Recitale
(1) Uniunea se întemeiază pe valorile menționate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), printre care se numără democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului. Aceste valori fac parte din criteriile de aderare stabilite în cadrul Consiliului European de la Copenhaga din iunie 1993 (criteriile de la Copenhaga), care constituie condițiile de eligibilitate pentru aderarea la Uniune.
(2) Procesul de extindere a Uniunii se bazează pe criterii consacrate, pe o condiționalitate echitabilă și riguroasă și pe principiul meritelor proprii. Rămâne esențial un angajament ferm față de principiul „abordării cu prioritate a elementelor fundamentale”, care necesită un accent puternic pe statul de drept, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, precum și pe criteriile economice. Progresele depind de punerea în aplicare de către Republica Moldova a reformelor necesare pentru alinierea la acquis-ul Uniunii.
(3) Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a arătat, de asemenea, că extinderea Uniunii este o investiție geostrategică în pace, securitate și stabilitate. Uniunea și-a asumat angajamentul deplin și neechivoc față de perspectiva aderării la Uniune a Republicii Moldova. Orientarea și angajamentul Republicii Moldova către Uniune reprezintă o expresie puternică a opțiunii sale strategice și a locului său într-o comunitate de valori. Calea Republicii Moldova către UE trebuie să fie ferm ancorată în progrese reale și concrete în ceea ce privește reformele.
(4) Este în interesul comun al Uniunii și al Republicii Moldova să impulsioneze eforturile de reformare a sistemului său politic, juridic și economic în vederea viitoarei sale aderări la Uniune și să sprijine procesul său de aderare. Perspectiva aderării la Uniune are un puternic efect de transformare, punând bazele unor schimbări democratice, politice, economice și societale pozitive și contribuie la consolidarea rezilienței Republicii Moldova.
(5) Este necesar să se expună unele dintre avantajele apartenenței la Uniune înainte de aderare. Convergența economică se află în centrul acestor avantaje. În prezent, nivelul de convergență a Republicii Moldova în ceea ce privește PIB pe cap de locuitor exprimat la standardele puterii de cumpărare rămâne scăzut, la 29 % din media Uniunii, și nu progresează suficient de rapid. Diaspora Republicii Moldova ar trebui, de asemenea, să fie considerată un factor important care contribuie la dezvoltarea socială și economică a Republicii Moldova.
(6) Întrucât negocierile de aderare cu Republica Moldova au fost deschise în iunie 2024, este important să se ofere sprijinul necesar pentru procesul de aderare a Republicii Moldova. De asemenea, este important ca sprijinul respectiv să atingă niveluri comparabile cu sprijinul acordat altor țări candidate care poartă negocieri de aderare, asigurându-se, totodată, resurse pe măsură.
(7) Punerea în aplicare a Planului de creștere pentru Republica Moldova necesită o finanțare adecvată în cadrul unui nou instrument de finanțare dedicat (denumit în continuare „mecanismul”). Mecanismul urmează să sprijine această țară în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor menite să asigure o creștere economică durabilă și realizarea de progrese în domeniul elementelor fundamentale ale procesului de extindere.
(8) Având în vedere războiul nedrept de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a afectat profund securitatea și economia Republicii Moldova și mijloacele de trai ale cetățenilor acesteia, precum și atacurile hibride continue și fără precedent care vizează țara și instituțiile sale democratice, mecanismul ar trebui să vizeze sprijinirea Republicii Moldova pentru a face față unor dificultăți majore, în special în ceea ce privește economia, energia, alimentele și lanțurile valorice. Este oportun ca mecanismul să ofere sprijin Republicii Moldova în timp util și să-i permită acesteia să-și consolideze reziliența față de acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine exercitate asupra suveranității, a proceselor democratice și a instituțiilor sale.
(9) Pentru a atinge obiectivele Planului de creștere pentru Republica Moldova, ar trebui să se pună accentul, în ceea ce privește domeniile de investiții, pe sectoarele care ar putea funcționa ca factori de multiplicare esențiali pentru dezvoltarea socială și economică: conectivitatea, infrastructura, inclusiv transporturile durabile, decarbonizarea, energia, tranziția verde și cea digitală, agricultura și industria alimentară, dezvoltarea rurală, precum și educația, participarea la piața muncii și dezvoltarea competențelor, acordându-se o atenție specială copiilor și tineretului și creșterii nivelului de trai în întreaga țară.
