Decizie 2018/820 · CELEX 32018D0820

Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/820 a Comisiei din 31 mai 2018 de acordare a unei derogări solicitate de Țările de Jos în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole [notificată cu numărul C(2018) 3222]

Data act: 31.05.2018
Intrare in vigoare: 01.06.2018
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2018_137_R_0007
Status: Inactiv

controlul poluării derogare de la legislația UE fertilizarea solului fertilizator organic holding agricol poluare din surse agricole poluarea apei protecția apelor Țările de Jos

Recitale

(1) Directiva 91/676/CEE urmărește protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, printre alte măsuri, prin limitarea împrăștierii de efluenți de la complexe zootehnice pe soluri. În cazul în care cantitatea de efluenți pe care un stat membru intenționează să o autorizeze pe hectar diferă de cantitatea prevăzută la punctul 2 al doilea paragraf prima teză din anexa III la Directiva 91/676/CEE, acea cantitate trebuie determinată astfel încât să nu aducă atingere realizării obiectivelor prevăzute în directivă și trebuie să se justifice prin criterii obiective precum perioadele lungi de vegetație și culturile cu o puternică absorbție de azot. Justificarea va fi examinată de Comisie.

(2) La 8 decembrie 2005, Comisia a adoptat Decizia 2005/880/CE (2) de acordare a unei derogări solicitate de Țările de Jos în conformitate cu Directiva 91/676/CEE în scopul autorizării împrăștierii de efluenți de la complexe zootehnice proveniți de la erbivore în limita a 250 kg de azot pe hectar pe an, în ferme cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 70 % din pajiști.

(3) La 5 februarie 2010, Comisia a adoptat Decizia 2010/65/UE (3) de modificare a Deciziei 2005/880/CE și de prelungire a derogării până la 31 decembrie 2013.

(4) La 16 mai 2014, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare 2014/291/UE (4). În această decizie, Țările de Jos au primit o derogare în temeiul Directivei 91/676/CEE de a autoriza împrăștierea efluenților de la complexe zootehnice proveniți de la erbivore în fermele cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști, în limita a 230 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele de pe solurile nisipoase din sud și din centru și de pe solurile de loess și în limita a 250 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele de pe alte tipuri de sol. Derogarea viza 19 564 de ferme în 2016, reprezentând 47 % din suprafața agricolă netă totală din Țările de Jos.

(5) La 31 ianuarie 2018, Țările de Jos au prezentat Comisiei o cerere de reînnoire a derogării pentru perioada 2018-2021, în conformitate cu punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE.

(6) În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Directiva 91/676/CEE, Țările de Jos aplică un program de acțiune pe întregul lor teritoriu.

(7) Legislația neerlandeză de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE prevede standarde de împrăștiere atât pentru azot, cât și pentru fosfat.

(8) Conform datelor furnizate de autoritățile neerlandeze, în perioada 2012-2015, numărul de bovine și de porcine din Țările de Jos a crescut cu 2,3 %, respectiv cu 0,8 %, comparativ cu perioada 2008-2011. Numărul de păsări de curte din Țările de Jos a crescut cu 2,4 % în aceeași perioadă. Din 2006, legislația neerlandeză (5) stabilește limite pentru numărul de porcine și de păsări de curte. Mai mult, începând cu luna ianuarie 2015, legislația neerlandeză (6) impune prelucrarea unei cote corespunzătoare din surplusul de efluenți provenit din sectorul produselor lactate. În plus, în Țările de Jos tocmai s-a introdus un sistem privind drepturile de producție de fosfați pentru bovinele de lapte (7). Toate aceste măsuri urmăresc prevenirea poluării corpurilor de apă.

(9) În perioada 2012-2015, în Țările de Jos s-au utilizat 416 000 de tone de azot din efluenții de la complexe zootehnice, înregistrându-se o scădere de 4,4 %, comparativ cu perioada 2008-2011 (8). Utilizarea îngrășămintelor chimice cu azot în Țările de Jos a crescut cu aproximativ 4,3 % în perioada 2012-2015, comparativ cu perioada 20082011 (9).

