Recitale
(1) La 31 iulie 2014, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 833/2014 (2) privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina.
(2) Regulamentul (UE) nr. 833/2014 pune în aplicare anumite măsuri prevăzute în Decizia 2014/512/PESC a Consiliului (3).
(3) La 21 mai 2024, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2024/1470 de modificare a Deciziei 2014/512/PESC.
(4) La 24 februarie 2022, președintele Federației Ruse a anunțat o operație militară în Ucraina, iar forțele armate ruse au lansat o agresiune militară neprovocată și nejustificată împotriva Ucrainei. Acest război ilegal de agresiune este o încălcare flagrantă a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei, precum și o încălcare atât a interdicției de utilizare a forței consacrată la articolul 2 alineatul (4) din Carta Organizației Națiunilor Unite (ONU), care este o normă fundamentală a dreptului internațional, cât și a celorlalte principii ale Cartei ONU.
(5) În Rezoluția sa ES-11/1, adoptată la 2 martie 2022, Adunarea Generală a ONU a condamnat în termenii cei mai fermi agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, care încalcă articolul 2 alineatul (4) din Carta ONU. În Rezoluția sa ES-11/4, adoptată la 12 octombrie 2022, Adunarea Generală a ONU, luând act de declarația Secretarului General al ONU din 29 septembrie 2022, în care acesta a reamintit că orice anexare a teritoriului unui stat de către un alt stat prin folosirea forței sau a amenințării cu forța constituie o încălcare a principiilor Cartei ONU și ale dreptului internațional și a condamnat organizarea de către Federația Rusă în mod ilegal a unor așa-numite „referendumuri” în regiuni din interiorul frontierelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei și tentativa de anexare ilegală a regiunilor Donețk, Herson, Luhansk și Zaporijia din Ucraina, în urma organizării respectivelor așa-numite „referendumuri”.
(6) În rezoluția sa A/RES/ES-11/5 din 15 noiembrie 2022, Adunarea Generală a ONU și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la pierderile de vieți omenești, la strămutarea civililor, la distrugerea infrastructurii și a resurselor naturale, la pierderea de bunuri publice și private și la dezastrul economic cauzat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și a declarat că Federația Rusă trebuie să fie trasă la răspundere pentru orice încălcare a dreptului internațional în Ucraina sau împotriva Ucrainei, inclusiv pentru agresiunea comisă prin încălcarea Cartei ONU, precum și pentru orice încălcare a dreptului internațional umanitar și a dreptului internațional al drepturilor omului și că aceasta trebuie să suporte consecințele juridice ale tuturor actelor sale ilicite la nivel internațional, inclusiv repararea prejudiciului cauzat de astfel de acte și a eventualelor daune.
(7) În rezoluția sa A/ES-11/L.7 din 23 februarie 2023, Adunarea Generală a ONU a solicitat, de asemenea, ca părțile implicate în conflictul armat să își respecte pe deplin obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar și a cerut încetarea imediată a atacurilor asupra infrastructurii critice a Ucrainei și a tuturor atacurilor deliberate asupra unor obiecte civile, inclusiv asupra locuințelor, a școlilor și a spitalelor.
(8) La 28 februarie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/335 (4) de modificare a Deciziei 2014/512/PESC, care a interzis toate tranzacțiile legate de gestionarea rezervelor și a activelor Băncii Centrale a Rusiei, inclusiv tranzacțiile cu orice persoană juridică, entitate sau organism care acționează în numele sau la indicațiile Băncii Centrale a Rusiei. La 9 martie 2022, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2022/395 (5) pentru a include o astfel de interdicție privind Fondul național de patrimoniu al Rusiei. Ca urmare a respectivelor interdicții, activele relevante deținute de instituțiile financiare din statele membre sunt „blocate”.
