Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2024/1263 precizează obiectivele cadrului de guvernanță economică, care constau în promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și în prevenirea deficitelor excesive. Regulamentul menționat prevede obligația Consiliului și a Comisiei de a asigura o supraveghere multilaterală în contextul semestrului european, în conformitate cu obiectivele și cerințele prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Semestrul european presupune, în special, formularea și supravegherea punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.
(2) La 25 noiembrie 2025, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026, în care nu a identificat Austria ca fiind unul dintre statele membre pentru care ar fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, o recomandare de recomandare a Consiliului referitoare la capitalul uman în Uniunea Europeană și o propunere de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2026, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (2) la 21 aprilie 2026, iar Raportul comun privind ocuparea forței de muncă și Recomandarea referitoare la capitalul uman la 9 martie 2026.
(3) La 29 ianuarie 2025, Comisia a publicat Busola pentru competitivitate, un cadru strategic care urmărește să stimuleze competitivitatea la nivel mondial a Uniunii în următorii cinci ani. În acest document sunt identificate cele trei imperative de transformare în materie de inovare, decarbonizare și competitivitate, precum și securitatea ca piloni esențiali pentru o creștere economică durabilă. De la publicarea sa, Busola pentru competitivitate a stat la baza activității semestrului european, ceea ce asigură faptul că politicile economice ale statelor membre ale UE sunt coerente cu obiectivele strategice ale UE, creând o abordare unificată a guvernanței economice care promovează creșterea durabilă, inovarea și reziliența în întreaga Uniune.
(4) În 2026, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să se desfășoare în paralel cu etapa finală a punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) (3). Planurile de redresare și reziliență (PNRR), împreună cu finanțarea oferită în cadrul politicii de coeziune, au fost esențiale pentru realizarea priorităților de politică ale semestrului european, deoarece planurile trebuiau să abordeze în mod eficace toate provocările sau o parte semnificativă a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ciclurile recente, iar programele finanțate prin politica europeană de coeziune trebuiau să țină seama de recomandările specifice fiecărei țări. Pe măsură ce MRR se apropie de sfârșitul duratei sale de viață, rămâne esențial să se asigure continuitatea și valorificarea reformelor și a investițiilor sprijinite și puse în aplicare în cadrul MRR, în special a celor care contribuie la abordarea provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări.
(5) La 3 iunie 2026, Comisia a publicat raportul de țară din 2026 pentru Austria. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor din 2025 specifice acestei țări și a făcut bilanțul implementării de către Austria a PNRR. Pe baza analizei respective, raportul de țară a identificat cele mai presante provocări cu care se confruntă Austria. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei și a excluziunii sociale, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(6) La 8 iulie 2025, Consiliul a adoptat, în urma evaluării Comisiei și la recomandarea acesteia, o recomandare de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Austriei (4). Planul vizează perioada cuprinsă între 2025 și 2029 și prezintă o ajustare fiscal-bugetară repartizată pe șapte ani. Consiliul a recomandat următoarele rate maxime de creștere a cheltuielilor nete: 2,6 % în 2025, 2,2 % în 2026, 2,2 % în 2027, 2,0 % în 2028 și 2,3 % în 2029, ceea ce corespunde ratelor maxime cumulate de creștere calculate prin raportare la anul de referință 2024 de 2,6 % în 2025, 4,8 % în 2026, 7,2 % în 2027, 9,4 % în 2028 și 11,9 % în 2029. Pentru perioada 2025-2028, aceste rate maxime de creștere a cheltuielilor nete coincid cu traiectoria corectivă, conform recomandării formulate de Consiliu în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE la 8 iulie 2025, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv (5). Pe baza evaluării Comisiei din 3 iunie 2026 privind măsurile eficace (6), procedura de deficit excesiv pentru Austria este suspendată.
