Recitale
(1) Având în vedere recentele evenimente geopolitice și economice majore care au dus la redefinirea unora dintre prioritățile politice strategice ale Uniunii, este necesar să se prevadă posibilități mai structurale care să le permită statelor membre să abordeze aceste provocări geopolitice strategice urgente și să-și reorienteze resursele către prioritățile nou apărute.
(2) Principalele obiective ale Fondului social european Plus (FSE+) instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (4) sunt de a sprijini statele membre și regiunile să realizeze incluziunea și coeziunea socială, să activeze piața forței de muncă și să îndeplinească principiile și obiectivele principale ale Pilonului european al drepturilor sociale. Reprogramarea resurselor în cadrul FSE+ nu ar trebui să submineze abordarea socială a fondului, ci ar trebui să îi consolideze capacitatea de a combate inegalitățile.
(3) În avizul său din 6 mai 2025 privind propunerea legislativă care stă la baza prezentului regulament, Curtea de Conturi Europeană a subliniat că politica de coeziune este adesea utilizată ca instrument de răspuns în situații de urgență, ceea ce riscă să submineze scopurile și obiectivele sale de bază pe termen mai lung. Prin urmare, este esențial să se asigure că nicio măsură luată în contextul situațiilor de urgență nu obstrucționează obiectivele politicii de coeziune.
(4) Uniunea și statele sale membre continuă să demonstreze că au capacitatea de a reacționa rapid la evenimente geopolitice și că sunt dispuse să folosească suficiente resurse financiare pentru a consolida industria de apărare a Uniunii. În același timp, este extrem de important să se continue investițiile în obiectivele sociale ale Uniunii prin intermediul FSE+, deoarece coeziunea socială este o piatră de temelie a rezilienței democratice și societale a Uniunii, fapt esențial în scopul confruntării cu amenințările de agresiune.
(5) Cartea albă a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei din 19 martie 2025 privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 pregătește terenul pentru o veritabilă uniune europeană a apărării, inclusiv propunând statelor membre să investească masiv în apărare și în securitatea cibernetică, inclusiv capabilitățile cu dublă utilizare și pregătirea civilă, realizând în același timp cheltuieli sociale, creând locuri de muncă și oportunități de perfecționare și recalificare. În acest sens, Comunicarea Comisiei din 5 martie 2025 intitulată „Uniunea competențelor” (denumită în continuare „Comunicarea privind Uniunea competențelor”) stabilește acțiuni pentru soluționarea lacunelor și a deficitului de competențe din Uniune, inclusiv prin intermediul Pactului pentru competențe consolidat și raționalizat, menționat în comunicarea respectivă, precum și al parteneriatelor sale pe scară largă, în special Parteneriatul pe scară largă privind sectorul industriei aerospațiale și de apărare. În acest context, FSE+ ar trebui să includă stimulente în vederea facilitării dezvoltării competențelor în industria de apărare. Pentru a le oferi statelor membre mai multă flexibilitate de realocare a resurselor pentru dezvoltarea competențelor în industria de apărare, sumele alocate dezvoltării acestor competențe nu ar trebui să facă obiectul cerințelor privind concentrarea tematică, ci ar trebui luate în considerare atunci când contribuie la astfel de cerințe.
(6) FSE+ poate fi folosit în sprijinul adaptării la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor. În conformitate cu măsurile de decarbonizare propuse în Comunicarea Comisiei din 26 februarie 2025 intitulată „Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare” și, pentru a facilita și mai mult ajustarea industrială legată de decarbonizarea proceselor de producție și a produselor, FSE+ ar trebui să faciliteze calificarea, menținerea locurilor de muncă și crearea de locuri de muncă de calitate pe tot parcursul procesului de decarbonizare, asigurând flexibilitate în desfășurarea procesului respectiv. Acesta ar trebui să se desfășoare în conformitate cu obiectivul de a oferi oportunități de perfecționare și recalificare periodică a persoanelor pe tot parcursul vieții, stabilit în Comunicarea privind Uniunea competențelor, inclusiv prin intermediul unei garanții de competențe. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită nevoilor și situațiilor specifice ale regiunilor mai puțin dezvoltate și ale zonelor rurale, care ar trebui să beneficieze de tranziția verde, precum și asigurării integrării acestora în dezvoltarea economică, socială și de mediu mai amplă a Uniunii.
(7) Având în vedere importanța condițiilor favorizante orizontale aplicabile tuturor obiectivelor specifice și criteriile necesare pentru evaluarea îndeplinirii acestora, în sensul articolului 15 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și al anexei III la regulamentul respectiv, pentru utilizarea eficace și eficientă a sprijinului global al Uniunii acordat din respectivele fonduri ale Uniunii, precum și necesitatea de a asigura efectul practic al acestor fonduri ale Uniunii, sumele care depășesc cuantumul de flexibilitate menționat la articolul 86 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul respectiv, care corespund unor obiective specifice care fac obiectul unei evaluări negative din partea Comisie pe baza aplicării respectivelor condiții favorizante orizontale, nu ar trebui să facă obiectul unei modificări a programului sau al unui transfer pe baza noilor priorități și a flexibilității prevăzute în prezentul regulament. O astfel de măsură proporțională constituie un stimulent necesar menit să asigure că legislația și practicile statelor membre continuă să respecte condițiile favorizante orizontale și că aceste cheltuieli acoperite din fondurile Uniunii respectă obiectivele Uniunii. Deoarece Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului (6) se aplică la nivel orizontal, aceeași cerință ar trebui să se aplice sumelor corespunzătoare angajamentelor suspendate prin măsuri adoptate în temeiul regulamentului respectiv. Sumele care se încadrează în cuantumul de flexibilitate menționat la articolul 86 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/1060 și care corespund obiectivelor specifice care au făcut obiectul unei evaluări negative din partea Comisiei pe baza aplicării condițiilor favorizante orizontale pot face obiectul unei modificări a programului sau al unui transfer pe baza unor noi priorități, cu condiția ca aceste noi priorități să respecte obiectivele urmărite de condițiile favorizante orizontale.