(9) Astfel cum s-a subliniat în concluziile Consiliului European reunit la 26-27 octombrie 2023, sunt necesare progrese decisive, în coordonare cu partenerii, în ceea ce privește modul în care orice venituri extraordinare deținute de entități private, care provin direct din activele blocate ale Rusiei, ar putea fi direcționate pentru a sprijini Ucraina și redresarea și reconstrucția acesteia, în concordanță cu obligațiile contractuale aplicabile și în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul internațional. În concluziile sale, Consiliul European a invitat Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Comisia să accelereze lucrările în vederea prezentării unor propuneri.
(10) În concluziile sale din 14 și 15 decembrie 2023, Consiliul European și-a reiterat condamnarea fermă a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care reprezintă o încălcare vădită a Cartei ONU, și a reafirmat sprijinul de neclintit al Uniunii pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, precum și pentru dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare împotriva agresiunii Rusiei.
(11) În concluziile sale în urma reuniunii extraordinare din 1 februarie 2024, Consiliul European a subliniat necesitatea de a asigura, împreună cu partenerii, un sprijin financiar stabil, previzibil și durabil pentru Ucraina pentru perioada 2024-2027 și a concluzionat că va fi instituit un Mecanism pentru Ucraina pentru perioada 2024-2027. Regulamentul (UE) 2024/792 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Ucraina (6) a fost adoptat la 29 februarie 2024. La 5 martie 2024, Comisia a propus un regulament de instituire a Programului privind industria europeană de apărare și a unui cadru de măsuri care să asigure disponibilitatea și furnizarea la timp a produselor din domeniul apărării (EDIP) (7). EDIP ar trebui instituit pentru perioada 2025-2027 și include un program de cooperare (denumit în continuare „Instrumentul de sprijin pentru Ucraina”) menit să contribuie la redresarea, reconstrucția și modernizarea bazei industriale și tehnologice de apărare ucrainene.
(12) În concluziile sale din 22 martie 2024, Consiliul European a afirmat că, dată fiind urgența situației, Uniunea Europeană este hotărâtă să ofere în continuare Ucrainei și poporului ucrainean tot sprijinul politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic necesar, atât timp cât este necesar și cu intensitatea de care va fi nevoie.
(13) La 12 februarie 2024, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2024/577 (8) de modificare a Deciziei 2014/512/PESC pentru a oferi anumite clarificări cu privire la interzicerea tranzacțiilor legate de gestionarea rezervelor și a activelor Băncii Centrale a Rusiei, precum și pentru a introduce măsuri suplimentare.
(14) Decizia (PESC) 2024/577 a clarificat faptul că tranzacțiile de gestionare a bilanțului legate de activele și de rezervele Băncii Centrale a Rusiei sau legate de activele și de rezervele oricăror persoane juridice, entități sau organisme care acționează în numele sau la indicațiile Băncii Centrale a Rusiei, cum ar fi Fondul național de patrimoniu al Rusiei, nu intră în domeniul de aplicare al interzicerii tranzacțiilor care se aplică începând cu 28 februarie 2022. Tranzacțiile de gestionare a bilanțului care sunt în continuare autorizate se referă, în special, la reinvestirea soldurilor de numerar, care se acumulează ca urmare a blocării plăților de cupoane sau de dividende și rambursările și depozitele ajunse la scadență, cu respectarea unei politici de investiții prudente, în conformitate cu cerințele de reglementare aplicabile.
(15) Rămân interzise în continuare alte tranzacții, îndeosebi orice transfer direct sau indirect către Banca Centrală a Rusiei sau în beneficiul acesteia, care includ orice persoană juridică, entitate sau organism care acționează în numele sau la indicațiile Băncii Centrale a Rusiei, cum ar fi Fondul național de patrimoniu al Rusiei.
(16) Interzicerea unor astfel de alte tranzacții generează o acumulare extraordinară și neașteptată de solduri de numerar în bilanțurile depozitarilor centrali de titluri de valoare în sensul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (9), care ocupă o poziție-cheie în ceea ce privește decontările și administrarea centralizată a instrumentelor financiare în Uniune. Respectiva acumulare se datorează blocării activelor și rezervelor Băncii Centrale a Rusiei sau ale oricăror persoane juridice, entități sau organisme care acționează în numele sau la indicațiile Băncii Centrale a Rusiei, cum ar fi Fondul național de patrimoniu al Rusiei, deoarece orice plată a principalului și a dobânzilor, a cupoanelor, a dividendelor sau a altor venituri din titluri către Banca Centrală a Rusiei și către persoanele, entitățile și organismele respective este interzisă.