(7) Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și repercusiunile acestuia constituie o provocare existențială pentru Uniunea Europeană. Comisia a invitat statele membre să solicite activarea clauzei derogatorii naționale prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere într-un mod coordonat, pentru a sprijini eforturile UE de obținere a unei creșteri rapide și semnificative a cheltuielilor pentru apărare (7), iar această propunere a fost salutată de Consiliul European reunit la 6 martie 2025. În urma solicitării Austriei, Consiliul a adoptat, la 17 februarie 2026, la recomandarea Comisiei, o recomandare care îi permite Austriei să se abată de la ratele maxime de creștere recomandate ale cheltuielilor nete (8). Perioada în care este activată clauza derogatorie națională (2025-2028) permite Austriei să reprioritizeze cheltuielile publice sau să crească veniturile publice, astfel încât cheltuielile de apărare mai mari și de durată să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.
(8) La 29 aprilie 2026, Austria și-a prezentat Raportul anual pe 2026 privind progresele înregistrate (9), referitor la respectarea ratelor maxime de creștere recomandate ale cheltuielilor nete, la punerea în aplicare a setului de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare și la punerea în aplicare a reformelor și investițiilor care răspund principalelor provocări identificate în recomandările specifice țării din cadrul semestrului european. Raportul anual privind progresele înregistrate reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Austria cu privire la progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului său de redresare și reziliență în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241. Raportul privind măsurile luate în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive este integrat în Raportul anual privind progresele înregistrate.
(9) Creșterea PIB real în anul 2025 a fost de 0,6 %, iar inflația IAPC a fost de 3,6 %. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2026, se estimează că PIB real va crește cu 0,6 % în 2026 și cu 0,9 % în 2027, iar inflația IAPC va fi de 3,0 % în 2026 și de 2,5 % în 2027.
(10) Din datele furnizate de Eurostat (10) reiese că deficitul public al Austriei a scăzut de la 4,6 % din PIB în 2024 la 4,2 % în 2025. Scăderea deficitului în 2025 reflectă în principal punerea în aplicare a unui pachet de consolidare. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, în previziunile Comisiei din primăvara anului 2026 se estimează că deficitul va fi de 4,1 % din PIB în 2026 și în 2027.
(11) Pe baza estimărilor Comisiei, orientarea bugetară (11), care include atât cheltuielile finanțate la nivel național, cât și cheltuielile finanțate de UE, a fost una contracționistă în 2025, situându-se la 1,1 % din PIB. Se preconizează că aceasta va fi contracționistă atât în 2026, cât și în 2027, și anume de 0,4 % din PIB în fiecare an.
(12) Din datele furnizate de Eurostat (12) reiese că datoria publică a Austriei a crescut de la 80,0 % din PIB la sfârșitul anului 2024 la 81,5 % din PIB la sfârșitul anului 2025. Creșterea ponderii datoriei în 2025 reflectă în principal deficitul bugetar, creșterea modestă a PIB și investițiile finanțate prin credite în proiecte de infrastructură de către unele unități extrabugetare din sectorul administrației centrale. Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au făcut previziunile, în previziunile Comisiei din primăvara anului 2026 se estimează că ponderea datoriei în PIB va crește la 83,4 % până la sfârșitul anului 2026 și va continua să crească la 84,9 % până la sfârșitul anului 2027.
(13) Conform datelor Eurostat (13), cheltuielile publice totale pentru apărare în Austria s-au ridicat la 0,7 % din PIB în 2025, ceea ce corespunde unei creșteri de 0,1 puncte procentuale în comparație cu anul de referință 2021. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2026, se preconizează că acestea vor fi de 0,9 % din PIB în 2026, ceea ce corespunde unei creșteri de 0,3 puncte procentuale din PIB comparativ cu 2021.
(14) Uniunea se confruntă în continuare cu riscuri de întreruperi ale aprovizionării cu energie și de volatilitate ridicată a prețurilor, exacerbate de tensiunile geopolitice care afectează piețele mondiale ale petrolului și gazelor. Experiența dobândită în urma crizei energetice din perioada 2022-2023 a arătat că măsurile ample și nedirecționate implică costuri bugetare mari și sunt ineficiente din punct de vedere social și economic. De la izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu în februarie 2026, Austria a adoptat o măsură de politică bugetară pentru a atenua impactul prețurilor ridicate ale energiei asupra gospodăriilor și întreprinderilor (14), și anume o reducere nedirecționată a accizelor (care include restricții de reglementare asupra marjelor) la benzină și motorină în lunile aprilie și mai 2026. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2026, costul bugetar al acestei măsuri ar urma să fie de mai puțin de 0,1 % din PIB în 2026, inclusiv în cazul în care măsura ar fi prelungită până la sfârșitul anului.
(15) Conform calculelor Comisiei, cheltuielile nete ale Austriei au crescut cu 2,0 % în 2025. Creșterea cheltuielilor nete în 2025 se situează sub rata maximă de creștere recomandată.
(16) Pe baza calculelor Comisiei, se preconizează o creștere a cheltuielilor nete ale Austriei cu 2,1 % în 2026 și, cumulat, cu 4,1 % în 2025 și 2026. Creșterea preconizată a cheltuielilor nete în 2026 se situează sub rata maximă de creștere recomandată. Dacă se iau în considerare împreună anii 2025 și 2026, rata proiectată de creștere cumulată a cheltuielilor nete este, de asemenea, inferioară ratei maxime de creștere recomandate.
(17) Recomandarea de aprobare a planului pe termen mediu al Austriei identifică setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare și indică un calendar pentru punerea lor în aplicare. Ținând seama de informațiile furnizate de Austria în raportul său anual privind progresele înregistrate, Comisia constată că punerea în aplicare a etapelor-cheie ale acestor reforme și investiții, care trebuiau realizate până la 30 aprilie 2026, pare să fie, în linii mari, pe drumul cel bun. Comisia consideră că, în general, Austria și-a respectat angajamentele în mod satisfăcător (15).
(18) Îmbătrânirea populației reprezintă o provocare semnificativă pentru sustenabilitatea bugetară a sistemului de pensii. Cheltuielile publice cu pensiile sunt printre cele mai ridicate din Uniune, situându-se la 14,5 % din PIB în 2025, acestea reflectând și vârsta efectivă scăzută de pensionare. În pofida măsurilor luate recent și în trecut, incluzând reguli de eligibilitate mai stricte pentru regimurile de pensionare anticipată care se aplică din 2026 și convergența vârstei de pensionare pentru bărbați și femei până în 2033, se preconizează că vârstele efective și legale de pensionare vor rămâne scăzute în comparație cu alte state membre. Se preconizează că transferurile federale către sistemul de pensii vor rămâne semnificative. În schimb, sistemele de pensii suplimentare rămân subdezvoltate, cu o acoperire redusă și o profunzime financiară limitată.
(19) Pe lângă îmbătrânirea demografică, fragmentarea și ineficiențele în materie de costuri contribuie la niveluri ridicate ale cheltuielilor cu îngrijirile de sănătate și îngrijirea pe termen lung, împovărând astfel finanțele publice. Cheltuielile rămân orientate către serviciile medicale spitalicești, iar respectarea deficitară a obiectivelor în materie de cheltuieli continuă să submineze controlul bugetar. Reformele, inclusiv instituirea unui fond pentru reforma sistemului de sănătate în 2026, vizează consolidarea îngrijirilor primare de sănătate și a digitalizării, dar impactul lor este limitat de sprijinul insuficient în materie de reglementare, cum ar fi coordonarea deficitară a parcursurilor terapeutice ale pacienților. Digitalizarea sistemului de sănătate rămâne incompletă, limitând creșterile eficienței. În pofida cheltuielilor relativ ridicate pentru prevenirea bolilor, se pot intensifica și mai mult eforturile în ceea ce privește gestionarea factorilor de risc comportamentali și prevenirea bolilor netransmisibile. În ceea ce privește îngrijirea pe termen lung, persistă deficiențe în materie de guvernanță, inclusiv absența unor ținte obligatorii pentru cheltuieli și integrarea limitată cu serviciile de sănătate. Ponderea relativ ridicată a îngrijirii rezidențiale și disparitățile regionale în materie de furnizare a serviciilor în cauză indică faptul că se poate îmbunătăți raportul cost-eficacitate și se poate asigura o calitate mai uniformă a îngrijirii.
(20) Cadrul bugetar al Austriei este marcat de un sistem complex de transferuri interguvernamentale între autoritățile federale și regionale, care limitează eficiența cheltuielilor publice. Cu un nivel scăzut de autonomie fiscală, statele federale se bazează în mare măsură mai degrabă pe venituri partajate decât pe surse proprii – doar o mică parte din totalul veniturilor publice în 2025 a provenit din surse subnaționale. În același timp, finanțarea serviciilor esențiale, cum ar fi îngrijirile de sănătate, îngrijirea copiilor și transportul public, depinde parțial de cheltuielile care le revin statelor federale și municipalităților. În aprilie 2026, Austria și-a revizuit Pactul de stabilitate pentru 2025 cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2024, cu scopul de a stabili obiective privind datoria și deficitul pentru administrațiile federale, regionale și locale și de a introduce cerințe de raportare lunară la nivel regional, dar modificările concrete ale repartizării cheltuielilor și ale mecanismelor de responsabilitate au fost modeste. Pactul se bazează în mare măsură pe mecanismele existente și nu modifică în mod fundamental distribuția complexă a competențelor între nivelurile administrației. În plus, cooperarea intermunicipală actuală este inegală. Integrarea datelor municipale în cadrul unei platforme interoperabile de schimb de date și promovarea parteneriatelor pentru servicii polivalente (Mehrzweckverbände) la nivel funcțional ar putea stimula eficiența, calitatea serviciilor și economiile de costuri.
(21) Mixul fiscal continuă să se bazeze în mare măsură pe veniturile din muncă și pe consum. În 2025, Austria a avut a patra cea mai mare pondere a impozitelor în PIB din UE, cu o sarcină fiscală medie semnificativă asupra costului forței de muncă (16). Începând din 2023, tranșele de impozit pe venitul persoanelor fizice au fost indexate în funcție de inflație, ceea ce a împiedicat o creștere suplimentară a sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă prin încadrarea în alte tranșe de impozitare. Cu toate acestea, mai multe provocări structurale de lungă durată în mixul fiscal rămân neabordate. O mai bună utilizare a unor impozite mai favorabile creșterii și ocupării forței de muncă ar putea contribui la crearea spațiului bugetar necesar și la îmbunătățirea structurii fiscale generale.
(22) Implicarea sistematică, substanțială și în timp util a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă pentru implementarea cu succes a instrumentelor de finanțare ale Uniunii, precum și în contextul semestrului european.
(23) În Austria, punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, care includ sprijin din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) și Fondul social european Plus (FSE+), se situează peste ritmul mediu la nivelul UE, atât în ceea ce privește selecția proiectelor, cât și plățile. Este importantă menținerea ritmului actual și maximizarea impactului investițiilor pe teren. Austria ia deja măsuri în cadrul programelor sale aferente politicii de coeziune pentru a stimula competitivitatea și creșterea economică. Cu toate acestea, unele domenii pot necesita o consolidare suplimentară în ceea ce privește punerea în aplicare, inclusiv cele legate de eficiența energetică și de dezvoltarea teritorială și urbană integrată. Este esențial să se asigure implementarea rapidă și eficace a noilor investiții identificate de Austria în evaluarea sa intermediară a fondurilor politicii de coeziune, în special a investițiilor legate de cele cinci priorități prevăzute în Regulamentul privind evaluarea intermediară (17).
(24) Austria se confruntă cu o serie de provocări legate de sustenabilitatea finanțelor sale publice, de piața forței de muncă și de dezvoltarea competențelor, de dinamismul și competitivitatea întreprinderilor, de dependența sa persistentă de combustibilii fosili și de prețurile ridicate ale energiei.
(25) În pofida măsurilor luate pentru a simplifica înființarea întreprinderilor și a extinde gama de instrumente de finanțare, lipsa finanțării de risc continuă să împiedice extinderea întreprinderilor inovatoare. Piețele locale de capital de risc și de capital de extindere rămân subdezvoltate în comparație cu piețele similare de prim rang din UE, iar finanțarea întreprinderilor nou-înființate a scăzut cu 56 % în 2025, ajungând la cel mai scăzut nivel din 2019. Deficitul în ceea ce privește finanțarea cu capital de risc ar putea fi atenuat prin instituirea planificată a Fondului de fonduri pentru start-upuri și întreprinderile în faza de extindere și prin abordarea barierelor rămase care împiedică investitorii instituționali, cum ar fi fondurile de pensii și asigurătorii, să investească în instrumente de capital pe termen lung. Consolidarea pilonului pensiilor suplimentare ar putea contribui, de asemenea, la aprofundarea pieței titlurilor de capital din Austria și la mobilizarea de capital suplimentar pentru întreprinderile inovatoare.
(26) În pofida nivelului ridicat al investițiilor în C&D (printre primele trei state membre ale UE), transpunerea în produse comercializabile și inovare disruptivă rămâne limitată. Tabloul de bord european privind inovarea din 2025 arată performanța relativ scăzută a Austriei în ceea ce privește introducerea de către IMM a inovațiilor în materie de produse. Pentru a aborda acest aspect, guvernul a anunțat măsuri de îmbunătățire a capacităților de C&D în Strategia sa industrială pentru 2035 și a adoptat cel de al treilea Pact pentru cercetare, tehnologie și inovare pentru perioada 2027-2029, care dispune de fonduri totale de aproximativ 5,5 miliarde EUR. Este necesară o punere în aplicare riguroasă a acestor măsuri, inclusiv printr-o coordonare și mai consolidată a competențelor între ministere și printr-o monitorizare axată pe impact, pentru a se asigura că cheltuielile ridicate ale Austriei pentru C&D duc la rezultate comercializabile ale inovării, comparabile cu cele ale statelor membre cu cele mai bune performanțe în această privință.
(27) Adoptarea cu întârziere a tehnologiilor digitale avansate de către întreprinderi rămâne o provocare suplimentară pentru creștere și productivitate. Progresele înregistrate în ceea ce privește digitalizarea economiei Austriei rămân inegale. IMM demonstrează un nivel ușor peste media UE al intensității digitale de bază, iar adoptarea IA în rândul întreprinderilor a luat un avânt puternic. Cu toate acestea, adoptarea de către întreprinderi a altor tehnologii digitale avansate, în special a tehnologiei de tip cloud computing și a analizei datelor, continuă să se situeze sub media UE. Sunt necesare în continuare măsuri direcționate pentru a aborda acest decalaj, inclusiv stimulente financiare, un sprijin mai puternic pentru adoptarea de către întreprinderi a soluțiilor de cloud și de date, precum și investiții în competențele digitale.
(28) Sarcina administrativă și de reglementare afectează mediul de afaceri din Austria, încetinind procedurile de autorizare și impunând întreprinderilor să aloce resurse semnificative pentru sarcini administrative. S-au înregistrat progrese prin facilitarea unui proces complet digital de înregistrare a întreprinderilor, dar sunt necesare măsuri suplimentare semnificative. Reforma propusă a Codului comercial are potențialul de a accelera procesul de autorizare a întreprinderilor și de a reduce sarcina administrativă, dar punerea în aplicare integrală necesită o cooperare eficace între nivelurile local, provincial și federal.
(29) Consumatorii austrieci sunt afectați în mod negativ de lipsa concurenței în anumite sectoare, ceea ce contribuie la nivelul ridicat al prețurilor. Constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare au un impact negativ asupra consumatorilor austrieci, din cauza prețurilor semnificativ mai ridicate pentru produse alimentare și de îngrijire personală identice. Acest lucru este exacerbat și mai mult de barierele la intrarea pe piață. Caracterul restrictiv al reglementărilor în cazul anumitor profesii și prestatori de servicii, cum ar fi în domeniul ingineriei civile, limitează și mai mult concurența și creează obstacole, inclusiv pentru prestarea transfrontalieră de servicii.
(30) Au apărut provocări legate de disponibilitatea locuințelor la prețuri accesibile, printre alți factori, din cauza creșterii costurilor de construcție și a scăderii ofertei de locuințe noi, ceea ce a dezavantajat noii intrați pe piața locuințelor. O revizuire a standardelor tehnice complexe, cunoscute sub denumirea de „practică comercială consacrată”, în vederea reducerii cerințelor care nu sunt strict necesare în scopuri de siguranță sau de eficiență energetică ar putea deschide calea pentru o simplificare inteligentă care să diminueze costurile.
(31) În 2025, Austria a luat mai multe măsuri pentru a soluționa problema prețurilor ridicate ale energiei. Pe lângă măsurile pe termen scurt vizând reducerea prețurilor energiei pentru sectoarele industriale mari consumatoare de energie și reducerea taxei pe energia electrică pentru anul 2026, a fost adoptată Legea privind piața energiei electrice. Această nouă lege reprezintă o schimbare importantă a cadrului de reglementare al pieței austriece a energiei electrice, care va contribui la creșterea flexibilității energiei și va permite încheierea de contracte de achiziție de energie electrică. Cu toate acestea, punerea în aplicare integrală și în timp util a Legii privind piața energiei electrice este esențială pentru a asigura prețuri mai mici în mod durabil și structural. În plus, dependența țării de gazele naturale pentru producerea de energie electrică, în combinație cu flexibilitatea limitată și capacitatea de interconexiune parțial limitată în materie de combustibili nefosili continuă să mărească prețurile energiei, care se situează cu mult peste media UE. Deși această dependență de gazele naturale persistă, Austria a luat măsuri pentru a îmbunătăți securitatea energetică prin diversificarea surselor sale de aprovizionare cu gaze.
(32) Austria continuă să înregistreze progrese pe traiectoria sa de tranziție către o energie curată, dar combustibilii fosili au reprezentat în continuare peste jumătate din mixul său energetic în 2024. Pentru a-și îndeplini obiectivele pentru 2030, Austria va trebui să accelereze ritmul de extindere a capacității de producere de energie din surse regenerabile și a infrastructurii aferente, în special în ceea ce privește energia eoliană, unde în 2025 s-a adăugat o capacitate nouă de numai 0,2 GW. Energia din surse regenerabile a reprezentat 83,9 % din producția de energie electrică în 2025, cu o pondere ridicată a energiei hidroelectrice. Având în vedere variabilitatea sezonieră a energiei hidroelectrice și fotovoltaice, energia eoliană, care a reprezentat 11,8 % din producția de energie din surse regenerabile în 2024, este un mijloc complementar eficient din punctul de vedere al costurilor de a reduce nevoia de importuri de energie electrică, în special în timpul iernii. Reducerea termenelor de autorizare și desemnarea unor zone de accelerare suficiente, în special pentru energia eoliană, vor fi esențiale pentru a îndeplini obiectivele stabilite în Legea privind extinderea surselor regenerabile de energie și în Planul național privind energia și clima (PNEC). Accelerarea modernizării și extinderii rețelei de energie electrică, inclusiv la nivel transfrontalier, și creșterea capacităților de stocare rămân esențiale pentru stimularea tranziției către o energie curată. Acest lucru necesită atât mai multe investiții, cât și o viteză mai mare, inclusiv în materie de autorizare, astfel încât producția suplimentară de energie din surse regenerabile să poată fi integrată în sistem.
(33) Ritmul actual al decarbonizării rămâne insuficient pentru ca Austria să își îndeplinească obiectivele climatice pentru 2030 și obiectivul de neutralitate climatică până în 2040. În 2024, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 3 %, mult mai lent decât în 2023, estimările preliminare indicând o creștere a emisiilor în 2025. Emisiile industriale au scăzut recent, însă acest sector este în continuare mare consumator de energie și generează un nivel ridicat de emisii. Ar trebui elaborate în continuare măsuri care să sprijine decarbonizarea industriei și dezvoltarea unei infrastructuri industriale curate, inclusiv extinderea sa fizică și cadrele de reglementare, cu accent pe regiunile cu o intensitate ridicată a emisiilor. Emisiile generate de transporturi au scăzut în 2024, în principal din cauza scăderii traficului de mărfuri, dar progresele în materie de politici rămân limitate. Va fi important să se elimine treptat subvențiile pentru combustibilii fosili și să se accelereze electrificarea transporturilor, inclusiv a transportului rutier de mărfuri. Reducerea în continuare a emisiilor va depinde și de îmbunătățirea eficienței energetice în industrie, transporturi și clădiri, inclusiv prin reforme ale reglementărilor privind închirierea și imobilele menite să faciliteze renovarea clădirilor.