(10) Conform dovezilor științifice prezentate de autoritățile neerlandeze, clima din Țările de Jos, caracterizată de ploi anuale distribuite uniform pe parcursul anului și de o variație anuală relativ redusă a temperaturilor, favorizează o perioadă lungă de vegetație a ierbii, de 250 de zile pe an.

(11) Mai mult, informațiile furnizate de autoritățile neerlandeze în contextul derogării anterioare acordate prin Decizia de punere în aplicare 2014/291/UE indică faptul că derogarea nu a avut drept consecință o deteriorare a corpurilor de apă din Țările de Jos. De exemplu, concentrația de nitrați din apa care trece din rizosferă în exploatațiile monitorizate care fac obiectul autorizațiilor a scăzut din 2006, fiind, în medie, sub 50 mg/l în 2015 și în 2016.

(12) Datele raportate de Țările de Jos în conformitate cu articolul 10 din Directiva 91/676/CEE arată că, în perioada 2012-2015, aproximativ 88 % dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane din Țările de Jos au înregistrat concentrații medii de nitrați sub 50 mg/l și că 79 % dintre aceste stații de monitorizare au înregistrat concentrații medii de nitrați sub 25 mg/l. De asemenea, datele arată că, în perioada 2012-2015, 99 % dintre stațiile de monitorizare a apelor de suprafață din Țările de Jos au înregistrat concentrații medii de nitrați sub 50 mg/l și că 96 % dintre aceste stații de monitorizare au înregistrat concentrații medii de nitrați sub 25 mg/l. Datele indică o tendință stabilă sau descendentă a concentrației de nitrați din apele subterane și de suprafață în comparație cu perioada 2008-2011. Cu toate acestea, în perioada de raportare 2012-2015, 60 % dintre apele dulci au fost eutrofice, 13 % potențial eutrofice, iar 27 % nu au fost eutrofice.

(13) După examinarea cererii Țărilor de Jos în conformitate cu punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE și luând în considerare cel de-al șaselea program de acțiune neerlandez și experiența dobândită în urma derogării prevăzute în Decizia de punere în aplicare 2014/291/UE, Comisia consideră că cantitatea de efluenți de la complexe zootehnice proveniți de la erbivore propusă de Țările de Jos, echivalentă cu 230 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști de pe solurile nisipoase din sud și din centru și de pe solurile de loess și cu 250 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști, de pe alte tipuri de sol, nu va aduce atingere realizării obiectivelor prevăzute în Directiva 91/676/CEE, sub rezerva respectării anumitor condiții stricte de către Țările de Jos și se justifică pe baza unor criterii obiective.

(14) Țările de Jos ar trebui să se asigure că presiunea asupra corpurilor de apă nu crește ca urmare a creșterii efectivului de animale și a producției aferente de efluenți. În acest scop, Țările de Jos ar trebui să se asigure că producția totală de efluenți, atât în ceea ce privește azotul, cât și în ceea ce privește fosforul, nu crește peste nivelul anului 2002. Noua legislație de punere în aplicare a celui de al 6-lea program de acțiune neerlandez ar trebui, prin urmare, să prevadă un plafon obligatoriu de producție de efluenți, care nu trebuie depășit și care poate fi invocat împotriva fermierilor individuali, dacă este necesar.

(15) Autorizațiile pentru fermierii individuali se acordă în anumite condiții care urmăresc să asigure fertilizarea la nivel de fermă, în funcție de nevoile culturilor și reducerea și prevenirea pierderilor de azot și de fosfor în apă. Aceste condiții ar trebui, prin urmare, să includă cerințe privind elaborarea unui plan de fertilizare la nivel de fermă, înregistrarea practicilor de fertilizare prin intermediul registrelor de fertilizare, analiza periodică a solului, acoperirea cu înveliș vegetal, în timpul iernii, a suprafețelor cultivate anterior cu porumb, respectarea prevederilor specifice cu privire la aratul pajiștilor, interdicția de a împrăștia efluenți înainte de aratul pajiștilor, luarea în considerare a contribuției culturilor de leguminoase la fertilizare și interdicția de a împrăștia fosfat din îngrășăminte chimice pe soluri.

