Recitale
(1) Prin Decizia 2005/880/CE (2), Comisia a acordat o derogare solicitată de Țările de Jos în conformitate cu Directiva 91/676/CEE în scopul autorizării împrăștierii gunoiului de grajd în limita a 250 kg de azot pe hectar pe an, în ferme cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 70 % din pajiști.
(2) Prin Decizia 2010/65/UE (3), Comisia a modificat Decizia 2005/880/CE și a prelungit derogarea până la 31 decembrie 2013.
(3) Prin Decizia de punere în aplicare 2014/291/UE a Comisiei (4), care a expirat la 31 decembrie 2017, Țările de Jos au primit o derogare în temeiul Directivei 91/676/CEE de a autoriza împrăștierea gunoiului de grajd în fermele cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști, în limita a 230 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele de pe solurile nisipoase din sud și din centru și de pe solurile de loess și în limita a 250 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele de pe alte tipuri de sol. Derogarea viza 19 564 de ferme în 2016, reprezentând 47 % din suprafața agricolă netă totală din Țările de Jos.
(4) Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/820 a Comisiei (5), care a încetat să se mai aplice de la 1 ianuarie 2020, Țările de Jos au primit o derogare în temeiul Directivei 91/676/CEE de a autoriza împrăștierea gunoiului de grajd în fermele cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști, în limita a 230 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele de pe solurile nisipoase din sud și din centru și de pe solurile de loess și în limita a 250 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele de pe alte tipuri de sol. Derogarea viza 18 818 ferme în 2019, reprezentând 44,7 % din suprafața agricolă netă totală din Țările de Jos.
(5) Astfel cum se precizează în Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/820, în ultimii ani, punerea în aplicare de către Țările de Jos a politicii sale de gestionare a gunoiului de grajd a suferit unele regrese, ceea ce a condus la o situație în care au existat îngrijorări cu privire la o posibilă fraudă. Această situație a impus Țărilor de Jos să își intensifice eforturile de prevenire a fraudei în punerea în aplicare a politicii lor privind gunoiul de grajd. Deși cel de al șaselea program de acțiune neerlandez prevede deja măsuri care vizează înăsprirea controalelor și a inspecțiilor, în vederea îmbunătățirii respectării generale a normelor politicii neerlandeze privind gunoiul de grajd, erau necesare eforturi suplimentare pentru a promova punerea efectivă în aplicare și respectarea deplină a politicii în cauză. Aceste eforturi includeau elaborarea unei strategii consolidate de asigurare a respectării legislației, ținând seama și de dispozițiile Directivei 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6). Strategia trebuia să se bazeze pe o evaluare independentă a respectării normelor politicii neerlandeze privind gunoiul de grajd și să cuprindă măsuri specifice care să vizeze consolidarea în continuare a inspecțiilor și a controalelor și o metodologie clară de stabilire a unor penalități și sancțiuni suficient de disuasive. Prin urmare, s-a justificat limitarea perioadei de valabilitate a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/820, pentru a permite Țărilor de Jos să pună pe deplin în aplicare strategia consolidată de asigurare a respectării legislației.
(6) Prin scrisoarea din 4 februarie 2020, Țările de Jos au prezentat Comisiei o cerere, în conformitate cu punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE, de reînnoire a derogării pentru perioada 2020-2021 (denumită în continuare „cererea Țărilor de Jos”).
(7) Țările de Jos pun în aplicare, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Directiva 91/676/CEE, un program de acțiune pe întregul lor teritoriu. Legislația neerlandeză de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE prevede standarde de împrăștiere atât pentru azot, cât și pentru fosfat.
(8) Conform datelor furnizate de Țările de Jos, în perioada 2016-2019, numărul de bovine din țară a scăzut cu 0,2 % comparativ cu perioada 2012-2015. Numărul de porcine și de păsări de curte din Țările de Jos a crescut în aceeași perioadă cu 0,6 %, respectiv cu 3,4 %. Din 2006, legislația neerlandeză (7) stabilește limite pentru numărul de porcine și de păsări de curte. Mai mult, începând cu luna ianuarie 2015, legislația neerlandeză (8) impune prelucrarea unei cote corespunzătoare din surplusul de gunoi de grajd provenit din sectorul produselor lactate. În plus, de la 1 ianuarie 2018, în Țările de Jos s-a introdus (9) un sistem privind drepturile de producție de fosfați pentru bovinele de lapte. Toate aceste măsuri urmăresc prevenirea poluării corpurilor de apă.