(10) Mecanismul ar trebui să se bazeze pe Programul de asociere cu Republica Moldova, precum și pe activitatea desfășurată în cadrul Planului economic și de investiții pentru Parteneriatul estic în Republica Moldova, care a avut un rol esențial în orientarea investițiilor în sectoare critice precum conectivitatea, eficiența energetică și securitatea energetică, evitând în același timp deprecierea activelor, dezvoltarea afacerilor și competitivitatea. Accesul lărgit la piața unică a Uniunii, prin punerea în aplicare a zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, îmbunătățirea infrastructurii și participarea la programele și politicile Uniunii, sub rezerva alinierii Republicii Moldova la normele relevante ale pieței unice a Uniunii, vor aduce beneficii socioeconomice imediate și tangibile.
(11) Infrastructura de transport durabil este esențială pentru îmbunătățirea conectivității dintre Republica Moldova și Uniune și ar trebui să contribuie la integrarea Republicii Moldova în rețeaua de transport a Uniunii. În cadrul revizuirii rețelei transeuropene de transport (TEN-T), Comisia a prelungit către Republica Moldova coridorul european de transport Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee. TEN-T constituie referința pentru finanțarea infrastructurii de transport durabil, inclusiv pentru mijloacele de transport ecologice, cum ar fi căile ferate, precum și a digitalizării transporturilor. Proiectele transfrontaliere de infrastructură energetică și interconexiunile cu statele membre și cu partenerii implicați în procesul de aderare la Uniune sunt esențiale pentru securitatea energetică regională și integrarea în Uniune.
(12) Mecanismul ar trebui să sprijine investițiile și reformele care promovează traiectoria Republicii Moldova către transformarea digitală a economiei și a societății, în concordanță cu viziunea Uniunii pentru 2030 prezentată în Comunicarea din 9 martie 2021 a Comisiei intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”, promovând o economie digitală incluzivă care aduce beneficii tuturor cetățenilor. Mecanismul ar trebui să acționeze pentru a facilita îndeplinirea de către Republica Moldova a obiectivelor generale și a țintelor digitale referitoare la Uniune. Astfel cum a subliniat Comisia în Comunicarea sa din 15 iunie 2023 intitulată „Punerea în aplicare a setului de instrumente pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G”, setul de instrumente pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G ar trebui să constituie referința pentru finanțarea din partea Uniunii cu scopul de a asigura securitatea, reziliența și protecția integrității proiectelor de infrastructură digitală în regiune.
(13) Sprijinul în cadrul mecanismului ar trebui acordat pentru a îndeplini obiectivele generale și specifice, pe baza unor criterii stabilite și sub rezerva îndeplinirii unor condiții de plată clare. Aceste obiective generale și specifice ar trebui urmărite într-un mod care se consolidează reciproc. Mecanismul ar trebui să sprijine procesul de extindere prin accelerarea alinierii la valorile, dispozițiile legislative, normele, standardele, politicile și practicile Uniunii (denumite în continuare „acquis”) în vederea aderării la Uniune, să accelereze integrarea progresivă a Republicii Moldova pe piața unică a Uniunii și să accelereze convergența sa socioeconomică cu Uniunea. Mecanismul ar trebui să promoveze și relațiile de bună vecinătate.
(14) Pe lângă stimularea convergenței socioeconomice, mecanismul ar trebui să contribuie și la accelerarea reformelor legate de elementele fundamentale ale procesului de extindere, inclusiv statul de drept, drepturile fundamentale, printre altele, drepturile refugiaților, ale persoanelor care aparțin minorităților, inclusiv minoritățile naționale și romii, precum și drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI). De asemenea, ar trebui să îmbunătățească funcționarea instituțiilor democratice și a administrației publice, achizițiile publice, controlul ajutoarelor de stat și gestionarea finanțelor publice, combaterea tuturor formelor de corupție și a criminalității organizate, educația și formarea de calitate și politicile de ocupare a forței de muncă, precum și obiectivele țării privind tranziția verde, clima și mediul.
(15) Mecanismul ar trebui să ajute Republica Moldova în cadrul pregătirilor pentru aderarea la Uniune, în concordanță cu metodologia de extindere existentă.
(16) Mecanismul ar trebui să completeze dialogul economic și financiar existent fără a-i compromite domeniul de aplicare, consolidând astfel integrarea economică și pregătirea pentru supravegherea multilaterală a politicilor economice de către Uniune.