(16) În ultimii ani, punerea în aplicare de către Țările de Jos a politicii de gestionare a efluenților, inclusiv respectarea Deciziei de punere în aplicare 2014/291/UE, a suferit anumite întârzieri, ducând la o situație în care există preocupări cu privire la o posibilă fraudă. Această situație excepțională impune ca Țările de Jos să își intensifice eforturile de prevenire a fraudei în punerea în aplicare a politicii privind efluenții. Deși cel de-al șaselea program de acțiune prevede deja măsuri care vizează înăsprirea controalelor și a inspecțiilor, în vederea îmbunătățirii respectării generale a normelor politicii neerlandeze privind efluenții, este necesar să se depună eforturi suplimentare pentru a promova punerea efectivă în aplicare și respectarea deplină. Aceste eforturi ar trebui să includă elaborarea unei strategii consolidate de asigurare a punerii în aplicare, ținând seama și de dispozițiile Directivei 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10). Strategia ar trebui să se bazeze pe o evaluare independentă a respectării normelor politicii neerlandeze privind efluenții și să cuprindă măsuri specifice care să vizeze consolidarea în continuare a inspecțiilor și a controalelor și o metodologie clară de stabilire a unor penalități și sancțiuni suficient de descurajatoare. Prin urmare, se justifică limitarea perioadei derogării, astfel încât să expire la 31 decembrie 2019, pentru a permite Țărilor de Jos să pună pe deplin în aplicare strategia consolidată de asigurare a punerii în aplicare. Țările de Jos ar putea transmite, în conformitate cu punctul 2 al doilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE, o cerere pentru o nouă derogare pentru o perioadă ulterioară.

(17) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11) prevede o abordare amplă și transfrontalieră în materie de protecție a apelor, organizată în jurul districtelor hidrografice, având obiectivul atingerii unei stări bune a corpurilor de apă europene. Reducerea nutrienților reprezintă o parte integrantă a acestui obiectiv. Acordarea unei derogări în temeiul prezentei decizii nu aduce atingere dispozițiilor Directivei 2000/60/CE și nu exclude faptul că pot fi necesare măsuri suplimentare pentru îndeplinirea obligațiilor care decurg din aceasta.

(18) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12) prevede normele generale de instituire a infrastructurii pentru informații spațiale în Uniune, în scopul politicilor Uniunii din domeniul mediului și al politicilor sau activităților Uniunii care pot avea un impact asupra mediului. După caz, informațiile spațiale colectate în contextul prezentei decizii ar trebui să fie conforme cu dispozițiile directivei menționate. Pentru reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea coerenței datelor, atunci când colectează datele necesare în temeiul prezentei decizii, Țările de Jos ar trebui, după caz, să utilizeze informațiile generate în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control instituit în temeiul titlului V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(19) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE,

Articolul 1

Derogare

Se acordă derogarea solicitată de Țările de Jos prin scrisoarea din 31 ianuarie 2018, cu scopul de a se autoriza împrăștierea pe teren a unei cantități mai mari de azot provenit din efluenții de la erbivore decât cea prevăzută la punctul 2 al doilea paragraf prima teză din anexa III la Directiva 91/676/CEE, în condițiile prevăzute de prezenta decizie. Acordarea unei derogări în temeiul prezentei decizii nu aduce atingere dispozițiilor Directivei 2000/60/CE.