(17) Depozitarii centrali de titluri de valoare se află într-o situație specială, diferită de cea a altor instituții financiare, deoarece soldurile de numerar ale depozitarilor centrali de titluri de valoare sau ale clienților depozitarilor centrali de titluri de valoare sunt transferate de obicei de la depozitarii centrali de titluri de valoare înainte de sfârșitul zilei și nu generează nicio remunerație pentru clienți. Soldurile de numerar deținute de depozitarii centrali de titluri de valoare în legătură cu activele Băncii Centrale a Rusiei, inclusiv ale oricăror persoane juridice, entități sau organisme care acționează în numele sau la indicațiile Băncii Centrale a Rusiei, cum ar fi Fondul național de patrimoniu al Rusiei, care se acumulează ca urmare a măsurilor restrictive, trebuie ulterior gestionate cu prudență de către depozitarii centrali de titluri de valoare. Acest lucru duce la generarea de venituri neprevăzute și extraordinare.
(18) Veniturile neprevăzute și extraordinare nu trebuie puse la dispoziția Băncii Centrale a Rusiei, în temeiul normelor aplicabile, nici măcar după eliminarea interdicției de tranzacționare. Astfel, acestea nu constituie active suverane. Prin urmare, normele care protejează activele suverane nu se aplică acestor venituri.
(19) În plus, întrucât respectivele venituri neprevăzute și extraordinare rezultă în mod necesar din punerea în aplicare a măsurilor restrictive, în special a interdicției prevăzute la articolul 1a alineatul (4) din Decizia 2014/512/PESC și la articolul 5a alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 833/2014, depozitarii centrali de titluri de valoare nu se pot aștepta să obțină un beneficiu economic nejustificat și neintenționat de pe urma acestora. Având în vedere scopul legitim al îndeplinirii obiectivelor politicii externe și de securitate comune, în special consolidarea și sprijinirea democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și a principiilor dreptului internațional, inclusiv ale dreptului internațional umanitar, menținerea păcii, preîntâmpinarea conflictelor, întărirea securității internaționale și protejarea populației civile, precum și acordarea de asistență populațiilor care se confruntă cu dezastre provocate de om, Decizia (PESC) 2024/577 a introdus măsuri pentru a garanta că profiturile neprevăzute și extraordinare ale depozitarilor centrali de titluri de valoare, acumulate în perioada cuprinsă între intrarea în vigoare a deciziei menționate și momentul în care măsurile restrictive temporare privind activele și rezervele Băncii Centrale a Rusiei sunt eliminate, sunt în beneficiul Ucrainei. Măsurile respective au fost reflectate în Regulamentul (UE) 2024/576 al Consiliului (10).
(20) În special, începând cu 15 februarie 2024, depozitarii centrali de titluri de valoare care dețin rezerve și active ale Băncii Centrale a Rusiei cu o valoare totală de peste 1 milion EUR trebuie să contabilizeze și să gestioneze astfel de solduri extraordinare de numerar, acumulate ca urmare a blocării activelor și rezervelor Băncii Centrale a Rusiei, separat de celelalte activități pe care le desfășoară și, totodată, trebuie să păstreze separat veniturile neprevăzute și extraordinare generate.
(21) Depozitarilor centrali de titluri de valoare li se interzice, de asemenea, să cedeze profiturile lor nete rezultate, determinate în conformitate cu dreptul intern, după deducerea impozitului pe profit în cadrul regimului general al statului membru în cauză, fie prin distribuire sub formă de dividende, fie în beneficiul acționarilor sau al unei părți terțe, până când Consiliul nu decide cu privire la stabilirea unei contribuții financiare colectate din profiturile nete respective pentru a sprijini Ucraina. Profiturile nete generate înainte de 15 februarie 2024 rămân nerestricționate și disponibile imediat pentru a absorbi cheltuielile, riscurile și pierderile suportate de depozitarii centrali de titluri de valoare, astfel cum se prevede în dreptul Uniunii și în dreptul intern aplicabil depozitarilor centrali de titluri de valoare, inclusiv în legislația prudențială, după caz.