(34) Piața forței de muncă se confruntă cu provocări în ceea ce privește satisfacerea cererii de forță de muncă în contextul îmbătrânirii demografice și al nivelului relativ ridicat al impozitării veniturilor salariale și al contribuțiilor sociale, care sunt printre cele mai ridicate din UE. Ocuparea forței de muncă a continuat să crească treptat, în principal ca urmare a creșterii vârstei legale de pensionare în cazul femeilor. Numărul mediu de ore săptămânale lucrate în mod obișnuit a rămas scăzut, situându-se la 35,8 ore (față de 37,3 ore la nivelul UE). În 2025, rata de activitate și rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor s-au situat la niveluri ridicate, de 75,1 % și, respectiv, 74,2 %, peste mediile respective de la nivelul UE, dar sub cele constatate în rândul bărbaților (82,7 % și, respectiv, 81 %). Cu toate acestea, Austria are totodată una dintre cele mai mari disparități de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă cu fracțiune de normă din UE, de 37,1 puncte procentuale în 2025, aproape jumătate din totalul femeilor (49,6 %) lucrând cu fracțiune de normă. Sarcina fiscală ridicată asupra costului forței de muncă descurajează trecerea de la munca cu fracțiune de normă la munca cu normă întreagă, contribuind la deficitul de forță de muncă și limitând potențialul economic. În pofida îmbunătățirilor în ceea ce privește extinderea educației și îngrijirii timpurii, acoperirea și accesul rămân inegale de la un stat federal la altul. Principalii factori determinanți sunt fragmentarea sistemului de guvernanță, finanțarea și deficitul de personal. Un cadru de calitate obligatoriu cu standarde de calitate clare ar putea contribui la abordarea calității inegale la nivel local.
(35) Având în vedere rolul esențial al capitalului uman în consolidarea competitivității și a autonomiei strategice a Uniunii, în 2026 Consiliul a recomandat statelor membre să ia măsuri pentru a aborda urgent provocările structurale legate de capitalul uman în domeniile competențelor, educației și formării, care frânează competitivitatea. Recomandările specifice adresate Austriei în 2026 pot contribui la punerea în aplicare a Recomandării Consiliului referitoare la capitalul uman în Uniune.
(36) Deficitele de forță de muncă au început să scadă, însă rămân în continuare la un nivel comparativ ridicat. Lipsa de personal calificat și neconcordanțele regionale continuă să împiedice recrutarea de meseriași calificați pentru locuri de muncă care necesită calificări de nivel mediu. Ratele ridicate ale locurilor de muncă vacante din unele regiuni contrastează cu rata relativ ridicată a șomajului din altele. Printre barierele din calea mobilității regionale a lucrătorilor se numără diferențele în ceea ce privește prețurile chiriilor, disponibilitatea locuințelor sociale și disparitățile în ceea ce privește disponibilitatea educației și îngrijirii timpurii pentru copiii cu vârsta sub trei ani. Deși este bine dezvoltat, sistemul de educație și formare profesională se confruntă cu provocări tot mai mari. Aproximativ 24 500 de ucenici aspiranți nu au putut găsi stagii de practică în 2025, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) confruntându-se cu provocări mai mari. Calitatea formării este, de asemenea, un motiv de preocupare, inclusiv utilizarea instrumentelor digitale.
(37) Rezultatele în materie de ocupare a forței de muncă rămân slabe în comparație cu media UE în ceea ce privește persoanele în vârstă, lucrătorii slab calificați și persoanele provenite dintr-un context de migrație. Reformele recente vizând creșterea gradului de ocupare a forței de muncă includ sprijinirea reinserției profesionale a șomerilor de lungă durată în vârstă, un acces mai limitat la pensionarea anticipată, introducerea unei pensii parțiale și anunțarea unor stimulente fiscale pentru munca prestată după vârsta legală de pensionare. Cu toate acestea, politicile de integrare pe piața forței de muncă a persoanelor provenite dintr-un context de migrație și a persoanelor slab calificate aflate în căutarea unui loc de muncă rămân insuficiente. Consolidarea eforturilor de perfecționare și recalificare și a coordonării, între statele federale și nivelul federal, a viitoarei „strategii privind învățarea pe tot parcursul vieții pentru 2040” ar putea îmbunătăți și mai mult competențele de bază și ar putea spori integrarea pe piața forței de muncă a ambelor grupuri.