Articolul 2

Sfera de aplicare

Această derogare se aplică fermelor cu pajiște cărora li s-a acordat o autorizație în conformitate cu articolul 6.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții: 1. „fermă cu pajiște” înseamnă orice exploatație în care iarba acoperă cel puțin 80 % din suprafața disponibilă pentru împrăștierea efluenților; 2. „animale erbivore” înseamnă bovine (cu excepția vițeilor de lapte), ovine, caprine, cabaline, măgari, cervide și bivoli de apă; 3. „suprafață agricolă” înseamnă suprafața care este deținută, arendată sau administrată de către fermier în temeiul unui contract individual scris și pentru administrarea căreia fermierul este direct responsabil; 4. „pajiște” înseamnă o pajiște permanentă sau o pajiște temporară care durează mai puțin de cinci ani; 5. „plan de fertilizare” înseamnă un calcul privind utilizarea planificată și disponibilitatea nutrienților; 6. „registru de fertilizare” înseamnă echilibrul nutrienților pe baza utilizării efective și a absorbției de nutrienți; 7. „soluri nisipoase din sud și din centru” înseamnă solurile indicate ca soluri nisipoase din sud și din centru, în temeiul legislației neerlandeze de punere în aplicare a Directivei privind nitrații; 8. „soluri de loess” înseamnă solurile indicate ca soluri de loess, în temeiul legislației neerlandeze de punere în aplicare a Directivei privind nitrații.

Articolul 4

Condițiile generale de acordare a derogării

Derogarea se acordă în următoarele condiții: 1. Țările de Jos monitorizează cantitatea de efluenți produsă și se asigură că producția de efluenți la nivel național, atât în ceea ce privește azotul, cât și în ceea ce privește fosforul, nu crește peste nivelul anului 2002, corespunzând unei cantități de 504,4 milioane kg de azot și 172,9 milioane kg de fosfat. 2. Țările de Jos elaborează o strategie îmbunătățită de asigurare a punerii în aplicare care vizează consolidarea respectării normelor politicii neerlandeze privind efluenții și asigurarea că orice informații care indică situații de nerespectare sunt monitorizate eficient. Strategia îmbunătățită de asigurare a punerii în aplicare include cel puțin următoarele elemente: (a) o evaluare independentă a dimensiunii și a sferei de aplicare a cazurilor de nerespectare intenționată a normelor naționale privind efluenții. Această evaluare ar trebui efectuată de autoritățile naționale competente responsabile de inspecțiile normelor naționale privind efluenții, împreună cu autoritățile naționale competente responsabile de investigarea și de urmărirea infracțiunilor de natură penală; (b) o identificare a zonelor de manipulare și de gestionare a efluenților cu un risc mai mare de nerespectare intenționată a normelor naționale privind efluenții; (c) o consolidare a capacității în materie de inspecții și controale, care este cel puțin egală cu 40 % din capacitatea necesară pentru inspecțiile pe teren ale fermelor cu pajiște care fac obiectul autorizațiilor menționate la articolul 10 alineatul (2), inclusiv cele aleatorii, și o mai bună direcționare a acestei capacități către zonele de manipulare și de gestionare a efluenților cu un risc crescut; (d) o metodologie clară de stabilire a unor penalități și sancțiuni suficient de eficiente, proporționale și descurajatoare. Strategia consolidată de asigurare a punerii în aplicare este pusă în practică și comunicată Comisiei până la 30 septembrie 2018 cel târziu și este revizuită, dacă este necesar, pe baza constatărilor făcute în contextul măsurilor menționate la literele (a)-(d).

Articolul 5

Cereri de autorizare

(1) Fermierii care exploatează pajiști pot depune la autoritățile competente o cerere pentru obținerea unei autorizații anuale de împrăștiere a efluenților de la complexe zootehnice proveniți de la erbivore cu un conținut de până la 230 kg de azot pe hectar pe an pentru solurile nisipoase din sud și din centru și solurile de loess sau de până la 250 kg azot pe hectar pe an pentru alte tipuri de sol. (2) Împreună cu cererea menționată la alineatul (1), solicitantul prezintă o declarație scrisă că îndeplinește condițiile prevăzute la articolele 7 și 8 și că acceptă ca împrăștierea îngrășămintelor, precum și planul și registrul de fertilizare menționate la articolul 7 pot face obiectul unui control.

Articolul 6

Acordarea autorizațiilor

Se acordă autorizații de împrăștiere a unei cantități de efluenți de la complexe zootehnice proveniți de la erbivore din fermele cu pajiște, inclusiv efluenții excretați chiar de animale, cu un conținut de până la 230 kg de azot pe hectar pe an pentru solurile nisipoase din sud și din centru și solurile de loess sau de până la 250 kg azot pe hectar pe an pentru alte tipuri de sol, sub rezerva condițiilor stabilite la articolele 7 și 8.

