Recitale
(1) Uniunea se întemeiază pe valorile menționate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), printre care se numără democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului. Aceste valori fac parte din criteriile de aderare stabilite în cadrul Consiliului European de la Copenhaga din iunie 1993 („criteriile de la Copenhaga”), care constituie condițiile de eligibilitate pentru aderarea la Uniune.
(2) Procesul de extindere se bazează pe criterii consacrate, pe condiții echitabile și riguroase și pe principiul meritelor proprii. Rămâne esențial un angajament ferm față de principiul „abordării cu prioritate a elementelor fundamentale”, care necesită un accent puternic pe statul de drept, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, precum și pe criteriile economice. Progresele depind de punerea în aplicare de către fiecare beneficiar a reformelor necesare pentru alinierea la acquis-ul Uniunii. Cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate sunt în continuare elemente esențiale ale procesului de extindere.
(3) Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a arătat, de asemenea, că extinderea este o investiție geostrategică în pace, securitate și stabilitate. Reamintind angajamentul deplin și neechivoc al Uniunii față de perspectiva aderării la Uniune a țărilor din Balcanii de Vest, orientarea și angajamentul partenerilor din Balcanii de Vest către Uniune reprezintă o expresie puternică a alegerii lor strategice și a locului lor într-o comunitate de valori. Calea partenerilor din Balcanii de Vest către UE trebuie să fie ferm ancorată în progrese reale și concrete în ceea ce privește reformele.
(4) Este în interesul comun al Uniunii și al partenerilor săi din Balcanii de Vest, și anume Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo (*1), Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia („beneficiarii”), să impulsioneze eforturile de reformare a sistemelor lor politice, juridice și economice în vederea viitoarei lor aderări la Uniune și să sprijine procesul lor de aderare. Perspectiva aderării la Uniune are un puternic efect de transformare, punând bazele unor schimbări democratice, politice, economice și societale pozitive.
(5) Înainte de aderare, este necesar să se expună unele dintre avantajele aderării la Uniune. Convergența economică se află în centrul acestor avantaje. În prezent, nivelul de convergență a Balcanilor de Vest în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat la standardele puterii de cumpărare rămâne scăzut, situându-se între 30 % și 50 % din media Uniunii, și nu progresează suficient de rapid.
(6) Pentru a reduce această disparitate, Comisia, în comunicarea sa din 8 noiembrie 2023 intitulată „Un nou plan de creștere pentru Balcanii de Vest”, a stabilit un nou plan de creștere pentru Balcanii de Vest, bazat pe patru piloni: (a) sporirea integrării în piața unică a UE; (b) stimularea integrării economice regionale, pe baza normelor și a standardelor UE, prin punerea deplină în aplicare a Planului de acțiune privind piața regională comună care este în vigoare; (c) aprofundarea reformelor menite să accelereze creșterea economică în regiune, promovarea convergenței economice și consolidarea stabilității regionale și (d) instituirea unui nou instrument de finanțare, și anume: Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest („mecanismul”).
(7) Punerea în aplicare a noului plan de creștere pentru Balcanii de Vest necesită o finanțare sporită în cadrul unui nou instrument de finanțare specific, mecanismul, pentru a sprijini regiunea în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor pentru creștere economică sustenabilă, integrare regională și piața regională comună.
(8) Pentru a atinge obiectivele noului plan de creștere pentru Balcanii de Vest, ar trebui să se pună un accent deosebit referitor la domeniile de investiții pe sectoarele care ar putea funcționa ca factori de multiplicare esențiali pentru dezvoltarea socială și economică: conectivitatea, inclusiv transporturile sustenabile, decarbonizarea, energia, tranziția verde și cea digitală, precum și educația și dezvoltarea competențelor, acordându-se o atenție specială tineretului.
(9) Infrastructura sustenabilă de transport este esențială pentru îmbunătățirea conectivității dintre beneficiari și cu Uniunea. Aceasta ar trebui să contribuie la integrarea regiunii Balcanilor de Vest în Uniune. În propunerea sa de revizuire a rețelei transeuropene de transport (TEN-T), Comisia a inclus un nou coridor care traversează regiunea Balcanilor de Vest (coridorul care face legătura între Balcanii de Vest și estul Mediteranei). Rețeaua TEN-T constituie referința pentru finanțarea infrastructurii de transport sustenabil din regiune, inclusiv pentru mijloacele de transport ecologice, cum ar fi căile ferate.