(9) Țările de Jos au raportat că, în perioada 2014-2017, s-au utilizat în țară 417 000 de tone de azot din gunoiul de grajd, ceea ce a reprezentat o creștere de 4,04 % comparativ cu perioada 2010-2013. Utilizarea îngrășămintelor chimice cu azot în Țările de Jos a crescut cu aproximativ 3,3 % în perioada 2014-2017, comparativ cu perioada 2010-2013.
(10) Conform datelor științifice prezentate de autoritățile neerlandeze, clima din Țările de Jos, caracterizată de ploi anuale distribuite uniform pe parcursul anului și de o variație anuală relativ redusă a temperaturilor, favorizează o perioadă lungă de creștere a ierbii, de 250 de zile pe an.
(11) Mai mult, informațiile furnizate de Țările de Jos în contextul derogării anterioare acordate prin Decizia de punere în aplicare 2014/291/UE indică faptul că derogarea nu a avut drept consecință o deteriorare a corpurilor de apă din Țările de Jos. De exemplu, concentrația de nitrați din apa care trece din rizosferă în exploatațiile monitorizate care fac obiectul autorizațiilor a scăzut din 2006, fiind, în medie, sub 50 mg/l în 2017 și în 2018. Cu toate acestea, datele provizorii indică o creștere a concentrației de nitrați în 2019 în solurile nisipoase și de loess din sud, ca urmare a efectelor secetei din 2018.
(12) Datele raportate de Țările de Jos în conformitate cu articolul 10 din Directiva 91/676/CEE arată că, în perioada 2012-2015, aproximativ 88 % dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane din Țările de Jos au înregistrat concentrații medii de nitrați sub 50 mg/l și că 79 % dintre aceste stații de monitorizare au înregistrat concentrații medii de nitrați sub 25 mg/l. De asemenea, datele arată că, în perioada 2012-2015, 99 % dintre stațiile de monitorizare a apelor de suprafață din Țările de Jos au înregistrat concentrații medii de nitrați sub 50 mg/l și că 96 % dintre aceste stații de monitorizare au înregistrat concentrații medii de nitrați sub 25 mg/l. Datele indică o tendință stabilă sau descendentă a concentrației de nitrați din apele subterane și de suprafață în comparație cu perioada 2008-2011. Cu toate acestea, în perioada de raportare 2012-2015, 60 % dintre apele dulci au fost eutrofice, 13 % potențial eutrofice, iar 27 % nu au fost eutrofice.
(13) După examinarea cererii Țărilor de Jos și luând în considerare cel de al șaselea program de acțiune neerlandez și experiența dobândită în urma derogării acordate prin Decizia de punere în aplicare 2014/291/UE, Comisia consideră că cantitatea de gunoi de grajd propusă de Țările de Jos, echivalentă cu 230 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști de pe solurile nisipoase din sud și din centru și de pe solurile de loess și cu 250 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști, de pe alte tipuri de sol, nu va aduce atingere realizării obiectivelor prevăzute în Directiva 91/676/CEE, sub rezerva respectării anumitor condiții stricte de către Țările de Jos și se justifică pe baza unor criterii obiective.
(14) Țările de Jos ar trebui să se asigure că nu crește presiunea asupra corpurilor de apă ca urmare a creșterii efectivului de animale și a producției aferente de gunoi de grajd. În acest scop, Țările de Jos ar trebui să se asigure că producția totală de gunoi de grajd, atât în ceea ce privește azotul, cât și în ceea ce privește fosforul, nu crește peste nivelul anului 2002. Noua legislație de punere în aplicare a celui de al șaselea program de acțiune neerlandez ar trebui, prin urmare, să prevadă un plafon obligatoriu pentru producția de gunoi de grajd, care nu trebuie depășit și care poate fi invocat împotriva fermierilor individuali, dacă este necesar.
