Decizie 2014/291 · CELEX 32014D0291

2014/291/UE: Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 16 mai 2014 de acordare a unei derogări solicitate de Țările de Jos în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole [notificată cu numărul C(2014) 3103]

Data act: 16.05.2014
Intrare in vigoare: 19.05.2014
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2014_148_R_0021
Status: Inactiv

ape de suprafață ape subterane controlul poluării derogare de la legislația UE poluant al apei poluare din surse agricole poluarea apei protecția apelor sare chimică Țările de Jos

Recitale

(1) În cazul în care cantitatea de dejecții pe care un stat membru intenționează să o împrăștie anual pe hectar este diferită de cea stabilită la punctul 2 al doilea paragraf prima teză și la punctul 2 litera (a) din anexa III la Directiva 91/676/CEE, cantitatea respectivă trebuie stabilită astfel încât să nu împiedice îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 1 din directivă și trebuie justificată pe baza unor criterii obiective, cum ar fi, în cazul de față, perioade lungi de vegetație și culturi cu o puternică absorbție de azot.

(2) La data de 8 decembrie 2005, Comisia a adoptat Decizia 2005/880/CE (2) de autorizare a împrăștierii de dejecții provenite de la erbivore în limita a 250 kg de azot pe hectar pe an, în anumite condiții, în ferme cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 70 % din pajiști.

(3) La data de 5 februarie 2010, Comisia a adoptat Decizia 2010/65/UE (3), de modificare a Deciziei 2005/880/CE și de prelungire a derogării până la data de 31 decembrie 2013.

(4) Derogarea astfel acordată viza 21 752 de ferme în 2012, reprezentând 46 % din suprafața agricolă netă totală.

(5) La data de 22 ianuarie 2014, Țările de Jos au înaintat Comisiei o cerere de reînnoire a derogării în temeiul punctului 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE.

(6) În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Directiva 91/676/CEE, Țările de Jos aplică un program de acțiune pe întregul lor teritoriu.

(7) Legislația neerlandeză de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE prevede standarde de împrăștiere atât pentru azot, cât și pentru fosfat.

(8) Datele raportate de Țările de Jos în ceea ce privește perioada 2008-2011 arată o creștere de 7 % a numărului de porcine și de 8 % a numărului de păsări de curte în comparație cu perioada 2004-2007. Numărul de bovine, de ovine și de caprine a rămas stabil. Autoritățile competente din Țările de Jos au stabilit limitări privind numărul de porcine și de păsări de curte, asumându-și totodată angajamentul că producția de dejecții, atât în ceea ce privește azotul, cât și în ceea ce privește fosforul, nu va depăși nivelul înregistrat în anul 2002. În plus, începând cu luna ianuarie 2015, autoritățile competente din Țările de Jos se asigură că se prelucrează o cotă corespunzătoare din surplusul de dejecții provenit din sectorul produselor lactate. Aceste măsuri sunt necesare pentru asigurarea faptului că aplicarea derogării în vigoare nu va avea ca efect o intensificare suplimentară.

(9) În perioada 2008-2011, s-au utilizat 344 de mii de tone de azot din dejecții animaliere, înregistrându-se o ușoară scădere în comparație cu perioada 2004-2007. Utilizarea îngrășămintelor chimice cu azot a scăzut cu aproximativ 18 % în perioada 2008-2011 în comparație cu perioada 2004-2007. Surplusul de fosfor în perioada 2008-2011 a fost de 16 mii de tone, înregistrându-se o scădere de 51 % în comparație cu perioada 2004-2007.

(10) Clima din Țările de Jos, caracterizată de ploi anuale distribuite uniform pe parcursul anului și de o variație anuală relativ redusă a temperaturilor, favorizează o perioadă lungă de vegetație a ierbii de 250 de zile pe an.

(11) Informațiile furnizate de autoritățile neerlandeze în contextul derogării acordate prin Decizia 2010/65/UE indică faptul că derogarea nu a avut drept consecință o deteriorare a calității apelor. Raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, întocmit pe baza rapoartelor statelor membre pentru perioada 2008-2011, arată că în Țările de Jos, în cazul apelor subterane, aproximativ 88 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mici de 50 mg/l și 79 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mici de 25 mg/l. Datele monitorizărilor evidențiază o tendință descendentă a concentrației de nitrați din apele subterane în comparație cu perioada de raportare anterioară (2004-2007). În ceea ce privește apele de suprafață, 98 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mici de 50 mg/l și 92 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mici de 25 mg/l. Majoritatea punctelor de monitorizare a apelor de suprafață evidențiază o tendință stabilă sau descendentă a concentrației de nitrați. Surplusurile anuale de azot și de fosfor din sol au scăzut, în special printr-o reducere a aportului de dejecții și de îngrășăminte minerale ca urmare a scăderii continue a valorilor standardelor de împrăștiere a azotului și a fosforului din programele de acțiune neerlandeze. În perioada de raportare 2008-2011, toate apele dulci și de tranziție au fost clasificate fie ca eutrofice, fie ca hipertrofice.