(10) Mecanismul ar trebui să sprijine investițiile și reformele care promovează, pentru beneficiari, calea către transformarea digitală a economiei și a societății, în concordanță cu viziunea Uniunii pentru 2030 prezentată în comunicarea Comisiei din 9 martie 2021 intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”, promovând o economie digitală incluzivă care aduce beneficii tuturor cetățenilor. Mecanismul ar trebui să acționeze pentru a facilita îndeplinirea obiectivelor generale și a țintelor digitale referitoare la Uniune de către beneficiari. Astfel cum a subliniat Comisia în comunicarea sa din 15 iunie 2023 intitulată „Punerea în aplicare a setului de instrumente pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G”, setul de instrumente pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G ar trebui să constituie referința pentru finanțarea din partea Uniunii cu scopul de a asigura securitatea, reziliența și protecția integrității proiectelor de infrastructură digitală în regiune.
(11) Sprijinul în cadrul mecanismului ar trebui acordat pentru a îndeplini obiectivele generale și specifice, pe baza unor criterii stabilite și sub rezerva îndeplinirii unor condiții de plată clare. Aceste obiective generale și specifice ar trebui urmărite într-un mod care se consolidează reciproc. Mecanismul ar trebui să sprijine procesul de extindere prin accelerarea alinierii la valorile, legislația, normele, standardele, politicile și practicile Uniunii („acquis”)în vederea aderării la Uniune, să accelereze integrarea economică regională și integrarea progresivă a beneficiarilor pe piața unică a Uniunii și să accelereze convergența socioeconomică a acestora cu Uniunea. Instrumentul ar trebui, de asemenea, să promoveze cooperarea regională, relațiile de bună vecinătate și reconcilierea și soluționarea litigiilor.
(12) Pe lângă stimularea convergenței socioeconomice, mecanismul ar trebui să contribuie și la accelerarea reformelor legate de elementele fundamentale ale procesului de extindere, inclusiv statul de drept, drepturile fundamentale, printre altele, drepturile persoanelor care aparțin minorităților, inclusiv ale minorităților naționale și ale romilor, precum și drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI). De asemenea, ar trebui să îmbunătățească funcționarea instituțiilor democratice și a administrațiilor publice, achizițiile publice, controlul ajutoarelor de stat și gestionarea finanțelor publice, combaterea tuturor formelor de corupție și a criminalității organizate, educația și formarea de calitate, precum și politicile de ocupare a forței de muncă, tranziția verde a regiunii, obiectivele climatice și de mediu.
(13) Sprijinul acordat de Uniune în cadrul mecanismului, ar trebui să completeze sprijinul bilateral și regional acordat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care rămâne principalul instrument pentru pregătirea beneficiarilor pentru aderarea la Uniune, folosind totodată mecanismele și structurile deja existente, acolo unde este posibil, și maximizând sinergiile. Abordarea ar trebui să se bazeze pe metodologia de extindere existentă, în special pe metodologia revizuită din 2020 prezentată de Comisie în comunicarea sa din 5 februarie 2020 intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă a UE pentru Balcanii de Vest” și pe Planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest adoptat de Comisie la 6 octombrie 2020.
(14) Mecanismul ar trebui să completeze dialogul economic și financiar existent fără a-i compromite domeniul de aplicare, consolidând astfel integrarea economică și pregătirea pentru supravegherea multilaterală a politicilor economice de către Uniune.
(15) Mecanismul ar trebui să promoveze dezvoltarea principiilor eficacității, respectând principiul adiționalității și pe cel al complementarității în raport cu sprijinul acordat în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii și încercând să evite suprapunerea și să asigure sinergii între asistența acordată în temeiul prezentului regulament și alte tipuri de asistență, inclusiv pachete financiare integrate care includ finanțare atât pentru export, cât și pentru dezvoltare, acordată de Uniune, de statele membre, de țări terțe, de organizații și entități multilaterale și regionale.
(16) În conformitate cu principiul parteneriatelor incluzive, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a se asigura că părțile interesate relevante ale beneficiarilor, inclusiv parlamentele, autoritățile locale și regionale, partenerii sociali și organizațiile societății civile din țările beneficiare, sunt consultate corespunzător și au acces în timp util la informațiile relevante pentru a putea juca un rol semnificativ în conceperea și punerea în aplicare a programelor și în procesele de monitorizare aferente.
