 a Parlamentului European și a Consiliului (8) și Directiva (UE) 2024/1174 a Parlamentului European și a Consiliului (9) au modificat pe scară largă cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL) prevăzută în Directiva 2014/59/UE. Ca urmare a acestor modificări, MREL, interpretată inițial ca o cerință generală aplicabilă tuturor instituțiilor, trebuie adaptată fiecărei instituții în funcție de strategia de rezoluție specifică aleasă pentru instituție sau grupul din care face parte instituția. Entitățile destinate lichidării nu mai fac obiectul MREL și, în cazul grupurilor, instituțiile pot face sau nu obiectul MREL în funcție de statutul lor de entități destinate lichidării sau de entități de rezoluție. De asemenea, MREL trebuie să fie compusă din instrumente financiare diferite și să fie calibrată în mod diferit (MREL externă sau internă), dacă instituția este sau nu punctul de intrare pentru rezoluția grupului. Prin urmare, indicatorul de risc „fondurile proprii și datoriile eligibile deținute de instituție în plus față de cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL)” prevăzut în Regulamentul delegat (UE) 2015/63, ca parte a pilonului de risc „expunerea la risc”, care a fost conceput pentru o MREL aplicabilă în mod uniform tuturor instituțiilor, nu mai este adecvat să fie aplicat tuturor instituțiilor pentru a ajusta contribuțiile instituțiilor respective proporțional cu profilurile lor de risc. În special, indicatorul de risc menționat ar putea penaliza entitățile destinate lichidării, deoarece acestora nu li se aplică MREL. Pilonul de risc „indicatori de risc suplimentari care urmează să fie determinați de către autoritatea de rezoluție”, care prevede, printre altele, indicatorul de risc aferent posibilității de rezoluție, ia în considerare într-un mod mai adecvat MREL pentru toate instituțiile. Prin urmare, indicatorul de risc „fondurile proprii și datoriile eligibile deținute de instituție în plus față de cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL)” din pilonul de risc „expunerea la risc”, precum și dispozițiile și trimiterile aferente ar trebui eliminate.
(6) Este oportun să se mențină o pondere relativă egală pentru fiecare dintre cei trei indicatori de risc rămași din pilonul de risc „expunerea la risc”, care ar trebui să fie redimensionați după eliminarea indicatorului de risc „fondurile proprii și datoriile eligibile deținute de instituție în plus față de cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL)”, pentru a se asigura că suma fiecăruia dintre aceștia este egală cu 1.
(7) Experiența dobândită în practică în ceea ce privește colectarea contribuțiilor în cursul perioadei inițiale, în cursul căreia mecanismele de finanțare a rezoluției trebuiau să atingă nivelul-țintă, a arătat că este necesar să se stabilească un termen pentru posibilitatea de a solicita retratarea sau revizuirea informațiilor transmise autorităților de rezoluție pentru a asigura securitatea juridică și previzibilitatea. Termenul menționat ar trebui să înceapă să curgă de la data la care decizia privind contribuția anuală este notificată instituției și ar trebui să se încheie la data de 31 ianuarie a anului următor celei de a patra perioade de contribuție ulterioare perioadei de contribuție în care a fost efectuată notificarea. Din motive de securitate juridică, termenul nu ar trebui să poată fi suspendat.
(8) Pentru a asigura securitatea juridică pentru perioadele de contribuție anterioare perioadei de contribuție 2026, ar trebui să se aplice un termen tranzitoriu în cazul cererilor de retratare sau de revizuire a informațiilor transmise pentru calcularea contribuțiilor anuale. În consecință, aceste cereri referitoare la perioadele de contribuție pentru care decizia de stabilire a contribuției anuale a fost notificată înainte de perioada de contribuție 2026 ar trebui să fie admisibile numai până la 31 ianuarie 2031. Termenul tranzitoriu respectiv nu ar trebui să poată fi suspendat.
(9) Pilonul de risc „importanța instituției pentru stabilitatea sistemului financiar sau a economiei” include indicatorul de risc „cota-parte din creditele și depozitele interbancare din Uniunea Europeană, care indică importanța instituției pentru economia statului membru de stabilire”. Din experiența practică dobândită în ceea ce privește colectarea contribuțiilor a rezultat că este redundat să se colecteze date referitoare la numitorul „Totalul creditelor și depozitelor interbancare în UE” prevăzut în etapa 1 („Calcularea indicatorilor primari”) din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2015/63, deoarece se obține același rezultat, atât în ceea ce privește multiplicatorul de ajustare pentru risc , cât și contribuția anuală c n , dacă se folosește doar numărătorul indicatorului respectiv, și anume cuantumul total al creditelor interbancare și al depozitelor interbancare ale unei instituții. Prin urmare, numitorul respectiv și obligațiile de raportare corespunzătoare ale autorităților de rezoluție ar trebui eliminate. Trimiterea la „cota-parte/ponderea” ar trebui înlocuită cu o trimitere la „cuantumul total” al creditelor și al depozitelor interbancare.
(10) Este necesar să se evite insecuritatea juridică în ceea ce privește obligațiile de raportare a informațiilor și calcularea contribuțiilor la mecanismele naționale de finanțare a rezoluției. În conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2015/63, în cazul în care informațiile necesare pentru un indicator specific nu sunt incluse în cerința de raportare în scopuri de supraveghere aplicabilă pentru anul de referință, indicatorul de risc respectiv nu se aplică până când respectiva cerință de raportare în scopuri de supraveghere nu devine aplicabilă. Anumite informații necesare pentru indicatorul de risc „fondurile proprii și datoriile eligibile deținute de instituție în plus față de cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL)” au început să fie incluse în cerințele de raportare în scopuri de supraveghere aplicabile începând cu 28 iunie 2021. Cu toate acestea, modificările ample aduse MREL au făcut imposibilă colectarea informațiilor uniforme necesare pentru aplicarea indicatorului, împiedicând astfel aplicarea sa uniformă în practică. Pentru a asigura fără întârziere concordanța dintre situația juridică și cea faptică și pentru a evita sarcina de raportare asociată indicatorului de risc MREL, eliminarea acestui indicator de risc ar trebui să se aplice începând cu perioada de contribuție 2026, și anume de la 1 ianuarie 2026.
(11) Pentru a asigura simplificarea și a minimiza cât mai curând posibil sarcinile de raportare în cazul autorităților de rezoluție, Autorității Bancare Europene și al instituțiilor, modificările privind eliminarea numitorului indicatorului „credite și depozite interbancare”, care s-a dovedit a fi redundant, ar trebui să se aplice începând cu perioada de contribuție 2026, și anume de la 1 ianuarie 2026.
(12) Pentru a asigura aplicarea clară și previzibilă a termenelor pentru cererile de retratare sau de revizuire a informațiilor transmise pentru calcularea contribuțiilor anuale, aceste termene ar trebui să se aplice începând cu perioada de contribuție 2026, și anume de la 1 ianuarie 2026. Termenul tranzitoriu, care prevede data de 31 ianuarie 2031 ca dată finală, ar trebui să se aplice cererilor referitoare la perioadele de contribuție anterioare perioadei de contribuție 2026.
(13) Pentru ca autoritățile de rezoluție să dispună de suficient timp pentru a-și adapta sistemele și practicile de colectare a datelor, modificările referitoare la punerea în aplicare a noii metodologii de calculare a contribuțiilor firmelor de investiții și la obligația aferentă a autorităților de supraveghere de a informa autoritățile de rezoluție ar trebui să se aplice începând cu perioada de contribuție 2027, și anume de la 1 ianuarie 2027.
(14) Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2015/63 ar trebui modificat în consecință,