Recitale
(1) Debranșarea de la alimentarea cu energie electrică are loc atunci când o gospodărie este deconectată de la serviciile energetice esențiale, cum ar fi aprovizionarea cu energie electrică sau cu gaze naturale. Debranșarea este cauzată adesea de neplata facturilor, care poate fi atribuită unei combinații de factori strâns legați de sărăcia energetică, printre care veniturile mici, costurile ridicate ale energiei și accesul necorespunzător la soluții de eficiență energetică și la finanțare.
(2) Protecția împotriva debranșărilor de la alimentarea cu energie electrică și interzicerea acestora în perioade critice au fost introduse pentru prima dată în 2009 și au fost consolidate prin Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului (1), iar ulterior prin Directiva (UE) 2024/1711 a Parlamentului European și a Consiliului (2) și Directiva (UE) 2024/1788 a Parlamentului European și a Consiliului (3), cu obiectivul de a se asigura că toți consumatorii au acces la servicii energetice esențiale, prin noi dispoziții și obligații ale furnizorilor cu privire la drepturile și la protecția consumatorilor.
(3) Accesul la locuințe și la servicii energetice esențiale reprezintă o condiție prealabilă pentru dreptul la un nivel de trai decent, după cum se recunoaște în principiile 19 și 20 ale Pilonului european al drepturilor sociale și în Planul european privind locuințele la prețuri accesibile (4). Prin urmare, asigurarea protecției împotriva debranșării contribuie în mod direct la obiectivele sociale ale Uniunii și la punerea în aplicare deplină a acestui principiu.
(4) Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea privind planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile (5), costurile ridicate ale energiei limitează capacitatea unui număr tot mai mare de europeni de a-și plăti facturile la energie. Printre aceștia se numără clienții vulnerabili, care cheltuiesc o parte disproporționat de mare din veniturile lor pentru energie, precum și multe persoane cu venituri medii.
(5) Prezenta recomandare se referă la „sărăcia energetică”, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 52 din Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului (6), și la „clienții vulnerabili”, astfel cum sunt menționați la articolul 28 din Directiva (UE) 2019/944 și la articolul 26 din Directiva (UE) 2024/1788. Comisia a publicat două recomandări (7) privind sărăcia energetică; acestea vizează și clienții vulnerabili.
(6) Articolul 10 alineatul (11) din Directiva (UE) 2019/944 și articolul 11 alineatul (10) din Directiva (UE) 2024/1788 impun statelor membre să se asigure că furnizorii de energie comunică clienților casnici informații adecvate cu privire la măsurile alternative la debranșare cu suficient timp înainte de data prevăzută a debranșării. Aceste măsuri alternative pot să privească surse de sprijin pentru evitarea debranșării, sisteme de plată anticipată, audituri energetice, servicii de consultanță în domeniul energiei, planuri alternative de plată, consiliere pentru gestionarea datoriilor sau moratorii privind debranșarea și nu constituie un cost suplimentar pentru clienții care se confruntă cu riscul debranșării. Există practici eficace care sunt deja puse în aplicare în întreaga Uniune și pot fi reproduse și extinse pentru a proteja clienții cei mai vulnerabili – care, dacă utilizează un contor cu plată în avans, s-ar putea simți obligați să aleagă să se debranșeze la cerere – și pentru a asigura accesul continuu la energie.
(7) Transpunerea la timp a dispozițiilor UE privind clienții vulnerabili și sărăcia energetică, în special a articolului 28a din Directiva (UE) 2019/944 și a articolului 28 din Directiva (UE) 2024/1788, este esențială pentru a se asigura o abordare cuprinzătoare a protecției gospodăriilor vulnerabile împotriva debranșărilor de la alimentarea cu energie electrică prin guvernanță coordonată și bazată pe colaborare pe mai multe niveluri și cu mai multe părți interesate, precum și prin schimbul de bune practici între toți actorii vizați.
(8) Identificarea exactă a clienților vulnerabili și a persoanelor afectate de sărăcie energetică este esențială pentru conceperea unor măsuri de sprijin eficace. Sunt necesare revizuiri și actualizări periodice ale datelor relevante pentru a evalua dacă beneficiarii ar trebui să primească sprijin în continuare sau dacă situația lor individuală s-a îmbunătățit, precum și pentru a direcționa asistența specifică în timp util către cei care au nevoie.
(9) Pentru abordarea cauzelor profunde ale sărăciei energetice, protejarea clienților vulnerabili și prevenirea debranșărilor este necesar să se acorde prioritate măsurilor structurale pe termen lung prin finanțare din partea Uniunii și prin finanțare națională. Astfel de măsuri includ eficiența energetică, accesul la surse regenerabile de energie, producția prin mijloace proprii și autoconsumul de energie, partajarea energiei, comunitățile de energie, alături de promovarea contoarelor inteligente și de monitorizarea energiei în timp real.