(12) Comisia consideră că este necesar să se modifice condițiile de acordare a unei derogări pe baza analizării cererii Țărilor de Jos, care a fost înaintată la data de 22 ianuarie 2014, și pe baza luării în considerare a programului de acțiune, a informațiilor referitoare la calitatea apelor și a experienței dobândite în urma derogării acordate prin Decizia 2010/65/UE și a derogărilor în vigoare în alte state membre. În consecință, Comisia consideră că o cantitate de dejecții provenite de la erbivore echivalentă cu 230 kg de azot pe hectar pe an poate fi autorizată în ferme cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști pe solurile nisipoase din sud și din centru și pe solurile de loess, astfel cum sunt definite în programul de acțiune, în timp ce o cantitate echivalentă cu 250 kg de azot pe hectar pe an poate fi autorizată numai în ferme cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști pe alte tipuri de sol. Comisia consideră că aceste măsuri nu vor împiedica îndeplinirea obiectivelor Directivei 91/676/CEE, sub rezerva respectării anumitor condiții stricte.

(13) Printre aceste condiții se numără elaborarea unui plan de fertilizare la nivel de fermă, înregistrarea practicilor de fertilizare prin intermediul registrelor de fertilizare, analiza periodică a solului, acoperirea cu înveliș vegetal, în timpul iernii, a suprafețelor cultivate anterior cu porumb, prevederi specifice cu privire la aratul pajiștilor, interdicția de a împrăștia dejecții înainte de aratul pajiștilor, ajustarea fertilizării pentru a se ține seama de contribuția culturilor de leguminoase, interdicția de a împrăștia fosfat din îngrășăminte chimice și înăsprirea controalelor. Aceste condiții sunt menite să asigure realizarea fertilizării în funcție de nevoile culturilor, precum și reducerea și prevenirea pierderilor de azot și de fosfor în apă.

(14) Din informațiile prezentate de Țările de Jos reiese faptul că o cantitate de dejecții provenite de la erbivore echivalentă cu 230 kg de azot pe hectar pe an în ferme cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști pe solurile nisipoase din sud și din centru și pe solurile de loess, astfel cum sunt definite în programul de acțiune, și echivalentă cu 250 kg de azot pe hectar pe an în ferme cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști pe alte soluri se justifică pe baza unor criterii obiective, cum ar fi volumul mare de precipitații nete, perioadele lungi de vegetație și producțiile mari de iarbă cu o puternică absorbție de azot.

(15) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE.

(16) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (4) prevede o abordare amplă și transfrontalieră în materie de protecție a apelor, organizată în jurul districtelor hidrografice (river basin districts — RBD), având obiectivul ca, până în 2015, corpurile de apă europene să atingă o stare bună. Reducerea elementelor nutritive este o componentă a acestui obiectiv. Acordarea unei derogări în temeiul prezentei decizii nu aduce atingere dispozițiilor în temeiul Directivei 2000/60/CE și nu exclude faptul că pot fi necesare măsuri suplimentare pentru îndeplinirea obligațiile care decurg din aceasta.

(17) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire) (5) stabilește norme generale destinate instituirii infrastructurii pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană în scopul politicilor comunitare din domeniul mediului și al politicilor sau al activităților care pot avea un impact asupra mediului. După caz, informațiile spațiale colectate în contextul acestei derogări ar trebui să fie conforme cu dispozițiile stabilite în directiva menționată. Pentru reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea coerenței datelor, Țările de Jos, atunci când colectează datele necesare în temeiul prezentei derogări, ar trebui, după caz, să utilizeze informațiile generate în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control instituit în temeiul titlului V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (6),