(22) La împlinirea a doi ani de invazie ilegală, nejustificată și neprovocată a Ucrainei de către Rusia, liderii G7 au reiterat, în declarația lor din 24 februarie 2024, sprijinul continuu al țărilor lor pentru dreptul Ucrainei la autoapărare, precum și angajamentul față de securitatea pe termen lung a Ucrainei și au exprimat angajamentul de a-și intensifica asistența în materie de securitate acordată Ucrainei și de a-și spori capacitățile de producție și livrare, pentru a sprijini această țară. În declarația respectivă, liderii au salutat adoptarea de către Uniune a actelor juridice privind veniturile extraordinare ale depozitarilor centrali de titluri de valoare obținute din activele suverane blocate ale Rusiei și au încurajat adoptarea de măsuri suplimentare pentru a permite utilizarea acestora, în concordanță cu obligațiile contractuale aplicabile și în conformitate cu legislația aplicabilă.
(23) Având în vedere gravitatea situației și ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și atât timp cât acțiunile ilegale ale Federației Ruse continuă să încalce normele fundamentale ale dreptului internațional, inclusiv, în special, interdicția privind utilizarea forței consacrată la articolul 2 alineatul (4) din Carta ONU, sau ale dreptului internațional umanitar, este oportună menținerea în vigoare a tuturor măsurilor impuse de Uniune. De asemenea, este oportun să se ia măsuri excepționale suplimentare menite să sprijine Ucraina și redresarea și reconstrucția acesteia, precum și demersurile acesteia de autoapărare împotriva agresiunii Rusiei, în concordanță cu obiectivele politicii externe și de securitate comune, în special măsuri menite să protejeze valorile, interesele fundamentale, securitatea, independența și integritatea Uniunii, consolidarea și sprijinirea democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și a principiilor dreptului internațional, inclusiv ale dreptului internațional umanitar, a dreptului la autoapărare și interzicerea agresiunii în temeiul Cartei ONU, menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale și a protecției populațiilor civile, precum și acordarea de asistență populațiilor care se confruntă cu dezastre provocate de om, cum ar fi cele la care războiul de agresiune al Rusiei a supus Ucraina și populația acestei țări.
(24) Prin urmare, Decizia (PESC) 2024/1470 prevede măsuri suplimentare. În conformitate cu principiul securității juridice, măsurile suplimentare ar trebui să se aplice de la 15 februarie 2024. Obiectivul măsurilor suplimentare ar trebui să fie, în ultimă instanță, de a sprijini Ucraina, inclusiv prin intermediul Instrumentului european pentru pace instituit prin Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului (11), precum și al programelor Uniunii finanțate de la bugetul Uniunii, cum ar fi Mecanismul pentru Ucraina și programele care sprijină cooperarea pentru achiziții publice în comun pentru Ucraina și care vizează redresarea, reconstrucția și modernizarea bazei industriale și tehnologice de apărare ucrainene. Atribuirile specifice în contextul măsurilor de asistență din cadrul Instrumentului european pentru pace și alocarea între acesta și programele Uniunii finanțate de la bugetul Uniunii sunt prevăzute în Decizia (PESC) 2024/1470. Alocarea între programele Uniunii finanțate de la bugetul Uniunii ar trebui să se efectueze în conformitate cu un mecanism instituit în prezentul regulament.
(25) În special, Decizia (PESC) 2024/1470 stabilește normele privind modul în care profiturile nete rezultate din veniturile neprevăzute și extraordinare obținute de depozitarii centrali de titluri de valoare ca urmare a punerii în aplicare a interdicției prevăzute la articolul 1a alineatul (4) din Decizia 2014/512/PESC și la articolul 5a alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 833/2014 ar trebui direcționate către sprijinirea Ucrainei și a redresării și reconstrucției sale, precum și a autoapărării sale împotriva războiului de agresiune al Rusiei, în concordanță cu obligațiile contractuale aplicabile și în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul internațional, în coordonare cu partenerii.
