Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2024/1263 precizează obiectivele cadrului de guvernanță economică, care constau în promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și în prevenirea deficitelor excesive. Regulamentul menționat prevede obligația Consiliului și a Comisiei de a asigura o supraveghere multilaterală în contextul semestrului european, în conformitate cu obiectivele și cerințele prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Semestrul european presupune, în special, formularea și supravegherea punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.
(2) La 25 noiembrie 2025, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026, în care nu a identificat Danemarca ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, o recomandare de recomandare a Consiliului privind capitalul uman în Uniunea Europeană și o propunere de raport comun pentru 2026 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (2) la 21 aprilie 2026, iar Raportul comun privind ocuparea forței de muncă și Recomandarea referitoare la capitalul uman la 9 martie 2026.
(3) La 29 ianuarie 2025, Comisia a publicat Busola pentru competitivitate, un cadru strategic care urmărește să stimuleze competitivitatea la nivel mondial a Uniunii în următorii cinci ani. În acest document sunt identificate cele trei imperative de transformare în materie de inovare, decarbonizare și competitivitate, precum și securitatea ca piloni esențiali pentru o creștere economică durabilă. De la publicarea sa, Busola pentru competitivitate a stat la baza activității semestrului european, ceea ce asigură faptul că politicile economice ale statelor membre ale UE sunt coerente cu obiectivele strategice ale UE, creând o abordare unificată a guvernanței economice care promovează creșterea durabilă, inovarea și reziliența în întreaga Uniune.
(4) În 2026, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să se desfășoare în paralel cu etapa finală a punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) (3). Planurile de redresare și reziliență (PNRR), împreună cu finanțarea oferită în cadrul politicii de coeziune, au fost esențiale pentru realizarea priorităților de politică ale semestrului european, deoarece planurile trebuiau să abordeze în mod eficace toate provocările sau o parte semnificativă a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ciclurile recente, iar programele finanțate prin politica europeană de coeziune trebuiau să țină seama de recomandările specifice fiecărei țări. Pe măsură ce MRR se apropie de sfârșitul duratei sale de viață, rămâne esențial să se asigure continuitatea și valorificarea reformelor și a investițiilor sprijinite și puse în aplicare în cadrul MRR, în special a celor care contribuie la abordarea provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări.
(5) La 3 iunie 2026, Comisia a publicat raportul de țară din 2026 pentru Danemarca. În acesta, s-au evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor din 2025 specifice acestei țări și s-a făcut bilanțul implementării de către Danemarca a PNRR. Pe baza analizei respective, raportul de țară a identificat cele mai presante provocări cu care se confruntă Danemarca. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei și a excluziunii sociale, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(6) La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat, în urma evaluării Comisiei și la recomandarea acesteia, o recomandare de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Danemarcei (4). Planul acoperă perioada 2025-2028 și stabilește o constrângere bugetară sub forma unei rate maxime de creștere a cheltuielilor nete pe o perioadă de patru ani. Consiliul a recomandat următoarele rate maxime de creștere a cheltuielilor nete: 5,0 % în 2025, 5,7 % în 2026, 3,8 % în 2027 și 2,9 % în 2028, ceea ce corespunde ratelor maxime de creștere cumulate calculate prin raportare la anul de bază 2023 de 12,6 % în 2025, 18,9 % în 2026, 23,5 % în 2027 și 27,1 % în 2028.
(7) Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și repercusiunile acestuia constituie o provocare existențială pentru Uniunea Europeană. Comisia a invitat statele membre să solicite activarea clauzei derogatorii naționale prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere într-un mod coordonat, pentru a sprijini eforturile UE de obținere a unei creșteri rapide și semnificative a cheltuielilor pentru apărare (5), iar această propunere a fost salutată de Consiliul European reunit la 6 martie 2025. În urma solicitării Danemarcei, la 8 iulie 2025, Consiliul a adoptat, la recomandarea Comisiei, o recomandare care îi permite Danemarcei să se abată de la ratele maxime de creștere recomandate ale cheltuielilor nete (6). Perioada în care este activată clauza derogatorie națională (2025-2028) permite Danemarcei să reprioritizeze cheltuielile publice sau să crească veniturile publice, astfel încât cheltuielile pentru apărare de durată mai mari să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.
(8) La 30 aprilie 2026, Danemarca și-a prezentat Raportul anual pentru 2026 privind progresele înregistrate (7) în ceea ce privește respectarea ratelor maxime de creștere recomandate ale cheltuielilor nete.