(17) Mecanismul ar trebui să promoveze principiile eficacității dezvoltării, respectând principiul adiționalității și pe cel al complementarității în raport cu sprijinul acordat în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii și încercând să evite suprapunerea și să asigure sinergii între asistența acordată în temeiul prezentului regulament și alte forme de asistență, inclusiv pachete financiare integrate care includ finanțare atât pentru export, cât și pentru dezvoltare, acordată de Uniune, de statele membre, de țări terțe, de organizații și entități multilaterale și regionale. Participarea continuă a Republicii Moldova la alte programe de finanțare ale Uniunii este esențială.
(18) În conformitate cu principiul parteneriatelor incluzive, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a se asigura că Parlamentul Republicii Moldova, autoritățile locale, în conformitate cu cadrul juridic național al Republicii Moldova, precum și părțile interesate relevante din Republica Moldova, inclusiv partenerii sociali și organizațiile societății civile, sunt consultate corespunzător și au acces în timp util la informațiile relevante pentru a putea juca un rol semnificativ în conceperea și implementarea programelor și în procesele de monitorizare aferente.
(19) Ar trebui să se furnizeze asistență tehnică, precum și asistență pentru cooperare transfrontalieră în sprijinul obiectivelor mecanismului și pentru a consolida capacitățile relevante ale Republicii Moldova de a pune în aplicare Agenda de reforme.
(20) Mecanismul ar trebui să asigure coerența cu obiectivele generale ale acțiunii externe a Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din TUE, și să sprijine aceste obiective, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În special, mecanismul ar trebui să asigure protecția și promovarea drepturilor omului și a statului de drept.
(21) Mecanismul ar trebui să stimuleze inovarea, cercetarea și cooperarea între instituțiile academice și industrie, în sprijinul tranziției verzi și al celei digitale, promovând industriile locale și punând un accent deosebit pe microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii și start-upurile locale.
(22) Republica Moldova ar trebui să demonstreze un angajament credibil față de valorile europene, inclusiv prin alinierea sa la politica externă și de securitate comună a Uniunii (PESC), inclusiv la măsurile restrictive ale Uniunii.
(23) La implementarea mecanismului, ar trebui să se țină seama de autonomia strategică a Uniunii, precum și de interesele strategice ale Uniunii și ale statelor sale membre și de valorile pe care se întemeiază Uniunea.
(24) Activitățile desfășurate în cadrul mecanismului ar trebui să sprijine progresele înregistrate în direcția atingerii standardelor sociale, climatice și de mediu ale Uniunii, precum și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, a obiectivelor Acordului de la Paris adoptat în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), ale Convenției Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică și ale Convenției Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării și nu ar trebui să contribuie la degradarea mediului sau să dăuneze mediului ori climei. Măsurile finanțate în cadrul mecanismului ar trebui să fie în concordanță cu Planul național privind energia și clima al Republicii Moldova, cu contribuția acesteia stabilită la nivel național și cu obiectivul ambițios de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Mecanismul ar trebui să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la capacitatea de adaptare la efectele negative ale acestora și să promoveze reziliența la schimbările climatice. În special, finanțarea din cadrul mecanismului ar trebui să promoveze tranziția către o economie decarbonizată, neutră din punct de vedere climatic, rezilientă la schimbările climatice și circulară.
(25) Punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să se bazeze pe principiile egalității și nediscriminării, astfel cum au fost elaborate în strategiile privind o Uniune a egalității. Regulamentul ar trebui să promoveze și să impulsioneze egalitatea de gen și integrarea principiului egalității de gen, să asigure participarea semnificativă a femeilor la procesele decizionale și capacitarea femeilor și a fetelor și să încerce să protejeze și să stimuleze promovarea și exercitarea deplină a tuturor drepturilor omului de către toate femeile și fetele, precum și să prevină și să combată violența împotriva femeilor și violența domestică, ținând seama de planurile de acțiune relevante ale UE privind egalitatea de gen și de concluziile Consiliului și convențiile internaționale relevante. În plus, prezentul regulament ar trebui pus în aplicare cu respectarea deplină a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv în ceea ce privește protecția copiilor și drepturile lucrătorilor. Implementarea mecanismului ar trebui să fie în concordanță cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și cu protocolul la aceasta și să asigure accesibilitatea în ceea ce privește investițiile și asistența tehnică, în conformitate cu Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului (2).
(26) Pentru a ține seama de Pactul verde european ca strategie de creștere durabilă a Europei și de importanța abordării obiectivelor în materie de climă și biodiversitate în concordanță cu angajamentele asumate în Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană (3), mecanismul ar trebui să contribuie la atingerea unei ținte globale de 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii menite să sprijine obiectivele climatice și de 7,5 % în 2024 și 10 % în 2026 și 2027 pentru obiectivele în materie de biodiversitate. Cel puțin 37 % din sprijinul financiar nerambursabil, inclusiv provizionarea, acordat proiectelor de investiții aprobate în cadrul Platformei de investiții pentru politica de vecinătate, una dintre platformele regionale de investiții menționate la articolul 32 din Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (4), ar trebui să se atribuie obiectivelor climatice. Această sumă ar trebui calculată utilizând „markerii Rio” în urma obligației de a raporta la OCDE finanțarea combaterii schimbărilor climatice la nivel internațional de către UE, precum și a obligațiilor asumate în baza altor acorduri sau cadre internaționale. Încă din iunie 2025, coeficienții UE privind clima, aplicabili tuturor programelor din cadrul de finanțare multianual (CFM) 2021-2027 și stabiliți în documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Arhitectura integrării aspectelor legate de climă în cadrul financiar multianual 2021-2027”, se vor aplica și cheltuielilor legate de climă din cadrul rubricii 6 din CFM („Vecinătate și întreaga lume”). Mecanismul se va alinia la abordarea urmată de alte instrumente de la rubrica 6, pentru a asigura o raportare coerentă în materie de climă în Republica Moldova. Mecanismul ar trebui să sprijine acele activități care respectă pe deplin standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și mediu, precum și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”.
(27) Proiectele se aprobă în cadrul Platformei de investiții pentru politica de vecinătate după ce sunt evaluate de Comisie și primesc avizul pozitiv din partea statelor membre în cadrul Consiliului Platformei de investiții pentru politica de vecinătate.
(28) Comisia, în cooperare cu statele membre și cu Republica Moldova, ar trebui să asigure respectarea, coerența, consecvența și complementaritatea și o mai mare transparență și responsabilitate în ceea ce privește furnizarea de asistență, inclusiv prin punerea în aplicare a unor sisteme de control intern și a unor politici antifraudă adecvate. Sprijinul acordat în cadrul mecanismului ar trebui să fie pus la dispoziție sub rezerva îndeplinirii condițiilor prealabile ca Republica Moldova să apere și să respecte mecanismele democratice eficace, inclusiv un sistem parlamentar pluripartit, alegeri libere și corecte, o mass-media liberă, independentă și pluralistă, un sistem judiciar independent și statul de drept, precum și să garanteze respectarea tuturor obligațiilor în materie de drepturi ale omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.
(29) Mecanismul ar trebui să fie sprijinit cu resurse din Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală), în principal din alocarea financiară pentru vecinătatea estică, în cuantum de 520 de milioane EUR sub formă de sprijin nerambursabil și prin împrumuturi care pot însuma cel mult 1 500 de milioane EUR pentru perioada 2025-2027. Acest sprijin nerambursabil ar trebui să acopere provizionarea, în proporție de 9 %, pentru împrumuturile corespunzătoare cuantumului de 135 de milioane EUR, sprijinul furnizat de Uniune pentru proiectele aprobate în cadrul Platformei de investiții pentru politica de vecinătate, astfel cum se menționează la articolul 18 alineatul (2) din prezentul regulament, și sprijinul complementar, inclusiv sprijinul destinat organizațiilor societății civile și asistența tehnică. Sprijinul nerambursabil ar trebui să fie finanțat din pachetul financiar alocat programului geografic pentru politica de vecinătate în temeiul articolului 6 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/947. Ar trebui să se aplice toate dispozițiile din Regulamentul (UE) 2021/947, în afara cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament.
(30) Deciziile privind deblocarea fondurilor menționate la articolul 19 alineatul (3) pentru sprijinul sub formă de împrumuturi ar trebui să se adopte în perioada 1 ianuarie 2025-30 iunie 2029. Această dată finală ia în calcul timpul de care are nevoie Comisia pentru a evalua îndeplinirea cu succes a condițiilor de plată în cauză și pentru a adopta ulterior decizia de deblocare a fondurilor.