(17) Asistența tehnică personalizată și specifică, precum și asistența pentru cooperare transfrontalieră ar trebui să fie furnizate în continuare în sprijinul obiectivelor acestui mecanism și pentru a consolida capacitățile relevante ale beneficiarilor de a pune în aplicare agendele de reformă.
(18) Mecanismul ar trebui să asigure coerența cu obiectivele generale ale acțiunii externe a Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din TUE, și să sprijine aceste obiective, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Mecanismul ar trebui în special să asigure protecția și promovarea drepturilor omului și a statului de drept.
(19) Mecanismul ar trebui să stimuleze inovarea, cercetarea și cooperarea între instituțiile academice și industrie, în sprijinul tranziției verzi și al celei digitale, promovând industriile locale și punând un accent deosebit pe microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii și start-up-urile locale;
(20) Beneficiarii ar trebui să demonstreze un angajament credibil față de valorile europene, inclusiv prin alinierea lor la politica externă și de securitate comună a Uniunii, inclusiv la măsurile restrictive ale Uniunii.
(21) La punerea în aplicare a mecanismului, ar trebui să se țină seama de autonomia strategică a Uniunii, precum și de interesele strategice ale Uniunii și ale statelor sale membre și de valorile pe care se întemeiază Uniunea.
(22) Activitățile desfășurate în cadrul mecanismului ar trebui să sprijine progresele înregistrate în direcția atingerii standardelor sociale, climatice și de mediu ale Uniunii și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, precum și în direcția adeziunii la Acordul de la Paris adoptat în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică și la Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării și nu ar trebui să contribuie la degradarea mediului sau să dăuneze mediului ori climei. Măsurile finanțate în cadrul mecanismului ar trebui să fie în concordanță cu planurile privind energia și clima ale beneficiarilor, cu contribuția acestora stabilită la nivel național și cu ambiția lor de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Mecanismul ar trebui să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la capacitatea de adaptare la efectele negative ale acestora și să promoveze reziliența la schimbările climatice. În special, finanțarea din cadrul mecanismului ar trebui să promoveze tranziția către o economie decarbonizată, neutră climatic, rezilientă la schimbările climatice și circulară.
(23) Punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să se bazeze pe principiile egalității și nediscriminării, astfel cum au fost elaborate în strategiile din cadrul Uniunii egalității. Regulamentul ar trebui să promoveze și să impulsioneze egalitatea de gen și integrarea principiului egalității de gen, să asigure participarea semnificativă a femeilor la procesele decizionale și capacitarea femeilor și a fetelor și să încerce să protejeze și să promoveze drepturile femeilor și ale fetelor, precum și să prevină și să combată violența împotriva femeilor și violența domestică, ținând seama de planurile de acțiune relevante ale UE privind egalitatea de gen și de concluziile Consiliului și convențiile internaționale relevante. În plus, prezentul regulament ar trebui pus în aplicare cu respectarea deplină a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv în ceea ce privește protecția copiilor și drepturile lucrătorilor. Punerea în aplicare a mecanismului ar trebui să fie în concordanță cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (4) și cu protocolul la aceasta și să asigure accesibilitatea în ceea ce privește investițiile și asistența tehnică, în conformitate cu Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului (5).
(24) Prezentul regulament ar trebui să promoveze Agenda verde pentru Balcanii de Vest inclusă în comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 intitulată „Un plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest”, prin consolidarea protecției și refacerii mediului, prin contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și prin creșterea rezilienței la aceste schimbări, precum și prin accelerarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon.
(25) Pentru a ține seama de Pactul verde european ca strategie de creștere durabilă a Europei și de importanța abordării obiectivelor în materie de climă și biodiversitate în concordanță cu angajamentele asumate în Acordul interinstituțional, mecanismul ar trebui să contribuie la atingerea unei ținte globale de 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii menite să sprijine obiectivele climatice și de 7,5 % în 2024 și 10 % în 2026 și 2027 pentru obiectivele în materie de biodiversitate. Cel puțin 37 % din sprijinul financiar nerambursabil canalizat prin Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV) ar trebui să aibă în vedere obiectivele climatice. Această sumă ar trebui calculată utilizând markerii Rio în urma obligației de a raporta la OCDE finanțarea combaterii schimbărilor climatice la nivel internațional de către UE, precum și a altor acorduri sau cadre internaționale. Încă din iunie 2025, coeficienții UE privind clima, aplicabili tuturor programelor din cadrul de finanțare multianual (CFM) 2021-2027 și stabiliți în documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Arhitectura integrării aspectelor legate de climă în cadrul financiar multianual 2021-2027” (SWD(2022)0225), se vor aplica și cheltuielilor legate de climă din cadrul rubricii 6 din CFM („Vecinătate și întreaga lume”). Mecanismul se va alinia la abordarea urmată de alte instrumente de la rubrica 6, inclusiv Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III), pentru a asigura o raportare coerentă în materie de climă în regiune. Mecanismul ar trebui să sprijine acele activități care respectă pe deplin standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și mediu, precum și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (6).
(26) Comisia, în cooperare cu statele membre și cu beneficiarii, ar trebui să asigure respectarea, coerența, consecvența și complementaritatea și o mai mare transparență și responsabilitate în ceea ce privește furnizarea de asistență, inclusiv prin punerea în aplicare a unor sisteme de control intern și a unor politici antifraudă adecvate. Sprijinul acordat în cadrul mecanismului ar trebui să fie pus la dispoziție sub rezerva îndeplinirii condițiilor prealabile ca fiecare dintre beneficiari să apere și să respecte mecanismele democratice eficace, inclusiv un sistem parlamentar pluripartit, alegeri libere și corecte, o mass-media pluralistă, un sistem judiciar independent și statul de drept, precum și să garanteze respectarea tuturor obligațiilor în materie de drepturi ale omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. O altă condiție prealabilă ar trebui să fie ca Serbia și Kosovo să se implice în mod constructiv, cu progrese măsurabile și cu rezultate concrete, în normalizarea relațiilor lor bilaterale pentru a pune în aplicare pe deplin toate obligațiile care le revin în temeiul Acordului privind calea spre normalizarea relațiilor și al anexei privind punerea în aplicare a acestuia, precum și în temeiul tuturor acordurilor de dialog anterioare, și să se angajeze în negocieri cu privire la Acordul cuprinzător privind normalizarea relațiilor.
(27) Cuantumul maxim total al sprijinului alocat din partea Uniunii prin intermediul mecanismului ar trebui să fie de 6 miliarde EUR în prețuri curente pentru perioada 2024-2027, din care până la 2 miliarde EUR sub formă de sprijin nerambursabil și 4 miliarde EUR sub formă de împrumuturi preferențiale cu titlu de asistență financiară acordate de către Uniune și provizionate din cuantumul de 2 miliarde EUR. Cel puțin jumătate din cuantumul total ar trebui alocat prin intermediul CIBV, incluzând întregul cuantum aferent sprijinului nerambursabil, după deducerea a 1,5 % pentru asistența tehnică și administrativă, și cuantumurile necesare pentru provizionarea împrumuturilor.
(28) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a mecanismului, care urmează să constituie principala valoare de referință în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (7), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.
(29) Datoria financiară aferentă împrumuturilor acordate în baza mecanismului nu ar trebui să fie sprijinită de garanția pentru acțiunea externă, prin derogare de la articolul 31 alineatul (3) a doua teză din Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (8). Sprijinul sub formă de împrumut acordat în cadrul acestui mecanism ar trebui să constituie asistență financiară în înțelesul articolului 220 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (9) („Regulamentul financiar”). Un cuantum orientativ al finanțării pentru fiecare beneficiar ar trebui calculat pe baza formulei prevăzute în anexă, combinând ponderea populației unui beneficiar în populația totală a regiunii Balcanilor de Vest și PIB-ul mediu pe cap de locuitor pentru regiunea Balcanilor de Vest raportat la PIB-ul pe cap de locuitor al beneficiarului respectiv, cu un factor de ponderare de 60 % și, respectiv, 40 %. În cazul în care condițiile de plată pentru deblocarea fondurilor nu sunt îndeplinite, Comisia ar trebui să poată redistribui, parțial sau integral, cuantumul între alți beneficiari.
(30) Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui să se aplice prezentului regulament. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, gestiune indirectă, asistență financiară, operațiuni de finanțare mixtă și rambursări către experții externi și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari.
(31) Ar trebui prevăzute, după caz, restricții privind eligibilitatea în cadrul procedurilor de atribuire realizate în temeiul mecanismului, având în vedere natura specifică a activității sau atunci când activitatea afectează securitatea sau ordinea publică.