Articolul 1

Se acordă derogarea solicitată de Țările de Jos prin scrisoarea din data de 22 ianuarie 2014, cu scopul de a se autoriza împrăștierea pe teren a unei cantități mai mari de dejecții provenite de la erbivore decât cea prevăzută la punctul 2 litera (a) din anexa III la Directiva 91/676/CEE, în condițiile prevăzute de prezenta decizie.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii: 1. „fermă cu pajiște” înseamnă orice exploatație în care iarba acoperă cel puțin 80 % din suprafața disponibilă pentru împrăștierea dejecțiilor; 2. „animale erbivore” înseamnă bovine (cu excepția vițeilor de lapte), ovine, caprine și cabaline, măgari, cerbi și bivoli de apă; 3. „suprafață agricolă” înseamnă suprafața care este deținută, arendată sau administrată de către fermier în temeiul unui contract individual scris și pentru administrarea căreia fermierul este direct responsabil; 4. „pajiște” înseamnă o pajiște permanentă sau o pajiște temporară care durează mai puțin de cinci ani.

Articolul 3

Domeniul de aplicare

Prezenta decizie se aplică fermelor cu pajiște, de la caz la caz și sub rezerva condițiilor stabilite la articolele 4, 5 și 6.

Articolul 4

Cererea anuală și angajamente

(1) Fermierii care doresc să beneficieze de o derogare în temeiul prezentei decizii înaintează anual o cerere autorităților competente. (2) Pe lângă cererea anuală menționată la alineatul (1), aceștia se angajează în scris să respecte condițiile prevăzute la articolele 5 și 6.

Articolul 5

Împrăștierea dejecțiilor și a altor îngrășăminte

(1) Cantitatea de dejecții provenite de la erbivore, împrăștiată în fiecare an în fermele cu pajiște, inclusiv de către animale, nu depășește cantitatea de dejecții care conține 230 kg de azot pe hectar pe an în ferme cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști pe solurile nisipoase din sud și din centru și pe solurile de loess, astfel cum sunt definite în programul de acțiune, și 250 kg de azot pe hectar pe an în ferme cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști pe alte soluri, sub rezerva condițiilor stabilite la alineatele (2)-(9). (2) Aporturile totale de azot și de fosfat sunt conforme cu necesarul de elemente nutritive al culturii și cu aportul din sol. Aporturile totale de azot și de fosfat nu depășesc standardele maxime de împrăștiere stabilite în programul de acțiune. (3) Utilizarea fosfatului provenit din îngrășăminte chimice nu este autorizată în fermele care beneficiază de o derogare în temeiul prezentei decizii. (4) Pentru fiecare suprafață agricolă se stabilește un plan de fertilizare care descrie rotația culturilor pe suprafața agricolă și împrăștierea planificată a dejecțiilor și a altor îngrășăminte azotate și fosfatice. Planul este disponibil în fermă pentru fiecare an calendaristic până cel târziu în luna iunie pentru primul an și începând din luna februarie pentru anii următori. (5) Planul de fertilizare cuprinde următoarele: (a) numărul de animale, o descriere a sistemului de adăpostire și depozitare, incluzând volumul disponibil pentru depozitarea dejecțiilor; (b) un calcul al cantității de azot (mai puțin pierderile înregistrate la adăpostire și depozitare) și de fosfor provenite din dejecții și produse în cadrul fermei; (c) planul privind rotația culturilor, în care trebuie să se precizeze suprafața fiecărui teren cu pajiște și cu alte culturi, inclusiv o hartă schematică care să indice amplasarea fiecărui teren; (d) necesarul previzibil de azot și de fosfor al culturilor; (e) cantitatea și tipul de dejecții furnizate contractanților și neutilizate pe suprafața agricolă; (f) cantitatea de dejecții provenite din afara fermei și utilizate pe suprafața agricolă; (g) un calcul al contribuției mineralizării materiei organice, a culturilor leguminoase și a depunerilor atmosferice, precum și cantitatea de azot prezent în sol în momentul în care culturile încep să îl utilizeze într-o măsură semnificativă; (h) împrăștierea de azot și de fosfor din dejecții pe fiecare teren (parcele ale fermei, omogene din punctul de vedere al culturii și al tipului de sol); (i) împrăștierea de azot cu substanțe chimice și alte îngrășăminte pe fiecare teren; (j) calcule pentru evaluarea respectării standardelor de împrăștiere a azotului și a fosforului. Planurile se revizuiesc în cel mult șapte zile de la orice modificare survenită în practicile agricole, pentru a se asigura conformitatea planurilor cu practicile agricole reale. (6) Pentru fiecare suprafață agricolă se ține un registru de fertilizare. Acesta este înaintat autorității competente pentru fiecare an calendaristic. (7) Registrul de fertilizare cuprinde următoarele: (a) suprafețele cultivate; (b) numărul și tipul de animale; (c) producția de dejecții pe animal; (d) cantitatea de îngrășăminte care provin din afara fermei; (e) cantitatea de dejecții care ies din fermă și destinatarul acestora. (8) Pentru fiecare fermă cu pajiște care beneficiază de o derogare individuală, fermierul acceptă faptul că împrăștierea îngrășămintelor și registrul pot face obiectul unui control. (9) Pentru fiecare fermă care beneficiază de o derogare individuală se efectuează o analiză periodică a conținutului de azot și de fosfor din sol, cel puțin o dată la patru ani pentru fiecare zonă omogenă a fermei, luându-se în considerare rotația culturilor și caracteristicile solului. Analiza azotului în ceea ce privește azotul mineral și parametrii de evaluare a contribuției azotului din mineralizarea materiei organice se efectuează după aratul pajiștilor, pentru fiecare zonă omogenă a fermei. În ceea ce privește analizele menționate la primul și la al doilea paragraf, este necesar să se efectueze cel puțin o analiză la fiecare cinci hectare de teren. (10) Dejecțiile nu se împrăștie toamna, înainte de cultivarea ierbii.

Articolul 6

Acoperirea terenurilor

(1) Fermierii care beneficiază de o derogare în temeiul prezentei decizii cultivă cu iarbă 80 % sau mai mult din suprafața disponibilă pentru aplicarea dejecțiilor în fermele lor. (2) Fermierii care beneficiază de o derogare în temeiul prezentei decizii iau, de asemenea, următoarele măsuri: (a) pe solurile nisipoase și de loess, suprafețele cultivate anterior cu porumb se cultivă cu iarbă sau alte culturi care asigură acoperirea solului în timpul iernii, în vederea reducerii potențialului de percolare; (b) culturile secundare nu se ară înainte de data de 1 februarie, pentru a se asigura menținerea unei pături vegetale permanente pe suprafața arabilă, în scopul compensării pierderilor de nitrați din subsol apărute toamna și al limitării pierderilor din timpul iernii; (c) pajiștile de pe solurile nisipoase și de loess se ară numai primăvara; (d) pajiștile arate de pe toate tipurile de sol sunt înlocuite imediat de o cultură cu un necesar ridicat de azot, iar fertilizarea se bazează pe o analiză a solului privind azotul mineral și alți parametri de referință pentru estimarea emisiei de azot generate de mineralizarea materiei organice din sol; și (e) în cazul în care rotația culturilor include plante leguminoase sau alte plante care fixează azotul atmosferic, cantitatea de îngrășăminte împrăștiate se reduce în mod corespunzător. (3) Prin derogare de la litera (c), se permite aratul pajiștilor toamna pentru a se planta bulbi de flori.

Articolul 7

Măsuri privind producția de dejecții

Autoritățile naționale din Țările de Jos se asigură că producția de dejecții la nivel național, atât în ceea ce privește azotul, cât și fosforul, nu va depăși nivelul înregistrat în anul 2002. Aceasta implică faptul că drepturile de producție pentru porcine și păsări de curte se mențin pe durata derogării acordate prin prezenta decizie. În plus, autoritățile competente din Țările de Jos se asigură că, începând cu luna ianuarie a anului 2015, se prelucrează o cotă corespunzătoare din surplusul de dejecții provenite din sectorul produselor lactate.

Articolul 8

Monitorizare

(1) Autoritatea competentă întocmește și actualizează anual hărți care indică procentul de ferme cu pajiște, procentul de animale și procentul de terenuri agricole care fac obiectul unei derogări individuale în fiecare comună. (2) Se instituie și se întreținere o rețea de monitorizare pentru prelevarea de probe din apa din sol, din cursurile de apă și din apele subterane de mică adâncime, activitatea acesteia desfășurându-se la punctele de monitorizare a derogării. (3) Rețeaua de monitorizare, care cuprinde cel puțin 300 de ferme care beneficiază de derogări individuale, este reprezentativă pentru fiecare tip de sol (argilos, de turbă, nisipos, de loess nisipos), pentru practicile de fertilizare și pentru rotația culturilor. Componența rețelei de monitorizare nu se modifică în perioada de aplicabilitate a prezentei decizii. (4) Activitatea de investigare și analiza continuă a elementelor nutritive furnizează date privind utilizarea la nivel local a terenurilor, rotațiile culturilor și practicile agricole din fermele care beneficiază de derogări individuale. Datele respective pot fi utilizate pentru a calcula, pe bază de model, amploarea percolării azotului și a pierderilor de fosfor provenite de la terenurile unde sunt împrăștiate până la 230 kg sau până la 250 kg de azot pe hectar pe an din dejecții provenite de la erbivore. (5) Rețeaua de monitorizare, care include apele subterane de mică adâncime, apa din sol, apa de scurgere și cursurile de apă aflate pe terenul fermelor care fac obiectul sistemului de monitorizare, furnizează date privind concentrația de nitrați și de fosfor din apa care trece din rizosferă în apele subterane și în sistemul apelor de suprafață. (6) Monitorizarea intensificată a apelor include bazinele agricole situate pe soluri nisipoase.