(9) Creșterea PIB real în anul 2025 a fost de 2,9 %, iar inflația IAPC a fost de 1,8 %. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2026, se estimează că PIB real va crește cu 1,9 % în 2026 și cu 1,8 % în 2027, iar inflația IAPC va fi de 1,8 % în 2026 și de 1,9 % în 2027.
(10) Din datele furnizate de Eurostat (8) reiese că excedentul public al Danemarcei a scăzut de la 4,5 % din PIB în 2024 la 2,9 % din PIB în 2025. Scăderea excedentului în 2025 reflectă în principal creșterea cheltuielilor din domeniul apărării. Pe baza măsurilor de politică cunoscute până la data-limită a prezentei analize, previziunile Comisiei din primăvara anului 2026 estimează un excedent de 0,9 % din PIB în 2026 și de 0,5 % din PIB în 2027. Scăderea excedentului din 2026 reflectă în principal creșterea cheltuielilor, în special pentru apărare, precum și unele măsuri privind veniturile.
(11) Din datele furnizate de Eurostat (9) reiese că datoria publică a Danemarcei a scăzut de la 30,5 % din PIB la sfârșitul anului 2024 la 27,9 % din PIB la sfârșitul anului 2025. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data-limită a prezentei analize, previziunile Comisiei din primăvara anului 2026 estimează că ponderea datoriei în PIB va scădea la 27,0 % până la sfârșitul anului 2026 și va continua să scadă, urmând să fie de 26,2 % până la sfârșitul anului 2027.
(12) Conform datelor Eurostat (10), cheltuielile publice totale pentru apărare în Danemarca s-au ridicat la 2,2 % din PIB în 2025, ceea ce corespunde unei creșteri de 1,0 puncte procentuale din PIB în comparație cu anul de referință 2021. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2026, se preconizează că acestea vor fi de 2,6 % din PIB în 2026, ceea ce corespunde unei creșteri de 1,4 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2021 (11).
(13) Uniunea se confruntă în continuare cu riscuri de întreruperi ale aprovizionării cu energie și de volatilitate ridicată a prețurilor, exacerbate de tensiunile geopolitice care afectează piețele mondiale ale petrolului și gazelor. Experiența dobândită în urma crizei energetice din perioada 2022-2023 a arătat că măsurile ample și nedirecționate implică costuri bugetare mari și sunt ineficiente din punct de vedere social și economic. De la izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu în februarie 2026, Danemarca nu a adoptat măsuri de politică bugetară pentru a atenua impactul prețurilor ridicate ale energiei asupra gospodăriilor și întreprinderilor (12).
(14) Pe baza calculelor Comisiei, cheltuielile nete ale Danemarcei au crescut cu 7,3 % în 2025 și cu 10,9 %, cumulat, în 2024 și 2025. Creșterea cheltuielilor nete în 2025 depășește rata maximă de creștere recomandată, ceea ce corespunde unei abateri de 1,0 % din PIB în termeni anuali. Dacă se iau în considerare împreună anii 2024 și 2025, rata de creștere cumulată a cheltuielilor nete se situează sub rata maximă de creștere recomandată (13).
(15) Pe baza calculelor Comisiei, se preconizează o creștere a cheltuielilor nete ale Danemarcei cu 6,7 % în 2026 și cu 18,3 %, cumulat, în 2024, 2025 și 2026. Creșterea preconizată a cheltuielilor nete în 2026 depășește rata maximă de creștere recomandată, ceea ce corespunde unei abateri de 0,4 % din PIB în termeni anuali. Dacă se iau în considerare împreună anii 2024, 2025 și 2026, rata proiectată de creștere cumulată a cheltuielilor nete este inferioară ratei maxime de creștere recomandate (14).
(16) Implicarea sistematică, substanțială și în timp util a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă pentru implementarea cu succes a instrumentelor de finanțare ale Uniunii, precum și în contextul semestrului european.
(17) În Danemarca, punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, care includ sprijin din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) și Fondul social european Plus (FSE+), se situează peste ritmul mediu la nivelul UE, atât în ceea ce privește selecția proiectelor, cât și plățile. Este importantă menținerea ritmului actual și maximizarea impactului investițiilor pe teren. Danemarca ia deja măsuri în cadrul programelor sale din cadrul politicii de coeziune pentru a stimula competitivitatea și creșterea economică. Este esențial să se asigure implementarea rapidă și eficace a noilor investiții identificate de Danemarca în evaluarea sa intermediară a fondurilor politicii de coeziune, în special a investițiilor legate de cele cinci priorități prevăzute în Regulamentul privind evaluarea intermediară (15).