(32) Pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a mecanismului, inclusiv pentru a facilita integrarea beneficiarilor din Balcanii de Vest în lanțurile valorice europene, toate produsele și materialele finanțate și achiziționate în cadrul acestui mecanism ar trebui să provină din statele membre, de la beneficiari, țările candidate și părțile contractante la Acordul privind Spațiul Economic European și din țările care furnizează beneficiarilor un sprijin comparabil celui furnizat de Uniune, luând în calcul dimensiunea economiilor lor, și pentru care Comisia stabilește accesul reciproc la asistență externă în rândul beneficiarilor, cu excepția cazului în care produsele și materialele nu pot fi obținute în condiții rezonabile în niciuna dintre țările respective.
(33) Respectând principiul conform căruia bugetul Uniunii este stabilit anual, ar trebui să se asigure posibilitatea de a aplica flexibilitățile în conformitate cu Regulamentul financiar pentru alte politici, inclusiv pentru reportări și reangajări de fonduri, cu scopul de a se asigura utilizarea eficientă a fondurilor Uniunii, maximizând astfel fondurile Uniunii disponibile în cadrul mecanismului.
(34) Punerea în aplicare a Mecanismului ar trebui să fie fondată pe un set coerent și prioritar de reforme specifice și de priorități legate de investiții în fiecare țară beneficiară (agenda de reformă), care să ofere un cadru pentru stimularea creșterii socioeconomice incluzive și durabile, clar structurat și aliniat la cerințele de aderare la Uniune și la elementele fundamentale ale procesului de extindere. Agenda de reformă va servi drept cadru general pentru atingerea obiectivelor mecanismului. Agenda de reformă ar trebui elaborată în strânsă consultare cu părțile interesate relevante, inclusiv cu parlamentele beneficiarilor, cu organismele și autoritățile reprezentative locale și regionale, cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile, iar contribuția lor ar trebui să se reflecte în agendele de reformă.
(35) Plata sprijinului acordat de Uniune ar trebui să fie condiționată de respectarea condițiilor de plată și de realizarea de progrese măsurabile în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor prevăzute în agendele de reformă care au fost evaluate și aprobate în mod oficial de Comisie. Deblocarea fondurilor ar trebui să fie structurată în consecință, reflectând obiectivele mecanismului.
(36) Agendele de reformă ar trebui să includă măsuri de reformă și domenii de investiții prioritare specifice, alături de condițiile de plată prevăzute sub forma unor etape calitative și cantitative măsurabile care să demonstreze faptul că s-au realizat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește măsurile respective sau că acestea au fost finalizate, precum și un calendar orientativ pentru punerea în aplicare a măsurilor respective. Agendele de reformă ar trebui să includă și o listă preliminară a proiectelor de investiții planificate prevăzute a fi finanțate în cadrul CIBV. Aceste etape ar trebui planificate până cel târziu la 31 august 2027, chiar dacă ar trebui să fie posibil ca finalizarea generală a măsurilor la care se referă etapele sus-menționate să se prelungească și după 2027, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2028.
(37) Agendele de reformă ar trebui să includă o explicație a sistemului utilizat de beneficiar pentru a preveni, a detecta și a corecta cu eficacitate neregulile, corupția, inclusiv corupția la nivel înalt, frauda și conflictele de interese atunci când sunt utilizate fondurile puse la dispoziție în cadrul mecanismului, precum și modalitățile de evitare a dublei finanțări din partea mecanismului și a altor programe ale Uniunii, precum și din partea altor donatori.
(38) Agendele de reformă ar trebui să includă o explicație a modului în care se preconizează că măsurile vor contribui la obiectivele climatice și de mediu, la principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și la transformarea digitală.
(39) Măsurile din cadrul agendelor de reformă ar trebui să contribuie la îmbunătățirea unui sistem eficient de gestionare și control al finanțelor publice, la combaterea spălării banilor, a evitării obligațiilor fiscale, a evaziunii fiscale, a corupției, a fraudei și a criminalității organizate și la un sistem eficace de control al ajutoarelor de stat, cu scopul asigurării unor condiții echitabile pentru toate întreprinderile. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare de către beneficiar până la o dată orientativă care ar putea fi stabilită, după caz pentru fiecare măsură, în stadiul incipient al punerii în aplicare a mecanismului.
(40) Agendele de reformă ar trebui să se bazeze pe rezultate și să includă indicatori pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice ale mecanismului stabilite în prezentul regulament. Acești indicatori ar trebui să se bazeze pe indicatori conveniți la nivel internațional. Indicatorii ar trebui să fie, de asemenea, în măsura posibilului, coerenți cu indicatorii-cheie de performanță incluși în Cadrul privind rezultatele aferent IPA III, în Cadrul pentru măsurarea rezultatelor FEDD+ și în CIBV. Indicatorii ar trebui să fie relevanți, acceptați, credibili, simpli și solizi.