Articolul 7

Condiții privind împrăștierea efluenților și a altor îngrășăminte

(1) Cantitatea de efluenți provenită de la erbivore, împrăștiată anual în fermele cu pajiște, inclusiv de către animale, nu depășește cantitatea de efluenți care conține 230 kg de azot pe hectar pe an pe solurile nisipoase din sud și din centru și pe solurile de loess și 250 kg de azot pe hectar pe an, pe alte tipuri de sol, sub rezerva condițiilor stabilite la alineatele (2)-(8). Aporturile totale de azot și de fosfat sunt conforme cu necesarul de elemente nutritive al culturii și cu aportul din sol. Acestea nu depășesc standardele maxime de împrăștiere stabilite în cel de al șaselea program neerlandez de acțiune. (2) Nu se utilizează fosfat din îngrășăminte chimice. (3) Ferma cu pajiște elaborează și ține un plan de fertilizare. Planul de fertilizare descrie rotația culturilor pe terenul agricol și împrăștierea planificată a efluenților și a altor îngrășăminte azotate și fosfatice. Planul de fertilizare pentru primul an calendaristic este disponibil în ferma cu pajiște până la 30 iunie cel târziu. Planul de fertilizare pentru următorii ani calendaristici este disponibil în ferma cu pajiște până la 28 februarie cel târziu. (4) Planul de fertilizare cuprinde următoarele elemente: (a) numărul de animale din ferma cu pajiște, precum și o descriere a sistemului de adăpostire și depozitare a efluenților, inclusiv volumul disponibil pentru depozitarea efluenților; (b) un calcul al cantității de azot (mai puțin pierderile înregistrate la adăpostire și depozitare) și de fosfor provenite din efluenți și produse în cadrul fermei cu pajiște; (c) planul privind rotația culturilor, în care trebuie să se precizeze suprafața fiecărui teren cu pajiște și cu alte culturi, inclusiv o hartă schematică care să indice amplasarea fiecărui teren; (d) necesarul previzibil de azot și de fosfor al culturilor; (e) cantitatea și tipul de efluenți furnizați contractanților și prin urmare neutilizați în ferma cu pajiște; (f) cantitatea de efluenți proveniți din afara fermei și utilizați în ferma cu pajiște; (g) un calcul al contribuției mineralizării materiei organice, a culturilor leguminoase și a depunerilor atmosferice, precum și cantitatea de azot prezent în sol în momentul în care culturile încep să îl utilizeze într-o măsură semnificativă; (h) un calcul al împrăștierii de azot și de fosfor din efluenți pe fiecare teren (parcele ale fermei, omogene din punctul de vedere al culturii și al tipului de sol); (i) un calcul al cantității de azot provenind din îngrășăminte chimice și din alte tipuri de îngrășăminte împrăștiate pe fiecare teren; (j) calcule pentru evaluarea respectării standardelor maxime de împrăștiere a azotului și a fosforului, stabilite în cel de al șaselea program neerlandez de acțiune. Planul de fertilizare se revizuiește în termen de maximum șapte zile de la orice modificare survenită în practicile agricole din cadrul fermei cu pajiște. (5) Pentru fiecare fermă cu pajiște se elaborează și se ține un registru de fertilizare pentru fiecare an calendaristic. Acesta este înaintat autorității competente până la data de 31 martie a următorului an calendaristic. (6) Registrul de fertilizare cuprinde următoarele elemente: (a) suprafețele cultivate; (b) numărul și tipul de animale; (c) producția de efluenți per animal; (d) cantitatea de îngrășăminte care provin din afara fermei cu pajiște; (e) cantitatea de efluenți furnizați contractanților și, prin urmare, neutilizați în ferma cu pajiște și numele acestor contractanți. (7) Pentru fiecare zonă omogenă a fermei, se efectuează o analiză periodică a conținutului de azot și de fosfor din sol, cel puțin o dată la patru ani, luându-se în considerare rotația culturilor și caracteristicile solului. Este necesar să se efectueze cel puțin o analiză la fiecare cinci hectare de teren. În cazul în care pajiștea este arată pentru reînnoire, standardul legal de împrăștiere a azotului, stabilit în cel de-al șaselea program neerlandez de acțiune se reduce cu 50 kg N/ha pe solurile nisipoase și de loess, după data de 31 mai a fiecărui an calendaristic. În cazul în care pajiștea este arată pentru cultivarea porumbului pe soluri nisipoase sau de loess, standardul legal de împrăștiere a azotului, stabilit în cel de al șaselea program neerlandez de acțiune pentru porumb se reduce cu 65 kg N/ha. (8) Efluenții nu se împrăștie toamna, înainte de cultivarea ierbii.