(18) Danemarca se confruntă cu mai multe provocări legate de inovare și productivitate, tranziția energetică, agricultura durabilă, economia circulară și gestionarea deșeurilor, competențe și locuințe.
(19) Creșterea productivității rămâne concentrată într-un număr mic de întreprinderi mari, în timp ce întreprinderile mici și mijlocii (IMM) continuă să se confrunte cu obstacole în calea inovării și a adoptării de noi tehnologii, în special în regiunile din afara regiunii capitalei, ceea ce evidențiază o difuzare limitată a inovării în rândul IMM. Danemarca a înregistrat progrese în ceea ce privește promovarea inovării prin acorduri politice privind finanțarea multianuală a cercetării și inovării și privind consolidarea transferurilor de cunoștințe și tehnologie de la universități către întreprinderi. Cu toate acestea, deși măsurile de politică recente sunt pozitive, acestea nu abordează pe deplin deficiențele specifice ale sistemului de inovare. Consolidarea accesului la instrumente de sprijin pentru inovare mai bine direcționate și raționalizate, reducerea fragmentării și a sarcinii administrative, îmbunătățirea difuzării cunoștințelor între instituțiile de cercetare și întreprinderi și consolidarea cadrului național privind achizițiile publice în domeniul inovării ar ajuta IMM să integreze soluții de vârf și să participe mai activ la ecosistemele de cercetare și inovare.
(20) Accesul la finanțarea pentru întreprinderile în faza de extindere este esențial pentru sprijinirea creșterii întreprinderilor inovatoare și a contribuției acestora la productivitate și la dinamismul economic. În pofida unei piețe de capital considerabile, numărul ofertelor publice inițiale este scăzut, piața fiind dominată de un număr mic de întreprinderi mari. În același timp, activitatea cu capital de risc a rămas, în linii mari, stabilă în ultimii ani, în timp ce unele întreprinderi daneze au căutat capital pentru extindere prin relocarea pe piețe internaționale mai mari, cu rezerve de capital mai profunde și cadre mai favorabile pentru extindere. Acestea indică faptul că există posibilități de dezvoltare în continuare a echității în faza de creștere și de îmbunătățire a condițiilor pentru ofertele publice inițiale în Danemarca pentru a asigura capital pentru extinderea, internaționalizarea și inovarea întreprinderilor locale dinamice. O mai mare mobilizare a economiilor gospodăriilor și instituțiilor în investiții de capital, inclusiv prin abordarea deficiențelor legate de conturile daneze de investiții și de economii, ar contribui la aprofundarea și mai mare a piețelor interne de capital și la creșterea ofertei de finanțare pe termen lung.
(21) În 2025, 92,4 % din producția netă de energie electrică a Danemarcei a provenit din surse regenerabile, acesta fiind cel mai mare procent din UE în anul respectiv, precum și cel mai ridicat procent din istoria Danemarcei. După ce s-a confruntat cu regrese în planul său de dezvoltare a energiei eoliene offshore, la sfârșitul anului 2025 au fost anunțate noi licitații pentru parcurile eoliene offshore, oferind sprijin de stat potențialilor dezvoltatori în cadrul unui model bidirecțional de contract pentru diferență. Danemarca a utilizat Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF). În 2025 au fost adoptate sau anunțate în mod credibil măsuri suplimentare de accelerare a implementării energiei din surse regenerabile produse pe plan intern, inclusiv ca răspuns la recomandările echipei naționale în caz de criză energetică (NEKST).
(22) Ponderea ridicată a surselor regenerabile de energie în mixul de producție de energie electrică al Danemarcei înseamnă că electrificarea suplimentară în toate sectoarele ar putea fi o pârghie puternică de decarbonizare și de accesibilitate a prețurilor energiei, în special în contextul volatilității piețelor combustibililor fosili. Un pas important a fost făcut la 1 ianuarie 2026, când impozitul pe energie electrică pentru gospodării a fost redus de la 72,7 øre la doar 0,8 øre pe kilowatt-oră. Aceasta este o evoluție binevenită și din perspectiva accesibilității energiei, având în vedere că factura la energie electrică pentru gospodăriile daneze în 2025 a fost printre cele mai ridicate din UE, în mare parte din cauza impozitării. Cu toate acestea, reducerea impozitului pe energie electrică pentru gospodării este doar temporară (timp de doi ani). Pentru consumatorii industriali, taxele pe energia electrică sunt deja în mare măsură recuperabile. Pentru a-și valorifica întregul potențial, Danemarca ar beneficia de pe urma promovării în continuare a electrificării, inclusiv prin adoptarea unei strategii cuprinzătoare de electrificare care să stabilească mai multe măsuri structurale și obiective sectoriale cu termene precise.