(41) Fondurile din cadrul mecanismului nu ar trebui să sprijine activități sau măsuri care subminează acordurile de pace din regiune.
(42) Comisia ar trebui să evalueze fiecare agendă de reformă pe baza listei de criterii stabilite în prezentul regulament. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a aproba aceste agende de reformă. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (10). Comisia va ține seama în mod corespunzător de Decizia 2010/427/UE a Consiliului (11) și de rolul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), după caz, în special atunci când monitorizează îndeplinirea condiției prealabile relevante pentru acordarea sprijinului din partea Uniunii.
(43) Decizia de punere în aplicare a Comisiei menționată în prezentul regulament ar trebui să constituie, totodată, un program de lucru în sensul articolului 110 alineatul (2) din Regulamentul financiar în ceea ce privește cuantumul sprijinului financiar nerambursabil acordat în temeiul prezentului regulament.
(44) Având în vedere nevoia de flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare a mecanismului, beneficiarul ar trebui să aibă posibilitatea de a adresa Comisiei o cerere motivată privind modificarea deciziei de punere în aplicare, în cazul în care agenda de reformă, inclusiv condițiile de plată relevante, nu mai poate fi realizată, fie parțial, fie total, din cauza unor circumstanțe obiective. Beneficiarul ar trebui să poată formula o cerere motivată de modificare a agendei de reformă, inclusiv prin propunerea unor acte adiționale, dacă este cazul.
(45) Comisia ar trebui să fie în măsură să modifice decizia de punere în aplicare, în special pentru a ține seama de modificarea cuantumurilor disponibile.
(46) În cazul în care redistribuirea sprijinului în cadrul prezentului mecanism ar conduce la primirea unui sprijin suplimentar de către un beneficiar, beneficiarul în cauză ar trebui să prezinte o agendă de reformă revizuită, cu măsuri suplimentare urmând a fi realizate. Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European și Consiliul înainte de a lua orice decizie privind redistribuirea sprijinului.
(47) Ar trebui încheiat un acord privind mecanismul cu fiecare beneficiar în parte pentru a stabili principiile cooperării financiare dintre Uniune și beneficiar și pentru a specifica mecanismele necesare legate de controlul, supravegherea, monitorizarea, evaluarea, raportarea și auditul finanțării acordate de Uniune în cadrul mecanismului, normele privind impozitele, taxele și alte impuneri, precum și măsurile de prevenire, detectare, investigare și corectare a neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese. În consecință, ar trebui încheiat, de asemenea, cu fiecare beneficiar un acord de împrumut care să stabilească dispoziții specifice pentru gestionarea și punerea în aplicare a finanțării acordate sub formă de împrumuturi. Atât acordul privind mecanismul, cât și acordul de împrumut ar trebui comunicate Parlamentului European și Consiliului, la cerere.
(48) Acordul privind mecanismul ar trebui să prevadă obligația beneficiarilor de a asigura, în conformitate cu principiile Uniunii privind protecția datelor și cu normele aplicabile în materie de protecție a datelor, colectarea datelor adecvate privind persoanele și entitățile care primesc finanțare și accesul la aceste date, inclusiv informații privind beneficiarii reali, pentru punerea în aplicare a agendelor de reformă.
(49) Sprijinul financiar pentru agendele de reformă ar trebui să poată fi acordat sub forma unui împrumut. În contextul nevoilor de finanțare ale beneficiarilor, este oportun ca asistența financiară să fie organizată prin intermediul strategiei de finanțare diversificate care este prevăzută la articolul 220a din Regulamentul financiar și instituită ca metodă unică de finanțare în respectivul regulament și care se preconizează că va spori lichiditatea obligațiunilor Uniunii, precum și atractivitatea și rentabilitatea emisiunii de titluri ale Uniunii.
(50) Este oportun să se acorde împrumuturi beneficiarilor în condiții foarte avantajoase, cu o durată maximă de 40 de ani și să nu se înceapă rambursarea principalului înainte de anul 2034. De asemenea, este oportun să se deroge de la articolul 220 alineatul (4) din Regulamentul financiar.