(15) Autorizațiile pentru fermierii individuali se acordă în anumite condiții care urmăresc să asigure fertilizarea la nivel de fermă în funcție de nevoile culturilor, precum și reducerea și prevenirea pierderilor de azot și de fosfor în apă. Aceste condiții ar trebui, prin urmare, să includă cerințe privind elaborarea unui plan de fertilizare la nivel de fermă, înregistrarea practicilor de fertilizare prin intermediul registrelor de fertilizare, analiza periodică a solului, acoperirea cu înveliș vegetal, în timpul iernii, a suprafețelor cultivate anterior cu porumb, respectarea prevederilor specifice cu privire la aratul pajiștilor, interdicția de a împrăștia gunoi de grajd înainte de aratul pajiștilor, luarea în considerare a contribuției culturilor de leguminoase la fertilizare și interdicția de a împrăștia fosfat din îngrășăminte chimice pe soluri.
(16) Raportul privind impactul Directivei 91/676/CEE asupra emisiilor gazoase de azot (10) a concluzionat că, în unele regiuni cu o densitate mare a efectivelor de animale, derogarea poate conduce la emisii mai mari de gaze. Această posibilă consecință a derogării privind emisiile de amoniac a fost confirmată într-un raport din 12 februarie 2020 întocmit de „Commissie Deskundigen Meststoffenwet” din Țările de Jos, care a fost furnizat Comisiei. Aceste emisii au ca rezultat depuneri de azot suplimentare care afectează în mod negativ siturile Natura 2000 și calitatea apelor, conducând la eutrofizare. Prin urmare, ar trebui luate măsuri adecvate pentru a se reduce emisiile de amoniac, inclusiv tehnici de împrăștiere cu emisii scăzute, dacă este necesar în combinație cu o temperatură maximă la care se poate împrăștia gunoiul de grajd.
(17) În conformitate cu cerințele Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/820, Țările de Jos și-au notificat strategia consolidată de asigurare a respectării legislației la 28 septembrie 2018. Un prim raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestei strategii a fost prezentat la 28 iunie 2019. O nouă actualizare a raportului privind progresele înregistrate a fost prezentată la 18 noiembrie 2019. Raportul privind progresele înregistrate a arătat că, în ciuda eforturilor depuse, au existat întârzieri în punerea în aplicare a strategiei, iar Țările de Jos nu au fost în măsură să demonstreze o reducere a cazurilor de nerespectare sau a neregulilor.
(18) Prin urmare, sunt necesare garanții și asigurări suplimentare că strategia ar contribui cu adevărat la reducerea la minimum a fraudelor. Acestea ar trebui să includă stabilirea de termene pentru punerea în aplicare deplină a strategiei și de obiective care să permită evaluarea eficacității sale. Este, de asemenea, necesar să se prevadă revizuirea strategiei până la sfârșitul anului 2021, care ar trebui să includă consolidarea suplimentară a controalelor, dacă este necesar, având în vedere experiența dobândită în cursul punerii sale în aplicare.
(19) Ar trebui prezentat în fiecare an un raport actualizat privind punerea în aplicare în continuare a strategiei consolidate de asigurare a respectării legislației, inclusiv privind impactul posibil al măsurilor de prevenire a riscului de răspândire a virusului COVID-19 asupra punerii în aplicare a strategiei.
(20) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11) prevede o abordare cuprinzătoare și transfrontalieră în materie de protecție a apelor, organizată în jurul districtelor hidrografice, având drept obiectiv atingerea unei stări bune a corpurilor de apă europene. Reducerea nutrienților reprezintă o parte integrantă a acestui obiectiv. Acordarea unei derogări în temeiul prezentei decizii nu aduce atingere dispozițiilor Directivei 2000/60/CE și nu exclude faptul că pot fi necesare măsuri suplimentare pentru îndeplinirea obligațiilor care decurg din aceasta.
(21) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12) prevede normele generale de instituire a infrastructurii pentru informații spațiale în Uniune, în scopul punerii în aplicare a politicilor Uniunii din domeniul mediului și al politicilor sau activităților Uniunii care pot avea un impact asupra mediului. După caz, informațiile spațiale colectate în contextul prezentei decizii ar trebui să fie conforme cu dispozițiile directivei menționate. Pentru reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea coerenței datelor, atunci când colectează datele necesare în temeiul prezentei decizii, Țările de Jos ar trebui, după caz, să utilizeze informațiile generate în cadrul sistemului integrat de administrare și control instituit în temeiul titlului V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13).
(22) Având în vedere că cererea Țărilor de Jos se referă la o reînnoire a derogării acordate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/820 pentru perioada 2020-2021, prezenta decizie ar trebui să se aplice pentru o perioadă de doi ani începând cu 1 ianuarie 2020.
(23) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru nitrați instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE,