Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2024/1263 precizează obiectivele cadrului de guvernanță economică, care constau în promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și incluzive și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și în prevenirea deficitelor publice excesive. Regulamentul menționat prevede obligația Consiliului și a Comisiei de a asigura o supraveghere multilaterală în contextul semestrului european, în conformitate cu obiectivele și cerințele prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Semestrul european presupune, în special, formularea și supravegherea punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.
(2) La 25 noiembrie 2025, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă 2026, în care a identificat Suedia printre statele membre pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro (3), o recomandare de recomandare a Consiliului referitoare la capitalul uman în Uniunea Europeană și o propunere de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2026, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (4) la 21 aprilie 2026, iar Raportul comun privind ocuparea forței de muncă și Recomandarea referitoare la capitalul uman la 9 martie 2026.
(3) La 29 ianuarie 2025, Comisia a publicat Busola pentru competitivitate, un cadru strategic care urmărește să stimuleze competitivitatea la nivel mondial a Uniunii în următorii cinci ani. În acest document sunt identificate cele trei imperative de transformare în materie de inovare, decarbonizare și competitivitate, precum și securitatea ca piloni esențiali pentru o creștere economică durabilă. De la publicarea sa, Busola pentru competitivitate a stat la baza activității semestrului european, ceea ce asigură faptul că politicile economice ale statelor membre sunt coerente cu obiectivele strategice ale UE, creând o abordare unificată a guvernanței economice care promovează creșterea durabilă, inovarea și reziliența în întreaga Uniune.
(4) În 2026, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să se desfășoare în paralel cu etapa finală a punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) (5). Planurile de redresare și reziliență (PNRR), împreună cu finanțarea oferită în cadrul politicii de coeziune, au fost esențiale pentru realizarea priorităților de politică ale semestrului european, deoarece planurile trebuiau să abordeze în mod eficace toate provocările sau o parte semnificativă a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ciclurile recente, iar programele finanțate prin politica europeană de coeziune trebuiau să țină seama de recomandările specifice fiecărei țări. Pe măsură ce MRR se apropie de sfârșitul duratei sale de viață, rămâne esențial să se asigure continuitatea și valorificarea reformelor și a investițiilor sprijinite și puse în aplicare în cadrul MRR, în special a celor care contribuie la abordarea provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări.
(5) La data de 3 iunie 2026, Comisia a publicat raportul de țară din 2026 pentru Suedia. În acesta, s-au evaluat progresele realizate de Suedia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice acestei țări din 2025 și s-a făcut bilanțul implementării de către Suedia a PNRR. Pe baza analizei respective, raportul de țară a identificat cele mai presante provocări cu care se confruntă Suedia. De asemenea, în raportul de țară s-au evaluat progresele realizate de Suedia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei și a excluziunii sociale, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(6) În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Suedia. Principalele constatări ale evaluării de către Comisie a vulnerabilităților macroeconomice cu care se confruntă Suedia în sensul regulamentului respectiv au fost publicate la 20 mai 2026 (6). La 3 iunie 2026, Comisia a concluzionat că Suedia nu se mai confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, vulnerabilitățile legate de piața sa imobiliară și nivelurile ridicate ale datoriei private persistă, dar gravitatea lor s-a diminuat recent. Deși economia suedeză este extrem de sensibilă la ratele dobânzii din cauza utilizării pe scară largă a creditelor ipotecare cu rată variabilă, aceasta s-a dovedit rezilientă la ratele mai ridicate ale dobânzii din 2022 și 2023, ceea ce a determinat scăderea prețurilor locuințelor. De atunci, prețurile locuințelor au rămas stabile și par să fie mai puțin supraevaluate decât înainte. Sectorul imobiliar comercial de mari dimensiuni a prezentat semne de îmbunătățire a capacității de refinanțare, pe măsură ce ratele dobânzilor s-au relaxat, iar accesul pe piața de capital s-a îmbunătățit. Datoria gospodăriilor exprimată ca procent din PIB, care scăzuse treptat de la pandemie, s-a stabilizat în 2025 și se preconizează că va rămâne constantă. Privind în perspectivă, deficitul de locuințe, împreună cu cerințele mai puțin stricte aplicabile debitorilor, ar putea duce la creșterea prețurilor locuințelor și a datoriei gospodăriilor. Băncile rămân puternice, profitabile și cu un nivel scăzut al creditelor neperformante. Recent s-au luat anumite măsuri menite să sporească flexibilitatea pieței închirierilor, iar cadrul de reglementare pentru autorizațiile de construcție a fost modificat la sfârșitul anului 2025. Privind în perspectivă, creșterea efectivă a ofertei de locuințe și abordarea stimulentelor fiscale care favorizează achiziționarea de locuințe finanțate prin îndatorare, împreună cu utilizarea judicioasă a măsurilor macroprudențiale, ar contribui la încetinirea în continuare a creșterii prețurilor locuințelor și la reducerea datoriei gospodăriilor într-un mod durabil. Semestrul european va oferi cadrul necesar pentru monitorizarea progreselor înregistrate în realizarea reformelor în domeniul locuințelor.
(7) La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat, în urma evaluării Comisiei și la recomandarea acesteia, o recomandare de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Suediei (7). Planul acoperă perioada 2025-2028 și stabilește o constrângere bugetară sub forma unei rate maxime de creștere a cheltuielilor nete pe o perioadă de patru ani. Consiliul a recomandat următoarele rate maxime de creștere a cheltuielilor nete: 4,0 % în 2025, 4,4 % în 2026, 4,4 % în 2027 și 4,6 % în 2028, ceea ce corespunde ratelor maxime de creștere cumulate calculate prin raportare la anul de bază 2023 de 10,7 % în 2025, 15,5 % în 2026, 20,6 % în 2027 și 26,1 % în 2028.
(8) Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și repercusiunile acestuia constituie o provocare existențială pentru Uniunea Europeană. Comisia a invitat statele membre să solicite activarea clauzei derogatorii naționale prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere într-un mod coordonat, pentru a sprijini eforturile UE de obținere a unei creșteri rapide și semnificative a cheltuielilor pentru apărare (8), iar această propunere a fost salutată de Consiliul European reunit la 6 martie 2025. Statele membre pot solicita în continuare activarea clauzei derogatorii naționale în orice moment până în 2028, dacă îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 26 din Regulamentul (UE) 2024/1263.
(9) La 30 aprilie 2026, Suedia și-a prezentat raportul anual pentru 2026 privind progresele înregistrate (9) referitor la respectarea ratelor maxime de creștere recomandate ale cheltuielilor nete și la punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor care răspund principalelor provocări identificate în recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european. Raportul anual privind progresele înregistrate reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Suedia cu privire la progresele realizate în ceea ce privește implementarea planului său de redresare și reziliență în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(10) Creșterea PIB real în anul 2025 a fost de 1,5 %, iar inflația IAPC a fost de 2,6 %. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2026, se estimează că PIB real va crește cu 1,8 % în 2026 și cu 2,2 % în 2027, iar inflația IAPC va fi de 1,5 % în 2026 și de 1,8 % în 2027.
(11) Din datele furnizate de Eurostat (10) reiese că deficitul public al Suediei a scăzut de la 1,5 % din PIB în 2024 la 1,3 % din PIB în 2025. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2026 estimează că deficitul va fi de 2,8 % din PIB în 2026 și de 2,5 % din PIB în 2027. Creșterea din 2026 reflectă în principal cheltuieli bugetare discreționare relativ semnificative, în special în domeniul apărării.
(12) Pe baza estimărilor Comisiei, orientarea bugetară (11), care include atât cheltuielile finanțate la nivel național, cât și cheltuielile finanțate de UE, a fost una contracționistă în 2025, situându-se la 0,3 % din PIB. Se preconizează că în 2026 aceasta va continua să fie expansionistă, de 1,9 % din PIB, și că în 2027 va fi contracționistă, de 0,6 % din PIB.
(13) Din datele furnizate de Eurostat (12) reiese că datoria publică a Suediei a crescut de la 34,2 % din PIB la sfârșitul anului 2024 la 35,1 % din PIB la sfârșitul anului 2025. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, previziunile Comisiei din primăvara anului 2026 estimează că ponderea datoriei în PIB va crește la 36,6 % până la sfârșitul anului 2026 și va continua să crească la 37,7 % până la sfârșitul anului 2027. Creșterea ponderii datoriei în 2026 reflectă în principal creșterea deficitului.
(14) Din datele furnizate de Eurostat (13) reiese că, în 2025, cheltuielile publice totale pentru apărare în Suedia s-au ridicat la 2,9 % din PIB. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2026, se preconizează că acestea vor fi de 3,8 % din PIB în 2026 (14).
(15) Uniunea se confruntă în continuare cu riscuri de întreruperi ale aprovizionării cu energie și de volatilitate ridicată a prețurilor, exacerbate de tensiunile geopolitice care afectează piețele mondiale ale petrolului și gazelor. Experiența dobândită în urma crizei energetice din perioada 2022-2023 a arătat că măsurile ample și nedirecționate implică costuri bugetare mari și sunt ineficiente din punct de vedere social și economic. De la izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu în februarie 2026, Suedia a adoptat măsuri de politică bugetară pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie asupra gospodăriilor și companiilor. Printre acestea se numără reduceri nedirecționate ale accizelor la benzină și motorină, care urmează să expire la 30 septembrie și, respectiv, la 30 noiembrie 2026, precum și sprijin în numerar ex post nedirecționat acordat gospodăriilor pentru cheltuielile cu consumul de gaz și electricitate suportate în ianuarie și februarie 2026. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2026, costul bugetar al acestor măsuri ar urma să fie de 0,2 % din PIB în 2026 (15). Potrivit estimărilor Comisiei, dacă aceste măsuri vor rămâne în vigoare până la sfârșitul anului 2026, costul lor bugetar se va ridica la 0,4 % din PIB în 2026.
(16) Pe baza calculelor Comisiei, cheltuielile nete ale Suediei au crescut cu 2,2 % în 2025 și cu 8,2 %, cumulat, în 2024 și 2025. Creșterea cheltuielilor nete în 2025 se situează sub rata maximă de creștere recomandată. Dacă se iau în considerare împreună anii 2024 și 2025, rata de creștere cumulată a cheltuielilor nete este, de asemenea, inferioară ratei maxime de creștere recomandate.
(17) Pe baza calculelor Comisiei, se preconizează o creștere a cheltuielilor nete ale Suediei cu 6,5 % în 2026 și, cumulat, cu 15,3 % în 2024, 2025 și 2026. Creșterea preconizată a cheltuielilor nete în 2026 depășește rata maximă de creștere recomandată, ceea ce corespunde unei abateri de 1,0 % din PIB în termeni anuali. Dacă se iau în considerare împreună anii 2024, 2025 și 2026, rata proiectată de creștere cumulată a cheltuielilor nete este inferioară ratei maxime de creștere recomandate. Implicarea sistematică, substanțială și în timp util a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a se asigura asumarea pe scară largă a implementării cu succes a instrumentelor de finanțare ale Uniunii, precum și în contextul semestrului european.
(18) În Suedia, punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, care includ sprijin din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) și Fondul social european Plus (FSE+) se situează peste ritmul mediu la nivelul UE, atât în ceea ce privește selecția proiectelor, cât și plățile. Este importantă menținerea ritmului actual și maximizarea impactului investițiilor pe teren. Suedia ia deja măsuri în cadrul programelor sale din cadrul politicii de coeziune pentru a stimula competitivitatea și creșterea economică. Cu toate acestea, în unele domenii ar putea fi nevoie să se acorde o atenție suplimentară implementării, de exemplu în domeniul dezvoltării urbane durabile și în cel al economiei circulare. Este esențial să se asigure implementarea rapidă și eficace a noilor investiții identificate de Suedia în evaluarea sa intermediară a fondurilor politicii de coeziune, în special a investițiilor legate de cele cinci priorități prevăzute în Regulamentul privind evaluarea intermediară (16).