(31) Pentru a maximiza efectul de levier al sprijinului financiar al Uniunii în vederea atragerii de investiții suplimentare și pentru a asigura controlul Uniunii asupra cheltuielilor, investițiile care sprijină Agenda de reforme ar trebui să fie implementate prin intermediul Platformei de investiții pentru politica de vecinătate. Republica Moldova ar trebui să pună la dispoziție cel puțin 25 % din cuantumul împrumutului deblocat în favoarea sa pentru proiecte de investiții aprobate în cadrul Platformei de investiții pentru politica de vecinătate. Aceste fonduri vin în completarea sprijinului nerambursabil acordat de Uniune pentru aceste proiecte.
(32) Datoria financiară generată de împrumuturile acordate în baza mecanismului nu ar trebui să facă parte din cuantumul garanției pentru acțiunea externă în înțelesul articolului 31 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/947.
(33) Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui să se aplice prezentului regulament. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului în cadrul gestiunii directe și indirecte prin granturi, achiziții publice, instrumente financiare, garanții bugetare, asistență financiară, operațiuni de finanțare mixtă și rambursări către experții externi și prevăd verificări ale responsabilităților actorilor financiari.
(34) Ar trebui să se prevadă, după caz, restricții privind eligibilitatea în cadrul procedurilor de atribuire realizate în temeiul mecanismului, având în vedere natura specifică a activității sau atunci când activitatea afectează securitatea sau ordinea publică.
(35) Pentru a asigura implementarea eficientă a mecanismului, inclusiv pentru a facilita integrarea Republicii Moldova în lanțurile valorice europene, toate produsele și materialele finanțate și achiziționate în cadrul mecanismului ar trebui să provină din statele membre, Republica Moldova, țările candidate și părțile contractante la Acordul privind Spațiul Economic European și din țările care furnizează Republicii Moldova un sprijin comparabil celui furnizat de Uniune, luând în calcul dimensiunea economiilor lor, și pentru care Comisia stabilește accesul reciproc la asistență externă în Republica Moldova, cu excepția cazului în care produsele și materialele nu pot fi obținute în condiții rezonabile din niciuna dintre țările respective.
(36) Ar trebui să se încheie cu Republica Moldova un acord privind mecanismul, prin care să se stabilească principiile cooperării financiare dintre Uniune și Republica Moldova și să se specifice mecanismele necesare legate de controlul, supravegherea, monitorizarea, evaluarea, raportarea și auditul finanțării din partea Uniunii în cadrul mecanismului, normele privind impozitele, taxele și alte impuneri, precum și măsurile de prevenire, depistare, investigare și corectare a neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese. În consecință, ar trebui să se încheie cu Republica Moldova și un acord de împrumut care să stabilească dispoziții specifice pentru gestionarea și execuția finanțării acordate sub formă de împrumuturi. Atât acordul privind mecanismul, cât și acordul de împrumut ar trebui transmise simultan și fără întârziere Parlamentului European și Consiliului.
(37) Acordul privind mecanismul ar trebui să prevadă obligația Republicii Moldova de a asigura, respectând principiile Uniunii privind protecția datelor și normele aplicabile în materie de protecție a datelor, colectarea datelor adecvate privind persoanele și entitățile care primesc finanțare și accesul la aceste date, inclusiv informații privind beneficiarii reali, pentru punerea în aplicare a Agendei de reforme.
(38) Implementarea mecanismului ar trebui să fie fondată pe Agenda de reforme, care să ofere un cadru pentru stimularea creșterii socioeconomice incluzive și durabile, clar structurat și aliniat la cerințele de aderare la Uniune și la elementele fundamentale ale procesului de extindere. Agenda de reforme va servi drept cadru general pentru realizarea obiectivelor mecanismului. Agenda de reforme ar trebui elaborată în strânsă consultare cu Parlamentul Republicii Moldova și părțile interesate relevante, inclusiv cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile, și să reflecte contribuția acestora. Republica Moldova ar trebui, după caz și în conformitate cu cadrul său juridic național, să depună eforturi pentru a asigura implicarea și consultarea autorităților locale. Plata sprijinului acordat de Uniune ar trebui să fie condiționată de respectarea condițiilor de plată și de realizarea de progrese măsurabile în ceea ce privește implementarea reformelor prevăzute în Agenda de reforme care a fost evaluată și aprobată în mod oficial de Comisie. Deblocarea fondurilor ar trebui să fie structurată în consecință, reflectând obiectivele mecanismului.