(51) Având în vedere că riscurile financiare asociate sprijinului acordat beneficiarilor sub formă de împrumuturi în temeiul mecanismului sunt comparabile cu riscurile financiare asociate operațiunilor de creditare în temeiul Regulamentului (UE) 2021/947, provizionarea datoriei financiare din împrumuturile acordate în temeiul prezentului regulament ar trebui constituită la o rată de 9 %, în concordanță cu articolul 211 din Regulamentul financiar, iar finanțarea provizionării ar trebui să provină din pachetul financiar în valoare de 2 miliarde EUR prevăzut în cadrul mecanismului.
(52) În vederea asigurării faptului că rata de provizionare rămâne adecvată riscurilor financiare și a prezentării progreselor înregistrate în punerea în aplicare a mecanismului, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea ratei de provizionare și definirea elementelor detaliate ale tabloului de bord. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (12). În special, pentru a se asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(53) Pentru a maximiza mobilizarea sprijinului financiar al Uniunii în vederea atragerii de investiții suplimentare și pentru a asigura controlul Uniunii asupra cheltuielilor, investițiile în infrastructură care sprijină agendele de reformă ar trebui puse în aplicare prin intermediul CIBV. Proiectele sau programele individuale ar trebui să fie prezentate Consiliului operațional al CIBV pentru ca acesta să formuleze un aviz numai după îndeplinirea condițiilor de plată relevante care au fost stabilite în agendele de reformă. În cazul neîndeplinirii condițiilor de plată relevante pentru investiții în termen de un an, Comisia poate redistribui finanțarea pentru investiții în cadrul CIBV între ceilalți beneficiari.
(54) Pentru a se asigura că beneficiarii dispun de finanțare inițială pentru punerea în aplicare a primelor reforme, fiecare beneficiar ar trebui să aibă acces la până la 7 % din cuantumul total prevăzut în cadrul acestui mecanism de asistență financiară sub forma unei prefinanțări, sub rezerva disponibilității finanțării și a respectării condițiilor prealabile pentru sprijinul acordat în cadrul mecanismului.
(55) Este important să se garanteze atât flexibilitatea, cât și capacitatea de programare în ceea ce privește acordarea sprijinului din partea Uniunii beneficiarilor. În acest scop, fondurile prevăzute în cadrul mecanismului ar trebui să fie deblocate conform unui calendar semestrial fix, sub rezerva disponibilității finanțării, pe baza unei cereri de deblocare a fondurilor prezentate de beneficiari și în urma verificării de către Comisie a îndeplinirii satisfăcătoare atât a condițiilor generale legate de stabilitatea macrofinanciară, buna gestiune financiară publică, transparența și supravegherea bugetului, cât și a condițiilor de plată relevante. Atunci când o condiție nu este îndeplinită în conformitate cu calendarul orientativ stabilit în decizia de aprobare a agendei de reformă, Comisia ar putea să rețină, integral sau parțial, plata fondurilor corespunzătoare condiției respective, urmând o metodologie pentru plățile parțiale. Plata fondurilor reținute corespunzătoare ar putea avea loc în următoarea fereastră pentru deblocarea fondurilor și în termen de până la douăsprezece luni de la termenul inițial stabilit în calendarul orientativ, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de plată. În primul an de punere în aplicare, respectivul termen ar trebui prelungit la 24 de luni pornind de la evaluarea negativă inițială.
(56) Prin derogare de la articolul 116 alineatele (2) și (5) din Regulamentul financiar, este oportun să se stabilească termenul de plată pentru contribuțiile la bugetele statului începând de la data comunicării deciziei de autorizare a plății către beneficiar și să se excludă plata de către Comisie a dobânzilor penalizatoare către beneficiar.
(57) Comisia ar trebui să furnizeze, la cererea Parlamentului European în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, informații detaliate cu privire la execuția bugetului Uniunii în cadrul mecanismului, în special în ceea ce privește auditurile efectuate, inclusiv deficiențele identificate și măsurile corective luate, precum și în ceea ce privește atribuirea contractelor pentru investiții în cadrul CIBV, inclusiv, după caz, cuantumul cofinanțării beneficiarilor, precum și alte surse de contribuții, inclusiv din alte instrumente de finanțare ale Uniunii.
(58) În cadrul măsurilor restrictive ale UE, adoptate în temeiul articolului 29 din TUE și al articolului 215 din TFUE, niciun fel de fonduri sau resurse economice nu pot fi puse la dispoziție, în mod direct sau indirect, persoanelor juridice, entităților sau organismelor desemnate sau în beneficiul acestora. Astfel de entități desemnate și entitățile deținute sau controlate de acestea nu ar trebui să beneficieze, prin urmare, de sprijin din mecanism.
(59) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13), cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (14), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (15) și (UE) 2017/1939 (16) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, a fraudei, a corupției, a conflictelor de interese, a dublei finanțări, precum și prin măsuri referitoare la recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate.
(60) În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ar trebui să aibă competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii.
(61) În conformitate cu articolul 129 din Regulamentul financiar, drepturile necesare și accesul ar trebui să fie acordate Comisiei, OLAF, Curții de Conturi și, după caz, Parchetului European (EPPO), inclusiv părților terțe implicate în execuția fondurilor Uniunii.
(62) Comisia ar trebui să se asigure că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în mod eficace în cadrul mecanismului. Având în vedere istoricul îndelungat al asistenței financiare acordate beneficiarilor, inclusiv în cadrul gestiunii indirecte, și ținând seama de alinierea treptată a acestora la standardele și la practicile de control intern ale Uniunii, Comisia ar trebui să se bazeze în mare măsură pe funcționarea sistemelor beneficiarilor de control intern și de prevenire a fraudei. În special, Comisia și OLAF, precum și EPPO, atunci când este cazul, ar trebui să fie informate, fără întârziere, cu privire la toate cazurile suspectate de nereguli, fraudă, corupție și conflicte de interese care afectează execuția fondurilor din cadrul mecanismului.
(63) Mai mult, beneficiarii ar trebui să raporteze Comisiei, fără întârziere, neregulile, inclusiv fraudele care au făcut obiectul unei constatări administrative sau judiciare primare, și să o informeze cu privire la evoluția procedurilor administrative și juridice. Având în vedere obiectivul de aliniere la bunele practici din statele membre, această raportare ar trebui să se efectueze prin mijloace electronice, utilizându-se Sistemul de gestionare a neregulilor instituit de Comisie.
(64) Fiecare beneficiar trebuie să instituie un sistem de monitorizare care să contribuie la un raport semestrial privind îndeplinirea condițiilor de plată prevăzute în agenda sa de reformă care să însoțească cererea semestrială de deblocare a fondurilor. Beneficiarii ar trebui să colecteze date și informații și să ofere acces la acestea, permițând astfel prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese, în legătură cu măsurile care beneficiază de sprijin din partea mecanismului.
(65) Pentru a asigura o asumare a responsabilității efectivă și o transparență efectivă în execuția bugetului Uniunii, precum și o evaluare eficace a progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor prezentului regulament, Comisia ar trebui să asigure instituirea unor mecanisme clare de monitorizare și evaluare independentă.
(66) Comisia ar trebui să prezinte un raport anual Parlamentului European și Consiliului referitor la progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, abordând, de asemenea, sinergiile și complementaritățile cu alte programe ale Uniunii, în special cu sprijinul acordat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1529, în vederea evitării duplicării asistenței și a dublei finanțări.
(67) Din motive de transparență și responsabilitate, beneficiarii ar trebui să publice date privind destinatarii finali care primesc sume de finanțare care depășesc echivalentul a 50 000 EUR cumulat pe parcursul punerii în aplicare a reformelor și a investițiilor din cadrul acestui mecanism.
(68) Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a mecanismului după finalizarea acestuia.
(69) Beneficiarii ar trebui să sprijine mass-media liberă și pluralistă care îmbunătățește și promovează înțelegerea de către public a valorilor Uniunii și a beneficiilor și a obligațiilor pe care le presupune potențialul statut de membru al Uniunii, întreprinzând, în același timp, acțiuni decisive în ceea ce privește combaterea manipulării informațiilor străine și a interferențelor. De asemenea, ei ar trebui să asigure o comunicare publică proactivă, clară și consecventă, inclusiv cu privire la sprijinul Uniunii. Destinatarii fondurilor Uniunii ar trebui să recunoască în mod activ originea și să asigure vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, în conformitate cu Manualul de comunicare și vizibilitate pentru acțiunile externe ale UE.
(70) Punerea în aplicare a mecanismului ar trebui, de asemenea, să fie însoțită de o comunicare strategică consolidată și de diplomație publică pentru a promova valorile Uniunii și pentru a evidenția valoarea adăugată a sprijinului Uniunii.
(71) Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi, mai degrabă, realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(72) Pentru a oferi finanțare beneficiarilor în timp util, fără întârziere, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,