Articolul 8

Condiții privind gestionarea terenurilor

(1) Pe solurile nisipoase și de loess, suprafețele cultivate anterior cu porumb se cultivă cu iarbă sau alte culturi care asigură acoperirea solului în timpul iernii. (2) Culturile secundare nu se ară înainte de data de 1 februarie. (3) Pajiștile de pe solurile nisipoase și de loess se ară numai primăvara, cu excepția pajiștilor care se ară pentru reînnoire, caz în care aratul se poate realiza până la data de 31 august cel târziu. (4) Pajiștile arate pe toate tipurile de sol sunt înlocuite imediat cu o cultură cu un necesar ridicat de azot, iar fertilizarea se bazează pe o analiză a solului privind azotul mineral și alți parametri de referință pentru estimarea emisiei de azot generate de mineralizarea materiei organice din sol. (5) În cazul în care rotația culturilor include plante leguminoase sau alte plante care fixează azotul atmosferic, cantitatea de îngrășăminte împrăștiate se reduce în mod corespunzător. (6) Prin derogare de la alineatul (3), se permite aratul pajiștilor toamna pentru a se planta bulbi de flori.

Articolul 9

Monitorizare

(1) Autoritățile competente se asigură că se întocmesc hărți care să indice următoarele: (a) procentul de ferme cu pajiște din fiecare localitate care fac obiectul autorizațiilor; (b) procentul de animale din fiecare localitate care fac obiectul autorizațiilor; (c) procentul de teren agricol din fiecare localitate care face obiectul autorizațiilor. Aceste hărți se actualizează în fiecare an. (2) Autoritățile competente instituie și mențin o rețea de monitorizare pentru prelevarea de probe din apa din sol, din cursurile de apă, din apele subterane de mică adâncime și din apa de scurgere la punctele de monitorizare din fermele cu pajiște care fac obiectul unei autorizații. Această rețea de monitorizare furnizează date privind concentrația de nitrați și de fosfor din apa care trece din rizosferă în apele subterane și în sistemul apelor de suprafață. (3) Rețeaua de monitorizare cuprinde cel puțin 300 de ferme care fac obiectul autorizațiilor și sunt reprezentative pentru fiecare tip de sol (argilos, de turbă, nisipos, de loess nisipos), pentru practicile de fertilizare și pentru rotația culturilor. Componența rețelei de monitorizare nu se modifică în perioada de aplicabilitate a prezentei decizii. (4) Autoritățile competente desfășoară o anchetă și o analiză continuă a nutrienților, care furnizează date privind exploatarea terenurilor la nivel local, rotația culturilor și practicile agricole din fermele cu pajiște care fac obiectul autorizațiilor. Datele respective pot fi utilizate pentru a calcula, pe bază de model, amploarea percolării azotului și a pierderilor de fosfor provenite de la terenurile unde sunt împrăștiate până la 230 kg sau până la 250 kg de azot pe hectar pe an din efluenți proveniți de la erbivore. (5) Autoritățile competente realizează o monitorizare intensificată a apelor din bazinele hidrologice agricole situate pe soluri nisipoase.