(39) Agenda de reforme ar trebui să includă măsuri de reformă și domenii de investiții prioritare specifice, alături de condițiile de plată prevăzute sub forma unor etape calitative sau cantitative măsurabile care să demonstreze faptul că s-au realizat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește măsurile respective sau că acestea au fost finalizate, precum și un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor respective. Agenda de reforme ar trebui să includă și o listă orientativă a proiectelor de investiții planificate pentru care se urmărește implementarea în cadrul Platformei de investiții pentru politica de vecinătate. Etapele respective ar trebui planificate a fi implementate până la 31 decembrie 2027, chiar dacă ar trebui să fie posibil ca finalizarea generală a măsurilor la care se referă astfel de etape să se prelungească și după 2027, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2028. Agenda de reforme ar trebui să includă o explicație a sistemului utilizat de Republica Moldova pentru a preveni, a depista și a corecta cu eficacitate neregulile, corupția, inclusiv corupția la nivel înalt, frauda și conflictele de interese atunci când sunt utilizate fondurile puse la dispoziție în cadrul mecanismului, precum și modalitățile de evitare a dublei finanțări din partea mecanismului și a altor programe ale Uniunii, precum și din partea altor donatori.
(40) Agenda de reforme ar trebui să includă o explicație a modului în care se preconizează că măsurile vor contribui la obiectivele climatice și de mediu, la principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și la transformarea digitală.
(41) Măsurile din cadrul Agendei de reforme ar trebui să contribuie la îmbunătățirea unui sistem eficient de gestionare și control al finanțelor publice și a unui sistem eficace de control al ajutoarelor de stat, precum și la combaterea spălării banilor, a evitării obligațiilor fiscale, a evaziunii fiscale, a fraudei și a criminalității organizate, cu scopul asigurării unor condiții echitabile pentru toate întreprinderile. Agenda de reforme ar trebui să cuprindă o descriere a acestor sisteme, precum și măsuri specifice legate de capitolul de negociere 32, pentru a sprijini Republica Moldova să își alinieze cerințele de audit și de control la standardele Uniunii. În cazul în care o cerere de deblocare de fonduri include o etapă legată de capitolul de negociere 32, menționată la articolul 19 alineatul (2), Comisia nu ar trebui să adopte o decizie de autorizare a deblocării fondurilor decât dacă evaluează pozitiv etapa respectivă.
(42) Agenda de reforme ar trebui să includă și indicatori pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice ale mecanismului stabilite în prezentul regulament. Acești indicatori ar trebui să se bazeze pe indicatori conveniți la nivel internațional. Indicatorii ar trebui să fie în concordanță, în măsura posibilului, și cu indicatorii-cheie de performanță incluși în decizia de punere în aplicare a Comisiei de aprobare a agendelor de reformă pentru Balcanii de Vest în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1449 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și în Cadrul de măsurare a rezultatelor FEDD+. Indicatorii ar trebui să fie relevanți, acceptați, credibili, simpli și solizi.
(43) Comisia ar trebui să evalueze Agenda de reforme pe baza listei de criterii stabilite în prezentul regulament. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei pentru a aproba Agenda de reforme. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de Decizia 2010/427/UE a Consiliului (8) și de rolul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), după caz.
(44) Programul de lucru în înțelesul articolului 110 alineatul (2) din Regulamentul financiar, adoptat în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/947, ar trebui să acopere cuantumurile finanțate din pachetul financiar alocat programului geografic pentru politica de vecinătate în temeiul articolului 6 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/947.
(45) Având în vedere nevoia de flexibilitate în ceea ce privește implementarea mecanismului, Republica Moldova ar trebui să aibă posibilitatea de a adresa Comisiei o cerere motivată privind modificarea deciziei sale de punere în aplicare, în cazul în care Agenda de reforme, inclusiv condițiile de plată relevante, nu mai poate fi realizată, fie parțial, fie total, din cauza unor circumstanțe obiective. Republica Moldova ar trebui să poată formula o cerere motivată de modificare a Agendei de reforme, inclusiv prin propunerea unor acte adiționale, dacă este cazul. Comisia ar trebui să fie în măsură să modifice decizia sa de punere în aplicare.
(46) Sprijinul financiar pentru Agenda de reforme ar trebui să poată fi acordat sub forma unui împrumut. În contextul nevoilor de finanțare ale Republicii Moldova, este oportun ca asistența financiară să fie organizată prin intermediul strategiei de finanțare diversificate prevăzute la articolul 224 din Regulamentul financiar și instituite ca metodă unică de finanțare în respectivul regulament, care se preconizează că va spori lichiditatea obligațiunilor Uniunii, precum și atractivitatea și rentabilitatea emisiunii Uniunii.