(23) În pofida investițiilor substanțiale în rețeaua de energie electrică din ultimii ani, capacitatea rețelei Danemarcei este epuizată din cauza cererii fără precedent de noi conexiuni, în special din partea centrelor de date, a proiectelor Power-to-X și a sistemelor de stocare a energiei cu acumulatori. Acest lucru a obligat operatorul național de transport și de sistem de energie electrică să suspende temporar (până la 3 iunie) încheierea de noi acorduri de racordare la rețea și să prelungească termenele de prelucrare pentru proiectele aflate în etapele de examinare și de maturitate. Deși unele măsuri au fost puse în aplicare sau anunțate în mod credibil pentru a aborda această situație și pentru a accelera extinderea rețelei, este probabil ca capacitatea rețelei să rămână limitată pe termen mediu. În acest context, Danemarca ar putea acționa pentru a reduce timpii medii de prelucrare a aprobărilor de mediu de către agențiile competente, inclusiv prin asigurarea unor niveluri adecvate de personal. Danemarca ar putea lua în considerare, de asemenea, măsuri de îmbunătățire în continuare a gestionării comenzilor în așteptare și a flexibilității rețelei, în vederea optimizării utilizării infrastructurii de rețea existente. În plus, consumatorii de energie electrică din Danemarca rămân expuși la prețuri volatile, cu creșteri bruște în perioadele de producție scăzută din surse regenerabile, când producția costisitoare pe bază de combustibili fosili este mai susceptibilă să stabilească prețuri marginale, subliniind importanța continuă a soluțiilor de flexibilitate care nu sunt bazate pe combustibili fosili, cum ar fi stocarea energiei și instrumentele de răspuns la cerere, pentru a echilibra cererea și oferta în toate intervalele de timp relevante și pentru a îmbunătăți flexibilitatea generală a sistemului.
(24) Sectorul agricol reprezintă una dintre principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră ale Danemarcei vizate de Regulamentul privind partajarea eforturilor (16). Practicile agricole de tip intensiv cauzează și levigarea excesivă a nutrienților și deversări de pe câmpuri, cu repercusiuni grave asupra sănătății solului, asupra naturii și asupra ecosistemelor acvatice și marine. Creșterea durabilității sectorului agroalimentar este esențială pentru atingerea obiectivelor climatice și pentru asigurarea prosperității durabile. Acordul politic privind „Danemarca verde”, la care s-a ajuns la 18 noiembrie 2024, rămâne principalul cadru național de politică care orientează eforturile în acest domeniu. În 2025, fiecare dintre cele 23 de configurații locale tripartite instituite în temeiul acordului a adoptat un plan de transformare a suprafețelor agricole în natură. În plus, s-a ajuns la un acord cu privire la un nou regulament privind azotul, care prevede că, începând din 2027, fermierilor din întreaga țară li se vor aloca cote plafonate de evacuare a azotului. Se preconizează că acest nou model va reduce emisiile de azot cu 7 900 de tone. Pe baza acestor măsuri pozitive, punerea în aplicare rapidă a măsurilor convenite rămâne esențială pentru a se asigura că obiectivele climatice și de mediu stabilite în acordul „Danemarca verde” sunt îndeplinite până în 2030. Danemarca ar beneficia, de asemenea, de explorarea sinergiilor cu acțiunile care urmează să fie incluse în Legea națională privind natura și biodiversitatea și cu mai multe obligații din planul de refacere a naturii.