(26) Depozitarii centrali de titluri de valoare care dețin active și rezerve cu o valoare totală de peste 1 milion EUR ar trebui să aloce din profiturile lor nete corespunzătoare o contribuție financiară echivalentă cu 99,7 % din profiturile nete respective acumulate începând cu 15 februarie 2024. Această cotă este justificată de faptul că profiturile nete în cauză rezultă în mod necesar din punerea în aplicare a interdicției prevăzute la articolul 1a alineatul (4) din Decizia 2014/512/PESC și la articolul 5a alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 833/2014 și, prin urmare, depozitarii centrali de titluri de valoare nu se pot aștepta să obțină un beneficiu economic nejustificat și neintenționat de pe urma acestora. Având în vedere responsabilitățile depozitarilor centrali de titluri de valoare și rolul pe care îl joacă în gestionarea activelor blocate, este totuși oportun să se prevadă că aceștia pot reține un procent limitat din profiturile nete pentru a asigura eficiența activității lor. Plățile ar trebui efectuate în tranșe bianuale până când profiturile extraordinare încetează să se acumuleze în bilanțurile depozitarilor centrali de titluri de valoare din cauza eliminării măsurilor restrictive de interzicere a tranzacțiilor cu activele și rezervele Băncii Centrale a Rusiei. Comisia ar trebui să informeze de două ori pe an Consiliul cu privire la cuantumurile transferate de depozitarii centrali de titluri de valoare.
(27) Depozitarii centrali de titluri de valoare ar trebui să poată reține cu titlu provizoriu o cotă de cel mult 10 % din contribuția financiară în vederea respectării cerințelor legale în materie de capital și de gestionare a riscurilor, având în vedere impactul războiului din Ucraina asupra activelor deținute de depozitarii centrali de titluri de valoare. În cazul în care această cotă devine insuficientă în viitor, un depozitar central de titluri de valoare ar trebui să aibă posibilitatea de a înainta autorității naționale de supraveghere o cerere justificată corespunzător de reținere a unui procent suplimentar din contribuția financiară datorată. Autoritatea națională de supraveghere ar trebui să consulte Comisia și, după caz, Banca Centrală Europeană și ar trebui să ia o decizie în consecință. Autoritatea națională de supraveghere poate aproba reținerea unui procent suplimentar numai după ce a stabilit că acest lucru este strict necesar pentru respectarea cerințelor de gestionare a riscurilor, având în vedere impactul războiului din Ucraina asupra activelor deținute de depozitarii centrali de titluri de valoare. Decizia autorității naționale de supraveghere de reținere a unui procent suplimentar ar trebui să devină definitivă, cu excepția cazului în care Comisia decide, într-un anumit termen, că procentul suplimentar nu respectă condițiile relevante. Comisia ar trebui să consulte Banca Centrală Europeană în acest sens. Comisia ar trebui să informeze Consiliul cu privire la orice decizie a autorității naționale de supraveghere de reținere a unui procent suplimentar. În cazul în care, după cel puțin patru luni de la adoptarea unei astfel de decizii, Comisia consideră, pe baza celor mai recente informații, că reținerea unui procent suplimentar nu mai este strict necesară pentru respectarea cerințelor de gestionare a riscurilor, Comisia ar trebui, după consultarea autorității naționale de supraveghere și, după caz, a Băncii Centrale Europene, să decidă cu privire la o reducere a acestui procent suplimentar.
(28) Ar trebui stabilite modalități detaliate pentru transferul către Uniune al cuantumurilor reținute cu titlu provizoriu atunci când acestea nu mai sunt necesare. În special, în cazul în care cuantumurile reținute cu titlu provizoriu nu au fost utilizate în termen de cinci ani de la colectarea lor sau dacă măsurile restrictive relevante au fost eliminate, autoritatea națională de supraveghere ar trebui să stabilească dacă respectivele cuantumuri sau o parte a acestora sunt în continuare necesare pentru a îndeplini cerințele de gestionare a riscurilor, cu excepția cazului în care Comisia decide, într-un anumit termen, că nu sunt îndeplinite condițiile relevante.