(19) Suedia se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce privește piața locuințelor și nivelurile ridicate ale datoriei, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizarea surselor regenerabile de energie legate de constrângerile privind capacitatea rețelei electrice și de transport, sistemul de învățământ și deteriorarea rezultatelor școlare ale elevilor, precum și lacunele în materie de competențe, care sunt cele mai pronunțate pentru persoanele provenind din medii socioeconomice defavorizate și din familii de migranți.
(20) Piața suedeză a închirierilor este strict reglementată și împărțită între apartamente reglementate cu chirii sub nivelul pieței și unități mai noi, cu chirii aliniate la piață. Această structură generează liste lungi de așteptare pentru apartamentele reglementate, cu mecanisme de distribuție limitate pentru persoanele care au cea mai mare nevoie de sprijin, îngreunează construcția de locuințe și restricționează mobilitatea forței de muncă. Datele din autorizațiile de construire confirmă gravitatea încetinirii creșterii în sectorul construcțiilor și indică o stabilizare la niveluri scăzute. Ar fi necesar să se construiască mai mult, în special în zonele urbane, pentru a preveni o scădere și mai mare a ofertei de locuințe, precum și să se depună eforturi pentru a reduce timpul mediu de execuție pentru zonare și pentru acordarea autorizațiilor, plecând de la eforturile recente care s-au făcut în zona respectivă și extinzându-le. Nivelurile datoriei private sunt printre cele mai ridicate din UE. Impozitarea favorabilă a creditelor ipotecare, în special deductibilitatea semnificativă a dobânzilor la creditele ipotecare, continuă să ofere stimulente ample pentru împrumuturile acordate gospodăriilor. Reformele eficace ar putea reduce factorii care stimulează acumularea datoriilor și ar putea îmbunătăți accesibilitatea prețurilor.
(21) Dacă continuă politicile actuale, Suedia nu este pe cale să își îndeplinească obiectivele UE pentru 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Emisiile de gaze cu efect de seră ale țării au crescut în 2024, în principal din cauza transportului rutier și a echipamentelor mobile fără destinație rutieră. În special, acest decalaj reflectă recentele schimbări de politică, inclusiv reducerea obligațiilor în ceea ce privește amestecarea biocombustibililor și reducerea taxelor pe combustibilii lichizi, care au condus la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, în ceea ce privește absorbțiile de carbon, Suedia nu pare să fie pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul stabilit de UE pentru 2030 privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura. Ar fi necesare măsuri de politică suplimentare pentru atingerea acestor obiective, cum ar fi impozitarea combustibililor și acordarea de stimulente pentru gestionarea durabilă a pădurilor.
(22) Suedia continuă să fie statul membru cu cea mai mare pondere a energiei din surse regenerabile în consumul său final de energie. Cu toate acestea, constrângerile în ceea ce privește capacitatea rețelei electrice și transportul împiedică implementarea în continuare a surselor regenerabile de energie. Eliminarea acestor constrângeri este esențială, deoarece se preconizează că consumul final de energie electrică al Suediei va crește semnificativ până în 2045, ca urmare a nevoilor tot mai mari de electrificare din sectorul industriei și al transporturilor. Îmbunătățirea accesului la potențialul neexploatat al Suediei în ceea ce privește sursele regenerabile de energie ar putea permite electrificarea în curs a industriilor din sudul țării și ar putea sprijini dezvoltarea industrială inovatoare și ecologică și decarbonizarea în nord.