(25) În pofida eforturilor recente, Danemarca se confruntă în continuare cu provocări în ceea ce privește tranziția către o economie circulară mai puternică și îmbunătățirea politicilor sale de gestionare a deșeurilor. Economia daneză depinde în continuare în mare măsură de resursele primare și de materialele importate. Potrivit celor mai recente date Eurostat, Danemarca are unele dintre cele mai mari volume de deșeuri alimentare pe cap de locuitor (2023), de deșeuri municipale (2024) și de deșeuri de ambalaje (2023) din UE (17). De asemenea, Danemarca incinerează (valorificare energetică) cel mai mare volum de deșeuri municipale pe cap de locuitor din UE, rata de utilizare circulară a materialelor rămâne sub media UE și nu există o tendință clară de creștere a ponderii deșeurilor municipale reciclate. Instituirea unui sistem de colectare separată pentru toate fluxurile de deșeuri în majoritatea municipalităților, norme mai stricte de gestionare a deșeurilor comerciale, reforme de liberalizare a pieței incinerării deșeurilor și un nou sistem de răspundere extinsă a producătorilor pentru ambalaje sunt pași pozitivi, dar sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a preveni generarea de deșeuri municipale și de ambalaje, pentru a spori gradul de reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale și pentru a deturna deșeurile municipale reutilizabile și reciclabile de la incinerare. Viitoarea reevaluare și revizuire a planului național de acțiune pentru economia circulară oferă ocazia de a identifica noi inițiative. Aceasta ar putea include stimulente pentru o proiectare mai circulară a ambalajelor și a produselor și pentru o utilizare sporită a materialelor secundare.
(26) Având în vedere rolul esențial al capitalului uman în consolidarea competitivității și a autonomiei strategice a Uniunii, în 2026 Consiliul a recomandat statelor membre să ia măsuri pentru a aborda urgent provocările structurale legate de capitalul uman în domeniile competențelor, educației și formării, care frânează competitivitatea. Recomandările specifice adresate Danemarcei în 2026 pot contribui la punerea în aplicare a Recomandării Consiliului referitoare la capitalul uman în Uniune.
(27) Piața forței de muncă din Danemarca rămâne tensionată, cu rate scăzute ale șomajului și o forță de muncă în creștere; cu toate acestea, se poate observa o tendință de ușoară creștere a șomajului. Numărul tot mai mare de lucrători este asigurat în principal de forța de muncă străină, de lucrători în vârstă și de lucrători foarte tineri; în același timp, lipsa de personal calificat și necorelarea competențelor ar putea frâna ocuparea forței de muncă și creșterea economică. Deficitul de lucrători calificați este larg răspândit în anumite profesii din domeniul sănătății și al îngrijirii, dar mai ales în sectoarele care sprijină tranziția verde și cea digitală. În ceea ce privește tranziția digitală, acesta se referă în special la profesioniștii din domeniul TIC, dar și la competențele digitale necesare în majoritatea sectoarelor. În ceea ce privește tranziția verde, acesta se referă la industria construcțiilor și a ingineriei civile în general, inclusiv la competențele necesare pentru construirea și renovarea locuințelor, și anume încălzire, izolare etc., dar și în ceea ce privește proiectele energetice la scară largă ale clădirilor. Deși au fost luate unele măsuri în ceea ce privește reformele pentru a asigura o asimilare relevantă a noilor elevi în școlile profesionale, numărul mare și în creștere al persoanelor care părăsesc timpuriu școala crește numărul persoanelor susceptibile de a nu dispune de competențe de bază. Deficitul de competențe este agravat și mai mult de inegalitățile persistente în ceea ce privește nivelul de instruire în educație și formare la nivel regional, după cum o demonstrează rezultatele obținute la examenele finale de absolvire a învățământului obligatoriu, în special în ceea ce privește alfabetizarea și competențele numerice. Pentru a aborda aceste provocări, Danemarca ar trebui, de asemenea, să vizeze atragerea unui număr mai mare de cadre didactice calificate în școlile primare și gimnaziale municipale (folkeskole).
(28) Deși Danemarca a luat măsuri pentru a promova accesibilitatea prețurilor prin locuințe non-profit, construcția globală de locuințe trebuie extinsă pentru a răspunde cererii ridicate, în special în zona capitalei. Prețurile ridicate ale locuințelor ocupate de proprietari, perioadele lungi de așteptare pentru locuințele non-profit și procedurile complicate de planificare și normele de utilizare a terenurilor pentru construcțiile noi au condus la deficite persistente de locuințe accesibile gospodăriilor cu venituri mai mici. O consecință parțială a acestei situații constă în faptul că gospodăriile cu venituri mici, salariații necăsătoriți și mulți tineri care trăiesc singuri, se confruntă cu cheltuieli ridicate cu locuința în raport cu veniturile. În vederea creșterii ofertei de locuințe la prețuri mai mici și, astfel, pentru a asigura accesibilitatea pentru gospodăriile cu venituri mai mici, va fi important ca măsurile deja luate pentru o mai bună aliniere a plafoanelor de preț pentru construirea de locuințe non-profit la prețurile pieței să fie completate cu acțiuni de promovare a construcției de locuințe în general, în special prin simplificarea procedurilor de planificare și revizuirea normelor de amenajare a teritoriului.