(47) Este oportun să se acorde împrumuturi Republicii Moldova în condiții foarte avantajoase, cu o durată maximă de 40 de ani și să nu se înceapă rambursarea principalului înainte de anul 2034.
(48) Dat fiind că riscurile financiare asociate sprijinului acordat Republicii Moldova sub formă de împrumuturi în temeiul mecanismului sunt comparabile cu riscurile financiare asociate operațiunilor de creditare în temeiul Regulamentului (UE) 2021/947, provizionarea pentru datoria financiară generată de împrumuturile acordate în temeiul prezentului regulament ar trebui constituită la o rată de 9 %, în concordanță cu articolul 214 din Regulamentul financiar, iar finanțarea provizionării ar trebui să provină din pachetul financiar alocat programului geografic pentru politica de vecinătate în temeiul articolului 6 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/947.
(49) Rata de provizionare pentru datoria financiară aferentă împrumuturilor acordate în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie stabilită la 9 % și să fie revizuită cel puțin o dată la trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Comisia este împuternicită să adopte un act delegat stabilit în temeiul articolului 31 alineatul (5) al patrulea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/947.
(50) Pentru a se asigura că Republica Moldova dispune de finanțare inițială pentru punerea în aplicare a primelor reforme, aceasta ar trebui să aibă acces la până la 18 % din cuantumul total prevăzut în cadrul mecanismului, după deducerea sprijinului suplimentar, inclusiv a sprijinului acordat organizațiilor societății civile și a asistenței tehnice, și a provizionării pentru împrumuturi, sub forma unei prefinanțări, sub rezerva disponibilității finanțării și a respectării condițiilor prealabile pentru sprijinul acordat în cadrul mecanismului.
(51) Este important să se garanteze atât flexibilitatea, cât și capacitatea de programare în ceea ce privește acordarea sprijinului din partea Uniunii către Republica Moldova. Republica Moldova ar trebui să prezinte semestrial o cerere de deblocare a fondurilor, justificată în mod corespunzător, în termen de cel mult două luni de la termenele planificate pentru îndeplinirea etapelor, stabilite în decizia de punere în aplicare a Comisiei de aprobare a Agendei de reforme. În acest scop, fondurile prevăzute în cadrul mecanismului ar trebui să fie deblocate conform unui calendar semestrial fix, sub rezerva disponibilității finanțării, pe baza unei cereri de deblocare a fondurilor prezentate de Republica Moldova și în urma verificării de către Comisie a îndeplinirii satisfăcătoare atât a condițiilor generale legate de stabilitatea macrofinanciară, buna gestiune financiară publică, transparența și supravegherea bugetului, cât și a condițiilor de plată relevante. Atunci când o condiție nu este îndeplinită în conformitate cu calendarul orientativ stabilit în decizia de punere în aplicare de aprobare a Agendei de reforme, Comisia ar putea să rețină, integral sau parțial, deblocarea fondurilor corespunzătoare condiției respective, urmând o metodologie pentru plățile parțiale. Deblocarea fondurilor reținute corespunzătoare ar putea avea loc în următoarea fereastră pentru deblocarea fondurilor și în termen de până la 12 luni de la termenul inițial stabilit în calendarul orientativ, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de plată. În primul an de punere în aplicare, respectivul termen ar trebui prelungit la 24 de luni pornind de la evaluarea negativă inițială.
(52) Prin derogare de la articolul 116 alineatele (2) și (5) din Regulamentul financiar, este oportun să se stabilească termenul de plată pentru contribuțiile la bugetele statului începând de la data comunicării deciziei de autorizare a plății către Republica Moldova și să se excludă plata de către Comisie a dobânzilor penalizatoare către Republica Moldova.
(53) Comisia ar trebui să furnizeze, la cererea Parlamentului European în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, informații detaliate cu privire la execuția bugetului Uniunii în cadrul mecanismului, în special în ceea ce privește auditurile efectuate, inclusiv deficiențele identificate și măsurile corective luate, precum și în ceea ce privește proiectele aprobate în cadrul Platformei de investiții pentru politica de vecinătate, inclusiv, după caz, cuantumul cofinanțării din partea Republicii Moldova, precum și alte surse de contribuții, inclusiv din alte instrumente de finanțare ale Uniunii.
