Recitale
(1) Metodologia de contabilizare a gazelor cu efect de seră pentru combustibilii cu emisii scăzute de carbon ar trebui să țină seama de emisiile generate pe durata întregului ciclu de viață și de emisiile indirecte care rezultă din deturnarea intrărilor rigide de la producerea de combustibili cu emisii scăzute de carbon, precum și de emisiile de metan în amonte și de ratele efective de captare a carbonului. Pentru a asigura coerența metodologiei stabilite în prezentul regulament cu metodologia de evaluare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră generate de combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică și de combustibilii pe bază de carbon reciclat, ar trebui aplicate abordări similare celor din Regulamentul delegat (UE) 2023/1185 al Comisiei (2) pentru evaluarea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră.
(2) Metodologia prevăzută în Regulamentul delegat (UE) 2023/1185 se aplică pentru determinarea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică, precum și ale combustibililor pe bază de carbon reciclat, care reprezintă o subcategorie de combustibili cu emisii scăzute de carbon. Prin urmare, este oportun să se excludă combustibilii pe bază de carbon reciclat din domeniul de aplicare al metodologiei stabilite în prezentul regulament.
(3) Cadrul de certificare pentru combustibilii cu emisii scăzute de carbon prevăzut în Directiva (UE) 2024/1788 este pe deplin aliniat la cadrul de certificare stabilit în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (3) pentru combustibilii din surse regenerabile. În consecință, materiile prime utilizate pentru producția de combustibili cu emisii scăzute de carbon, precum și combustibilii cu emisii scăzute de carbon înșiși ar trebui să poată fi trasabili prin intermediul bazei de date a Uniunii în mod similar cu materiile prime utilizate pentru producția de combustibili din surse regenerabile și pentru combustibilii din surse regenerabile în sine. Prin urmare, în ceea ce privește valoarea emisiilor de metan în amonte, este oportun să se facă distincția între loturi individuale de combustibili și materii prime pe baza profilului de performanță privind emisiile de metan al furnizorului care furnizează combustibilul utilizat pentru producerea combustibilului cu emisii scăzute de carbon.
(4) Potențialul de încălzire globală al hidrogenului nu a fost încă determinat cu nivelul de precizie necesar pentru a fi inclus în metodologia de calcul al emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin urmare, valorile relevante pentru potențialul de încălzire globală al hidrogenului ar trebui adăugate de îndată ce dovezile științifice ajung la maturitate suficientă și se aplică pentru măsurarea impactului scurgerilor de hidrogen asupra întregului lanț de aprovizionare în metodologiile de contabilizare a emisiilor de gaze cu efect de seră atât pentru combustibilii cu emisii scăzute de carbon, cât și pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică.
(5) Metodologia ar trebui să recunoască captarea și stocarea emisiilor ca o reducere a emisiilor în cazul în care acestea sunt stocate permanent într-un sit de stocare geologică, inclusiv în cazul în care emisiile care au loc în țări terțe sunt stocate în afara Uniunii, atât timp cât legislația națională aplicabilă asigură detectarea și remedierea scurgerilor în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile în UE, iar scurgerile sunt luate în considerare, astfel încât să nu fie creditate ca reduceri. Siturile de stocare geologică care prezintă scurgeri repetate nu ar trebui acceptate pentru injectare. În prezent, restituirea certificatelor este evitată numai pentru emisiile din cadrul EU ETS care sunt stocate într-un sit de stocare autorizat în temeiul Directivei 2009/31/CE. Există oportunități de cooperare transfrontalieră în ceea ce privește captarea și stocarea dioxidului de carbon. O potențială recunoaștere viitoare a stocării emisiilor EU ETS în siturile de stocare din țări terțe care nu dispun de o ETS conectată ar depinde de existența unor condiții echivalente pentru a se asigura stocarea geologică permanentă și sigură din punctul de vedere al mediului a CO2 captat, cu condiția ca stocarea să nu fie utilizată pentru a crește gradul de recuperare a hidrocarburilor și ca acest lucru să conducă la o reducere globală a emisiilor.
(6) Pentru a asigura coerența acestei metodologii cu metodologia prevăzută în Regulamentul delegat (UE) 2023/1185 pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică și combustibilii pe bază de carbon reciclat, este oportun să se stabilească norme care să garanteze că intensitatea emisiilor hidrogenului cu emisii scăzute de carbon și intensitatea emisiilor hidrogenului din surse regenerabile produs într-un electrolizor în aceeași perioadă sunt întotdeauna aceleași și că ponderile de energie raportate sunt coerente.
(7) Punerea în aplicare a Pactului verde european necesită o schimbare rapidă a utilizării combustibililor fosili pentru producerea de energie electrică. Atât hidrogenul din surse regenerabile, cât și hidrogenul cu emisii scăzute de carbon vor contribui la tranziția către o energie curată. Metodologiile aplicabile fiecăruia, deși se bazează pe temeiuri juridice diferite, ar trebui să fie coerente și să reflecte atât particularitățile tehnologice, cât și eficiența economică. Comisia trebuie să inițieze, cât mai curând posibil, o evaluare privind posibila introducere a unor abordări alternative pentru recunoașterea energiei electrice cu emisii scăzute de carbon provenite de la centralele nucleare, pe baza unor criterii adecvate. Până la 30 iunie 2026, Comisia trebuie să lanseze o consultare publică cu privire la un proiect de metodologie care să descrie aceste criterii. În plus, Comisia trebuie să evalueze impactul și implicațiile evaluării intensității emisiilor de gaze cu efect de seră generate de energia electrică utilizând valori medii. Aceste evaluări trebuie să ia în considerare impactul global al unor astfel de abordări asupra sistemului energetic (inclusiv asupra eficienței sale economice și asupra finalizării interconexiunilor), potențialul de reducere a emisiilor și importanța menținerii unor condiții de concurență echitabile cu energia electrică în totalitate din surse regenerabile, astfel cum este definită în Regulamentul delegat (UE) 2023/1184 al Comisiei (4), precum și necesitatea de a proteja proiectele existente,