(10) Informațiile și orientările ușor accesibile, formarea specifică, instrumentele simple și implicarea proactivă înainte de debranșare sunt esențiale pentru consolidarea rolului clienților vulnerabili și a clienților afectați de sărăcie energetică, precum și pentru protejarea lor. Acest lucru va îmbunătăți gradul de sensibilizare și încrederea în furnizori.
(11) Instrumentele digitale accesibile, inclusiv datele privind consumul care pot fi citite de la distanță, contoarele inteligente și instrumentele de interacțiune furnizor-client, permit detectarea semnelor timpurii de dificultate de plată. Finanțarea previzibilă a unor instrumente de consiliere și de asistență transparente, cum ar fi ghișeele unice care oferă servicii integrate de renovare energetică, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului (8) privind performanța energetică a clădirilor, este esențială pentru a răspunde nevoilor individuale ale gospodăriilor vulnerabile.
(12) În anumite circumstanțe specifice și atunci când vizează în mod clar gospodăriile vulnerabile, sprijinul public specific direct (de exemplu, subvenții, vouchere pentru energie, programe de sprijin specifice) constituie o măsură importantă pentru a-i ajuta pe clienții vulnerabili să își gestioneze facturile la energie și pentru a preveni debranșările de la alimentarea cu energie electrică, în complementaritate cu măsuri structurale și de lungă durată.
(13) Pentru a proteja clienții împotriva debranșărilor de la alimentarea cu energie electrică, măsurile legislative pot include interdicții sezoniere de debranșare, asistență pentru clienții care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește plata facturilor la energie și garanții pentru evitarea consecințelor negative ale sistemelor de plată în avans, cum ar fi costurile de instalare și de întreținere, precum și asigurarea faptului că tarifele pentru utilizatorii contoarelor plătite în avans nu sunt mai mari decât cele pentru alți consumatori de energie.
(14) Articolul 27a din Directiva (UE) 2019/944, introdus prin Directiva (UE) 2024/1711, impune statelor membre să introducă un regim cu privire la furnizorii de ultimă instanță. Articolul 29 din Directiva (UE) 2024/1788 impune statelor membre să introducă un regim de furnizori de ultimă instanță sau să ia măsuri echivalente pentru a asigura continuitatea furnizării cel puțin pentru clienții casnici. Dispozițiile menționate anterior impun, de asemenea, statelor membre să se asigure că, în cazul în care un client final este transferat către un furnizor de ultimă instanță, un astfel de furnizor comunică clauzele și condițiile sale și asigură continuitatea deplină a serviciului pentru respectivii clienți atât timp cât este nevoie până la găsirea unui nou furnizor.
(15) Furnizorii de energie îndeplinesc un rol esențial în protejarea clienților vulnerabili și în prevenirea debranșărilor de la alimentarea cu energie electrică. Este esențial să se adopte proceduri de debranșare ușor de înțeles, simple și pas cu pas, care să răspundă nevoilor și situațiilor acestor clienți. Codurile de angajament voluntar care implică furnizori, asociații de consumatori și operatori de sisteme de distribuție pot contribui la prevenirea debranșărilor de la alimentarea cu energie electrică, la promovarea unui tratament echitabil și transparent al clienților și la asigurarea accesului la informații clare și la sprijin.
(16) Pentru a înțelege caracteristicile și amploarea situației clienților debranșați sau a clienților expuși riscului de debranșare, este esențial să se monitorizeze procesele, tarifele, cauzele și impactul debranșărilor, precum și plângerile depuse de clienții casnici. Monitorizarea include revizuirea perioadelor de preaviz stabilite de furnizorii de energie, evaluarea disponibilității și accesibilității planurilor de plată și a nivelului de sprijin oferit clienților vulnerabili. Autoritățile naționale de reglementare îndeplinesc un rol important în colectarea și furnizarea de informații relevante în temeiul articolului 59 alineatul (1) litera (o) din Directiva (UE) 2019/944 și, prin urmare, sunt esențiale pentru a se asigura că toți clienții sunt protejați și sprijiniți în mod adecvat prin măsuri eficace.
(17) În ceea ce privește protecția clienților vulnerabili și a clienților afectați de sărăcie energetică în timpul planificării și al realizării eliminării treptate a gazelor naturale sau atunci când rețelele de distribuție a gazelor naturale sunt dezafectate, articolul 27 din Directiva (UE) 2024/1788 impune Comisiei să furnizeze orientări statelor membre.