(54) În cadrul măsurilor restrictive ale Uniunii, adoptate în temeiul articolului 29 din TUE și al articolului 215 din TFUE, niciun fel de fonduri sau resurse economice nu ar trebui să fie puse la dispoziție, în mod direct sau indirect, persoanelor juridice, entităților sau organismelor desemnate sau în beneficiul acestora. Astfel de entități desemnate și entitățile deținute sau controlate de acestea nu ar trebui să beneficieze, prin urmare, de sprijin din mecanism.
(55) Din motive de transparență și responsabilitate, Republica Moldova ar trebui să publice date privind destinatarii finali care primesc cuantumuri de finanțare care depășesc echivalentul a 50 000 EUR cumulativ pe parcursul implementării reformelor și a investițiilor din cadrul mecanismului.
(56) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (10), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (11) și (UE) 2017/1939 (12) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese, a dublei finanțări, precum și la recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate.
(57) În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ar trebui să aibă competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii.
(58) În conformitate cu articolul 129 din Regulamentul financiar, drepturile necesare și accesul ar trebui să fie acordate Comisiei, OLAF, Curții de Conturi și, după caz, Parchetului European (EPPO), inclusiv părților terțe implicate în execuția fondurilor Uniunii.
(59) Comisia ar trebui să se asigure că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în mod eficace în cadrul mecanismului. Având în vedere istoricul îndelungat al asistenței financiare acordate Republicii Moldova, inclusiv în cadrul gestiunii indirecte, și ținând seama de alinierea treptată a acestei țări la standardele și la practicile de control intern ale Uniunii, Comisia ar trebui să se bazeze în mare măsură pe funcționarea sistemelor de control intern și de prevenire a fraudei ale Republicii Moldova. În special, Comisia și OLAF, precum și EPPO, atunci când este cazul, ar trebui să fie informate, fără întârziere, cu privire la toate cazurile suspectate de nereguli, fraudă, corupție și conflicte de interese care afectează execuția fondurilor din cadrul mecanismului.
(60) Mai mult, Republica Moldova ar trebui să raporteze Comisiei, fără întârziere, neregulile, inclusiv fraudele care au făcut obiectul unei constatări administrative sau judiciare primare, și să o informeze cu privire la evoluția procedurilor administrative și juridice. Având în vedere obiectivul de aliniere la bunele practici din statele membre, această raportare ar trebui să se efectueze prin mijloace electronice, utilizându-se Sistemul de gestionare a neregulilor instituit de Comisie.
(61) Republica Moldova ar trebui să instituie un sistem de monitorizare care să contribuie la un raport semestrial privind îndeplinirea condițiilor de plată prevăzute în Agenda de reforme care să însoțească cererea semestrială de deblocare a fondurilor. Republica Moldova ar trebui să colecteze date și informații și să ofere acces la acestea, permițând astfel prevenirea, depistarea și corectarea neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese, în legătură cu măsurile care beneficiază de sprijin din partea mecanismului.
(62) Pentru a asigura o asumare a responsabilității efectivă și o transparență efectivă în execuția bugetului Uniunii, precum și o evaluare eficace a progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor prezentului regulament, Comisia ar trebui să asigure instituirea unor mecanisme clare de monitorizare și evaluare independentă.
(63) Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport anual referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament.
(64) Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a mecanismului după finalizarea acestuia.
(65) Republica Moldova ar trebui să sprijine mass-media liberă, independentă și pluralistă care îmbunătățește și promovează înțelegerea de către public a valorilor Uniunii și a beneficiilor și a obligațiilor pe care le presupune potențialul statut de membru al Uniunii, întreprinzând, în același timp, acțiuni decisive în ceea ce privește combaterea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine. De asemenea, Republica Moldova ar trebui să asigure o comunicare publică proactivă, clară și consecventă, inclusiv cu privire la sprijinul Uniunii. Destinatarii finanțării din partea Uniunii ar trebui să recunoască în mod activ originea și să asigure vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, în conformitate cu Manualul de comunicare și vizibilitate pentru acțiunile externe ale UE.
(66) Implementarea mecanismului ar trebui, de asemenea, să fie însoțită de intensificarea acțiunilor de comunicare strategică și de diplomație publică pentru a promova valorile Uniunii și pentru a evidenția valoarea adăugată a sprijinului Uniunii și modul în care mecanismul aduce beneficii cetățenilor Republicii Moldova.
(67) Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.
(68) Pentru a furniza finanțare Republicii Moldova în timp util, fără întârziere, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,