(23) Procedurile actuale de autorizare blochează noile proiectele de mare amploare pentru o industrie curată și extinderea capacității Suediei de a produce energie din surse regenerabile. Durata și complexitatea procedurilor creează, printre altele, incertitudine în materie de investiții și împiedică implementarea proiectelor de energie eoliană offshore și onshore. Suedia ar beneficia de pe urma extinderii și valorificării schemelor locale de compensare direcționate recent decise și de pe urma reducerii în continuare a barierelor generate de procedurile ineficiente de autorizare și de drepturile de veto ale municipalităților.
(24) Având în vedere rolul esențial al capitalului uman în consolidarea competitivității și a autonomiei strategice a Uniunii, în 2026 Consiliul a recomandat statelor membre să ia măsuri urgente pentru a aborda provocările structurale legate de capitalul uman în domeniul competențelor, al educației și al formării, care obstrucționează competitivitatea. Recomandările specifice adresate Suediei în 2026 pot contribui la punerea în aplicare a Recomandării Consiliului referitoare la capitalul uman în Uniune.
(25) În timp ce elevii suedezi au rezultate peste media UE în ceea ce privește competențele de bază și competențele digitale, rezultatele în materie de educație în ceea ce privește competențele de bază au scăzut din 2018 (17). Sistemul de învățământ nu asigură echitatea, ceea ce se traduce prin rezultate extrem de slabe în ceea ce privește competențele de bază în cazul elevilor care provin din familii de migranți sau din medii socioeconomice defavorizate, aceștia fiind totodată mai susceptibili de a fi concentrați în anumite școli. Elevii care provin din medii defavorizate sunt, de asemenea, subreprezentați în școlile private, care, în medie, sunt mai generoase în ceea ce privește notarea și ai căror elevi au, prin urmare, șanse mai mari de a se califica pentru studii de nivel superior. Un procent semnificativ de elevi termină învățământul obligatoriu cu note prea mici sau incomplete, ceea ce îi exclude de la calificarea directă pentru un program național în învățământul secundar superior. Deficitul de cadre didactice calificate, în special în școli și în instituțiile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari cu un număr mare de elevi defavorizați, prezintă un risc pentru calitatea și echitatea sistemului de învățământ și agravează și mai mult rezultatele școlare din ce în ce mai slabe. Suedia ar beneficia de pe urma valorificării propunerilor recente de reformă care vizează abordarea cauzelor profunde ale tendințelor negative în ceea ce privește echitatea și performanța.
(26) În pofida eforturilor depuse, deficitul de forță de muncă și de competențe continuă să persiste în anumite sectoare și ocupații, cum ar fi profesiile din domeniul sănătății, din domeniu IT și din cel al educației, și este exacerbat și mai mult de neconcordanțele dintre educație și formare și cererea de pe piața forței de muncă. Acest lucru are un impact negativ asupra competitivității Suediei și duce la șomaj structural. Există mai multe regiuni cu deficit de forță de muncă, cum ar fi zonele nordice slab populate, în timp ce în alte regiuni se înregistrează un surplus de forță de muncă, fapt care arată că sunt necesare îmbunătățiri în materie de mobilitate a forței de muncă și în materie de servicii publice și de infrastructură, pentru a le permite lucrătorilor să se mute în regiuni în care oportunitățile de angajare disponibile corespund mai bine competențelor lor. În pofida participării tot mai mari la educația și formarea profesională (EFP), aceasta se confruntă în continuare cu provocări în ceea ce privește adaptarea la nevoile pieței forței de muncă, iar procentul absolvenților care ocupă locuri de muncă ce corespund educației și formării lor profesionale este în scădere. Impactul măsurilor luate pentru a asigura integrarea mai rapidă pe piața forței de muncă a persoanelor din grupuri vulnerabile, în special a persoanelor care provin din medii defavorizate și din familii de migranți, a fost limitat până în prezent, iar Suedia continuă să aibă cea mai ridicată rată a șomajului din UE pentru persoanele născute în afara UE. Nivelul mai scăzut de instruire și competențele limitate ale persoanelor din grupurile vulnerabile reduc și mai mult capacitatea acestora de inserție profesională.