Articolul 10

Controale și inspecții

(1) Autoritățile competente efectuează controale administrative cu privire la toate cererile de autorizare, pentru a evalua dacă se respectă condițiile prevăzute la articolele 7 și 8. În cazul în care se demonstrează că aceste condiții nu sunt îndeplinite, cererea este respinsă, iar solicitantul este informat cu privire la motivele refuzului. Autoritățile competente efectuează controale administrative pentru cel puțin 5 % dintre fermele cu pajiște care fac obiectul autorizațiilor, în ceea ce privește utilizarea terenurilor, efectivul de animale și producția de efluenți. (2) Pe baza analizei de risc, autoritățile competente stabilesc un program de inspecții pe teren ale fermelor cu pajiște care fac obiectul autorizațiilor, care se desfășoară cu o frecvență corespunzătoare, luându-se în considerare rezultatele controalelor din anii precedenți și rezultatele controalelor generale aleatorii privind legislația de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE, precum și orice alte informații care ar putea indica nerespectarea condițiilor prevăzute la articolele 7 și 8. Inspecțiile pe teren se efectuează în cel puțin 5 % dintre fermele cu pajiște care fac obiectul autorizațiilor, pentru a evalua dacă se respectă condițiile prevăzute la articolele 7 și 8. Aceste inspecții sunt completate de inspecțiile și controalele menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (c). (3) În cazul în care, în orice an, se stabilește că o fermă cu pajiște care face obiectul unei autorizații nu a îndeplinit condițiile prevăzute la articolele 7 și 8, titularul autorizației este sancționat în conformitate cu normele naționale și nu este eligibil pentru obținerea unei autorizații în anul următor. (4) Autorităților competente li se acordă competențele și mijloacele necesare pentru a verifica respectarea condițiilor autorizației acordate în temeiul prezentei decizii.

Articolul 11

Raportare

(1) În fiecare an, până la data de 30 iunie cel târziu, autoritățile competente înaintează Comisiei un raport care conține următoarele informații: (a) date referitoare la fertilizare în toate fermele cu pajiște care fac obiectul unor autorizații, inclusiv informații privind producția și tipurile de sol; (b) tendințe în ceea ce privește numărul de animale pentru fiecare categorie de animale din Țările de Jos și din fermele cu pajiște care fac obiectul unei autorizații; (c) tendințe ale producției naționale de efluenți, în ceea ce privește azotul și fosfatul din efluenți; (d) un rezumat al rezultatelor controalelor referitoare la coeficienții de excreție pentru efluenții porcinelor și ai păsărilor de curte la nivel național; (e) hărțile menționate la articolul 9 alineatul (1); (f) rezultatele monitorizării apei, inclusiv informații privind tendințele calității apelor subterane și a apelor de suprafață, precum și impactul derogării acordate în această decizie asupra calității apei; (g) informații privind concentrația de nitrați și de fosfor menționată la articolul 9 alineatul (2); (h) rezultatele monitorizării intensificate a apei, menționate la articolul 9 alineatul (5); (i) rezultatele anchetelor privind utilizarea la nivel local a terenurilor, rotația culturilor și practicile agricole, menționate la articolul 9 alineatul (4); (j) rezultatele calculelor, pe bază de model, menționate la articolul 9 alineatul (4); (k) o evaluare a punerii în aplicare a condițiilor pentru obținerea autorizațiilor prevăzute la articolele 7 și 8, pe baza controalelor efectuate la nivel de fermă, și a informațiilor referitoare la ferme care nu respectă cerințele, pe baza rezultatelor controalelor administrative și a inspecțiilor menționate la articolul 10; (l) rezultatele strategiei consolidate de asigurare a punerii în aplicare, menționată la articolul 4, în special cu privire la reducerea cazurilor de nerespectare. (2) Datele spațiale incluse în raport respectă, dacă este cazul, dispozițiile Directivei 2007/2/CE. La colectarea datelor necesare, Țările de Jos utilizează, dacă este cazul, informațiile generate în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control instituit în temeiul articolului 67 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Articolul 12

Perioada de aplicare

Prezenta decizie se aplică până la 31 decembrie 2019.

Articolul 13

Destinatar

Prezenta decizie se adresează Regatului Țărilor de Jos.