(8) FSE+ acordă sprijin pentru investițiile care contribuie la obiectivele platformei „Tehnologii Strategice pentru Europa” (denumită în continuare „platforma STEP”) instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Platforma STEP urmărește să consolideze poziția de lider tehnologic a Uniunii și dezvoltarea competențelor în Uniune. Pentru a stimula și mai mult investițiile din FSE+ în aceste domenii critice, este necesar să se extindă posibilitatea ca statele membre să primească prefinanțare mai mare pentru modificările corespunzătoare ale programelor. Prioritățile care sprijină investițiile ce contribuie la obiectivele platformei STEP în cadrul unei cereri de modificare a programului care a fost prezentată Comisiei până la 31 martie 2025 trebuie să primească prefinanțarea unică excepțională aplicabilă la data la care a fost prezentată respectiva cerere.
(9) Pentru a permite statelor membre să efectueze o reprogramare semnificativă și justă, fără a se abate de la obiectivele principale ale FSE+ și pentru a-și orienta resursele înspre prioritățile strategice ale Uniunii menționate în prezentul regulament, fără a cauza întârzieri suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor, este oportun să se prevadă o flexibilitate suplimentară. Evaluarea intermediară reprezintă o ocazie de a aborda aspectele sociale emergente ale provocărilor strategice și ale noilor priorități, fără a se aduce atingere altor acte juridice ale Uniunii sau următorului cadru financiar multianual. Statele membre ar trebui să beneficieze de mai mult timp pentru a-și finaliza analiza rezultatelor evaluării intermediare și pentru a prezenta cererile corespunzătoare de modificare a programelor.
(10) Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei are un impact negativ disproporționat asupra regiunilor de nivelul NUTS 2 care se învecinează cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina, ceea ce are ca rezultat pierderea de locuri de muncă, reducerea activității economice și excluziunea socială. Pentru a accelera punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a atenua presiunea asupra bugetelor naționale, precum și pentru a injecta lichiditățile necesare pentru realizarea investițiilor esențiale, ar trebui plătită o prefinanțare unică suplimentară din FSE+ pentru aceste programe. Din cauza impactului negativ al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, procentul prefinanțării ar trebui să fie suplimentat pentru anumite programe care vizează una sau mai multe regiuni de nivelul NUTS 2 învecinate cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina. Pentru a încuraja reorientarea programelor către prioritățile esențiale în contextul evaluării intermediare, prefinanțarea unică suplimentară ar trebui să fie disponibilă numai în cazul în care se atinge un anumit prag pentru realocarea resurselor financiare către anumite priorități vitale.
(11) În plus, pentru a se ține seama de timpul necesar pentru reorientarea investițiilor și pentru a se permite utilizarea optimă a resurselor disponibile, termenele stabilite pentru eligibilitatea cheltuielilor și normele privind dezangajarea, precum și alte termene legate de cerințele privind cadrul de performanță, gestiunea financiară, raportarea și evaluarea ar trebui să fie ajustate în cazul programelor care efectuează o realocare a resurselor către prioritățile strategice.
(12) Ar trebui să se poată aplica o rată mai mare de cofinanțare pentru prioritățile programelor destinate uneia sau mai multor regiuni de nivelul NUTS 2 care se învecinează cu Rusia, cu Belarus sau cu Ucraina, având în vedere impactul negativ pe care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei îl are asupra acestor regiuni de nivelul NUTS 2.
(13) Dezvoltarea competențelor și formarea tinerelor talente, precum și a antreprenorilor sunt esențiale pentru crearea de locuri de muncă, iar instituțiile care activează pentru crearea și dobândirea de competențe, în special instituțiile de educație și de formare profesională, ar trebui să coopereze îndeaproape pentru a se alinia la nevoile pieței muncii. În acest context, statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă capacitatea de a aloca resurse pentru a atrage tinere talente și antreprenori, în special în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate, prin stimulente și formare specifică.
(14) Atunci când modifică programele, statele membre ar trebui să includă, în raport cu prioritățile specifice, cu participarea activă și semnificativă a partenerilor sociali, obligații pentru beneficiari de a respecta condițiile de muncă și de angajare în conformitate cu dispozițiile aplicabile din dreptul Uniunii și din dreptul intern, din convențiile Organizației Internaționale a Muncii și din contractele colective de muncă.
(15) Pentru a sprijini statele membre să realizeze o reprogramare rapidă și corectă, Comisia ar trebui să ofere în timp util precizări tehnice clare și sprijin autorităților de management, inclusiv prin intermediul unui sistem structurat, răspunzând întrebărilor tehnice, juridice și procedurale, în special în ceea ce privește măsurile introduse în temeiul prezentului regulament.
(16) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume abordarea aspectelor sociale ale provocărilor strategice, reorientarea investițiilor către noile priorități critice și simplificarea și accelerarea punerii în aplicare a politicilor, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele lor, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.
(17) Prin urmare, Regulamentul (UE) 2021/1057 ar trebui să fie modificat în consecință.
(18) Având în vedere necesitatea urgentă de a permite investiții esențiale în competențele din industria de apărare, precum și în adaptarea la schimbare legată de decarbonizare în contextul provocărilor geopolitice strategice presante, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,