Articolul 9

Controale

(1) Autoritatea națională competentă efectuează controale administrative la toate fermele care beneficiază de o derogare individuală pentru a evalua dacă se respectă cantitatea maximă de 230 kg sau de 250 kg de azot pe hectar pe an din dejecții provenite de la erbivore în ferme cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști, standardele de împrăștiere a cantității totale de azot și de fosfor și condițiile de utilizare a terenurilor. În cazul în care, în urma controlului efectuat de autoritățile naționale, rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 5 și 6, solicitantul este informat cu privire la aceasta. În această situație se consideră că cererea este respinsă. (2) Pe baza analizei de risc se stabilește un program de inspecții care se desfășoară cu o frecvență corespunzătoare, luându-se în considerare rezultatele controalelor din anii precedenți și rezultatele controalelor generale aleatorii privind legislația de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE, precum și orice informație care ar putea indica nerespectarea cerințelor. Inspecțiile administrative vizează cel puțin 5 % din fermele care beneficiază de o derogare individuală în ceea ce privește utilizarea terenurilor, numărul de animale și producția de dejecții. Inspecțiile pe teren se efectuează în cel puțin 7 % din fermele care beneficiază de o derogare individuală în temeiul prezentei decizii în privința condițiilor stabilite la articolele 5 și 6 din prezenta decizie. (3) Autorităților competente li se acordă competențele și mijloacele necesare pentru a verifica dacă se respectă cerințele derogării acordate în temeiul prezentei decizii.

Articolul 10

Raportare

(1) În fiecare an, până în luna martie, autoritățile competente înaintează Comisiei un raport care conține următoarele informații: (a) date referitoare la fertilizare în toate fermele care beneficiază de o derogare individuală, inclusiv informații privind producția și tipurile de sol; (b) tendințe în ceea ce privește numărul de animale pentru fiecare categorie de animale din Țările de Jos și din fermele care fac obiectul derogării; (c) tendințe ale producției naționale de dejecții, în ceea ce privește azotul și fosforul din dejecții; (d) un rezumat al rezultatelor controalelor referitoare la coeficienții de excreție pentru dejecțiile porcinelor și păsărilor de curte la nivel național; (e) hărți care indică procentul de ferme, procentul de animale și procentul de terenuri agricole care fac obiectul unei derogări individuale în fiecare comună, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (1); (f) rezultatele monitorizării apelor, inclusiv informații privind tendințele calității apelor subterane și a apelor de suprafață, precum și impactul derogării asupra calității apelor; (g) informații privind concentrația de nitrați și de fosfor din apa care trece din rizosfera în sistemul apelor subterane și de suprafață, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (5), precum și rezultatele monitorizării intensificate a apei în bazinele agricole situate pe soluri nisipoase, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (6); (h) rezultatele investigațiilor privind utilizarea la nivel local a terenurilor, rotațiile culturilor și practicile agricole, precum și rezultatele calculelor, pe bază de model, privind amploarea percolării azotului și a pierderilor de fosfor provenite de la ferme care beneficiază de o derogare individuală, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (4); (i) o evaluare a punerii în aplicare a condițiilor derogării, pe baza controalelor efectuate la nivel de fermă și a informațiilor referitoare la ferme care nu respectă cerințele, pe baza rezultatelor controalelor administrative și ale inspecțiilor pe teren, prevăzute la articolul 9. (2) Datele spațiale incluse în raport respectă, dacă este cazul, dispozițiile Directivei 2007/2/CE. În colectarea datelor necesare, Țările de Jos utilizează, dacă este cazul, informațiile generate în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control instituit în temeiul titlului V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Articolul 11

Aplicare

Prezenta decizie expiră la data de 31 decembrie 2017.

Articolul 12

Prezenta decizie se adresează Regatului Țărilor de Jos.