(29) Fiecare depozitar central de titluri de valoare ar trebui să raporteze anual Comisiei și autorității sale naționale competente cuantumul soldurilor de numerar și al profiturilor nete acumulate ca urmare a blocării activelor și rezervelor Băncii Centrale a Rusiei sau ale oricăror persoane juridice, entități sau organisme care acționează în numele sau la indicațiile Băncii Centrale a Rusiei, cum ar fi Fondul național de patrimoniu al Rusiei, precum și cuantumul total al veniturilor generate pe această bază. De asemenea, depozitarii ar trebui să raporteze cu privire la cuantumurile reținute cu titlu provizoriu.
(30) Normele orizontale privind operațiunile de venituri prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (12) ar trebui să se aplice colectării contribuției financiare, inclusiv transmiterii notelor de debit către depozitarii centrali de titluri de valoare pentru a solicita plăți.
(31) Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte norme, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, care să stabilească modalități specifice de raportare și de execuție financiară a operațiunilor de venituri, cum ar fi plățile efectuate de depozitarii centrali de titluri de valoare și stabilirea cuantumurilor definitive ale contribuției financiare. Normele respective pot, după caz, să completeze normele orizontale privind operațiunile de venituri pentru a ține seama de caracteristicile specifice ale contribuției financiare. Comisia ar trebui să consulte autoritățile naționale relevante în acest sens.
(32) (28) Măsurile suplimentare prevăzute în prezentul regulament creează noi obligații pentru depozitarii centrali de titluri de valoare, și anume de a contribui la Uniune cu scopul de a sprijini Ucraina și redresarea și reconstrucția ei, precum și demersurile acesteia de autoapărare împotriva agresiunii Rusiei. Având în vedere contextul în care sunt luate aceste măsuri, situația specifică a depozitarilor centrali de titluri de valoare și scopul legitim al măsurilor pentru urmărirea obiectivelor de politică externă și de securitate ale Uniunii, în special protejarea valorilor, a intereselor fundamentale, a securității, independenței și integrității Uniunii, consolidarea și sprijinirea democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și a principiilor dreptului internațional, inclusiv ale dreptului internațional umanitar, a dreptului la autoapărare și interzicerea agresiunii în temeiul Cartei ONU, menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale și a protecției populațiilor civile, precum și acordarea de asistență populațiilor care se confruntă cu dezastre provocate de om, cum ar fi cele la care războiul de agresiune al Rusiei a supus Ucraina și populația acestei țări, măsurile respectă pe deplin drepturile și libertățile fundamentale recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special la articolele 17 și 52, întrucât sunt justificate și proporționale cu obiectivele urmărite.
(33) Întrucât veniturile neprevăzute și extraordinare rezultă în mod necesar din punerea în aplicare a măsurilor restrictive, în special a interdicției prevăzute la articolul 1a alineatul (4) din Decizia 2014/512/PESC și la articolul 5a alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 833/2014, și având în vedere implicațiile politicii externe și de securitate comune în ceea ce privește utilizarea lor, ar trebui să i se confere Consiliului competențele de executare pentru a revizui anexa XLI la Regulamentul (UE) nr. 833/2014.
(34) Măsurile prevăzute în prezentul regulament intră în domeniul de aplicare al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. Prin urmare, în special pentru a se asigura aplicarea lor uniformă în toate statele membre, este necesară o acțiune de reglementare la nivelul Uniunii.
(35) Măsurile restrictive legate de interzicerea tranzacțiilor legate de gestionarea activelor și a rezervelor Băncii Centrale a Rusiei ar trebui să rămână în vigoare până când Rusia încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei și compensează Ucraina pentru daunele cauzate de acest război.
(36) Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 833/2014 ar trebui să fie modificat în consecință,