(18) Volatilitatea recentă a prețurilor la energie în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei și trecerea ulterioară la importuri mai scumpe de gaz natural lichefiat evidențiază necesitatea de a accelera tranziția către o energie curată, produsă la nivel local și la prețuri accesibile.
(19) Mai multe state membre au lansat deja strategii naționale sau regionale de eliminare treptată a gazelor naturale, recunoscând că această tranziție va fi un proces treptat și pe termen lung.
(20) Pentru a garanta securitatea energetică și accesibilitatea prețurilor, clienții trebuie sprijiniți să treacă de la gaze la alternative mai curate, bazate pe energie electrică. Deși gazele din surse regenerabile pot avea un rol în anumite zone, se preconizează că o mare parte a rețelei existente de distribuție a gazelor va ajunge să fie depășită tehnologic. Acest lucru va necesita o dezafectare gestionată și o planificare strategică a investițiilor pentru a evita deprecierea activelor.
(21) Protejarea gospodăriilor vulnerabile și asigurarea accesului incluziv și la prețuri abordabile la energie curată ar trebui să fie un principiu director al proceselor de eliminare treptată a gazelor naturale. Acest lucru este esențial pentru a asigura o tranziție lină către alternative energetice mai curate pentru majoritatea clienților afectați de sărăcie energetică și pentru a preveni riscurile de creștere a tarifelor care îi afectează în mod disproporționat și îi expun și mai mult la sărăcie energetică.
(22) Este necesară o coordonare eficace între autoritățile de la nivel național, regional și local, operatorii din sectorul gazelor și alți operatori relevanți din sectorul energiei electrice și al încălzirii și răcirii, precum și partenerii sociali, organizațiile de consumatori, societatea civilă și părțile interesate de la nivel local, pentru a se asigura o abordare comună, transsectorială și integrată a planificării sistemului în ceea ce privește eliminarea treptată a gazelor naturale, pe baza unor scenarii comune pentru evoluția cererii și ofertei de energie în toate sectoarele energetice și dezvoltată cu implicarea tuturor părților interesate relevante. O astfel de coordonare ar sprijini planificarea și punerea în aplicare coerentă, inclusiv în ceea ce privește disponibilitatea resurselor adecvate și accesul la finanțare pentru autoritățile locale ca factori-cheie, precum și dezvoltarea unor strategii de rețea flexibile și transparente pe termen lung.
(23) Procesele de eliminare treptată a gazelor naturale insuficient pregătite, comunicate sau puse în aplicare riscă să creeze rezistență socială și neîncredere în beneficiile electrificării și ale independenței energetice. Prin urmare, statele membre ar trebui să pună oamenii în centrul activității lor și să își bazeze activitatea pe principiile comune ale protecției consumatorilor, transparenței, echității, accesibilității, prețurilor abordabile și participării publicului.
(24) Statele membre prezintă diferențe în ceea ce privește dependența lor de gazele naturale, caracteristicile parcului lor imobiliar, modul în care pun în aplicare eliminarea treptată a cazanelor pe bază de combustibili fosili în temeiul articolului 17 alineatul (15) din Directiva (UE) 2024/1275 și capacitatea lor de a sprijini gospodăriile vulnerabile. Ele trebuie să stabilească în planurile lor naționale de renovare a clădirilor politicile și măsurile necesare pentru a realiza această eliminare treptată până în 2040. Traiectoriile naționale vor reflecta circumstanțele naționale și locale specifice, respectând în același timp principiile comune menționate.
(25) Instrumentele de finanțare disponibile la nivelul Uniunii pot fi utilizate pentru a sprijini punerea în aplicare echitabilă și favorabilă incluziunii a eliminării treptate a gazelor naturale, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă, în conformitate cu principiile complementarității și simplificării administrative.
(26) Pentru a răspunde obiectivelor planului de acțiune privind energia la prețuri accesibile și angajamentului Comisiei pentru o mai bună legiferare, punere în aplicare și simplificare (9), precum și pentru coerența politicilor, prezenta recomandare urmărește să raționalizeze punerea în aplicare la nivel național și local prin furnizarea de orientări clare și practice, prin evitarea sarcinii administrative inutile și prin asigurarea faptului că măsurile sunt accesibile și ușor de înțeles atât pentru persoanele fizice, cât și pentru autorități.
(27) În conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale și cu Strategia UE privind egalitatea de gen 2020-2025, statele membre ar trebui să se asigure că elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor de eliminare treptată a gazelor naturale promovează egalitatea de gen și nediscriminarea, precum și drepturile persoanelor cu handicap,