(38) Situația socială din Austria s-a înrăutățit în 2025, înregistrându-se o creștere a ponderii persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Veniturile mici au crescut într-un ritm mai lent decât veniturile medii, iar impactul transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei a devenit mai puțin eficace. Copiii au fost afectați în mod disproporționat, mai mult de unul din patru fiind expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială; acest nivel reprezintă o creștere cu 3,5 puncte procentuale față de 2024 și depășește media UE. Nivelurile AROPE au crescut, de asemenea, în rândul persoanelor cu un nivel scăzut de calificare și în rândul persoanelor născute în afara UE. În pofida reformelor recente, este în continuare necesar să se îmbunătățească accesibilitatea și adecvarea cursurilor de formare pentru persoanele provenite dintr-un context de migrație și pentru persoanele slab calificate. În special oferirea de cursuri suficiente de limbă germană ar îmbunătăți capacitatea de inserție profesională. În plus, mulți lucrători din afara UE sunt supracalificați (45,4 % în 2025) în comparație cu cetățenii austrieci (23 %) și cu alți resortisanți ai UE (32,2 %), iar Austria nu dispune în prezent de un sistem național standardizat de recunoaștere a calificărilor obținute în străinătate. O recunoaștere mai rapidă și mai uniformă a calificărilor ar putea mobiliza potențialul insuficient valorificat pe piața forței de muncă, ar putea favoriza integrarea migranților și ar putea contribui la reducerea riscurilor de sărăcie cu care se confruntă aceștia.
(39) Austria se confruntă în continuare cu provocări în ceea ce privește creșterea nivelului competențelor de bază. Aproximativ 1 din 4 elevi nu are competențe de bază, iar această pondere este semnificativ mai mare în rândul elevilor care provin din medii defavorizate și dintr-un context de migrație. Austria nu este în grafic în ceea ce privește atingerea obiectivului de reducere sub 15 %, până în 2030, a ponderii elevilor cu rezultate slabe la învățătură din spațiul european al educației, în prezent înregistrându-se disparități socioeconomice și regionale ample. Rata de părăsire timpurie a școlii este în creștere, în special în rândul cursanților născuți în țară defavorizați și al celor proveniți dintr-un context de migrație. Rezultatele în materie de educație rămân inegale de la un stat federal la altul, iar deficitul persistent de cadre didactice și de personal limitează capacitatea de îmbunătățire a rezultatelor învățării. Măsuri precum menținerea tinerilor în învățământul general cu mecanisme sistematice de monitorizare, un sprijin direcționat care să combine competențele de bază și învățarea limbilor străine, abordarea deficitului de cadre didactice și de personal și promovarea unui învățământ pedagogic incluziv și a unor parcursuri flexibile de tip „a doua șansă” ar putea îmbunătăți integrarea, capacitatea de inserție profesională și coeziunea socială. Pentru a aborda aceste provocări, guvernul austriac a stabilit măsuri importante, cum ar fi programul „Chancenbonus”.
(40) Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2026 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul PNRR ale acestora, pentru a pune în aplicare Recomandarea din 2026 privind politica economică a zonei euro. În cazul Austriei, recomandarea 1 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a cincea recomandări privind zona euro, recomandarea 2 contribuie la punerea în aplicare a celei de a patra recomandări privind zona euro, recomandarea 3 contribuie la punerea în aplicare a celei de a șaptea, a celei de a noua și a celei de a unsprezecea recomandări privind zona euro, recomandarea 4 contribuie la punerea în aplicare a celei de a șaptea recomandări privind zona euro, iar recomandarea 5 contribuie la punerea în aplicare a celei de a cincea recomandări privind zona euro,