Recitale
(1) Orientările politice (1) au anunțat intenția noii Comisii de a introduce o nouă categorie de întreprinderi mici cu capitalizare medie și de a evalua cazurile în care reglementările existente care se aplică întreprinderilor mari sunt prea împovărătoare, disproporționate sau împiedică dezvoltarea lor competitivă. În comunicarea sa intitulată „O Busolă pentru competitivitatea UE” (2), Comisia s-a angajat să propună o nouă definiție a întreprinderilor mici cu capitalizare medie pentru a asigura o reglementare proporțională, adaptată la dimensiunea întreprinderilor. Prin crearea acestei noi categorii de întreprinderi, mai mari decât IMM-urile, dar mai mici decât întreprinderile mari, mii de întreprinderi din UE vor beneficia de măsuri personalizate.
(2) În comunicarea sa intitulată „Pachetul de măsuri de ajutorare a IMM-urilor” (3), Comisia a prezentat un număr mare de acțiuni care acoperă patru domenii principale: facilitarea activităților pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), îmbunătățirea accesului acestora la finanțare și la forță de muncă calificată și sprijinirea acestora pe parcursul întregului lor ciclu de viață. Concomitent cu furnizarea unui ajutor pe termen scurt, stimularea competitivității și a rezilienței pe termen lung și promovarea unui mediu de afaceri echitabil și favorabil IMM-urilor, obiectivul este de a permite IMM-urilor să concureze și să se dezvolte. Prin urmare, Comisia se angajează să răspundă nevoilor întreprinderilor care depășesc pragurile din definiția IMM-urilor prevăzută în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (4) precum și nevoilor gamei mai largi a întreprinderilor mici cu capitalizare medie (small mid-caps), și să elaboreze o definiție armonizată pentru aceste întreprinderi.
(3) Studiu pentru cartografierea, măsurarea și prezentarea peisajului întreprinderilor cu capitalizare medie din UE (Study to map, measure and portray the EU mid-cap landscape) (5), a arătat că întreprinderile cu capitalizare medie (mid-caps) reprezintă un segment al sectorului de afaceri care se distinge în mod clar de IMM-uri, dar și de întreprinderile mari. Deși întreprinderile cu capitalizare medie sunt mai puternice, cresc de obicei mai rapid, sunt mai inovatoare și acceptă mai bine digitalizarea decât IMM-urile, ele se confruntă cu unele provocări similare, cum ar fi sarcina administrativă sau lipsa de angajați calificați. Pe de altă parte, în comparație cu întreprinderile mari, ele înregistrează decalaje în domenii-cheie de performanță. O astfel de definiție este necesară și pentru a îmbunătăți coerența între măsurile de politică care abordează nevoile specifice ale întreprinderilor mici cu capitalizare medie. Prin urmare, este oportun să se elaboreze o definiție oficială a întreprinderilor mici cu capitalizare medie la nivelul Uniunii, care ar putea deschide calea pentru măsuri de politică axate pe respectivul segment de afaceri specific al întreprinderilor.
(4) O definiție a întreprinderilor mici cu capitalizare medie este deja utilizată în Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (6) și în Orientările privind finanțarea de risc (7), în scopul identificării disfuncționalităților pieței susceptibile de a fi abordate prin sprijin financiar public specific din resurse naționale. Cu toate acestea, scopul unei definiții generale a întreprinderilor mici cu capitalizare medie nu este de a reproduce definiția utilizată în normele privind ajutoarele de stat în sine, ci de a servi drept bază pentru un sprijin politic specific care să ajute întreprinderile să se extindă în sectoare relevante și importante. Definiția întreprinderilor mici cu capitalizare medie din prezenta recomandare nu aduce atingere pragurilor considerate adecvate în contextul ajutoarelor de stat.
(5) Mai multe state membre, cum ar fi Franța și Germania (8) au introdus deja definiții pentru întreprinderile care nu sunt mici sau mijlocii, dar nici nu sunt întreprinderi mari. Urmând logica unei piețe unice a UE fără frontiere interne, utilizarea unui set comun de criterii atunci când se face referire la întreprinderile mici cu capitalizare medie ar contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește tratamentul aplicat întreprinderilor în întreaga UE.
(6) Există o interacțiune extinsă între măsurile naționale și cele ale Uniunii de sprijinire a întreprinderilor mici cu capitalizare medie, de exemplu în ceea ce privește fondurile structurale sau cercetarea. Prin urmare, este necesar să se evite situațiile în care Uniunea își concentrează acțiunea pe o anumită categorie de întreprinderi, iar statele membre pe alta. De asemenea, este necesar să se recomande utilizarea unei definiții comune de către Comisie, statele membre, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții (FEI) pentru a îmbunătăți coerența și eficacitatea politicilor care vizează întreprinderile mici cu capitalizare medie. Utilizarea unei definiții comune este, de asemenea, necesară pentru a atenua riscurile potențiale de denaturare a concurenței.
(7) Articolul 2 punctul 103e din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (9) și Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc (10) conțin deja o definiție pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie. Se consideră că este important să se valorifice experiența și cunoștințele de specialitate dobândite atunci când se continuă integrarea sprijinului pentru acest segment specific de întreprinderi. Cu toate acestea, în contextul economic actual, pentru a însoți mai bine extinderea întreprinderilor și pentru a acoperi un număr mai mare de întreprinderi, definiția ar trebui să acopere întreprinderi cu o dimensiune de trei ori mai mare decât a IMM-urilor (11).
(8) Accentul pus pe întreprinderile mici cu capitalizare medie a fost considerat justificat, deoarece evaluarea impactului din 2014 referitoare la Comunicarea Comisiei intitulată „Orientări privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc” (12) a identificat „deficitul de finanțare” drept o disfuncționalitate a pieței, care afectează nu numai IMM-urile aflate în stadiile incipiente de înființare și de demarare, ci și în etapele lor ulterioare de extindere și de creștere. Raportul a clarificat faptul că, în unele cazuri, întreprinderile mici cu capitalizare medie s-ar putea confrunta cu aceeași disfuncționalitate a pieței ca IMM-urile, în măsura în care ele se află încă în stadiul lor de creștere.
(9) Pentru a permite întreprinderilor să se desprindă fără probleme de segmentul IMM-urilor și să intre în segmentul întreprinderilor mici cu capitalizare medie, este important ca definițiile atât pentru IMM-uri, cât și pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie să se bazeze pe aceleași principii și să nu existe nicio suprapunere între cele două definiții. Stabilirea a ceea ce constituie întreprinderi mici cu capitalizare medie este, de asemenea, necesară pentru a asigura coerența între politici și pentru a facilita tranziția pentru întreprinderile care ies din definiția IMM-urilor.
(10) În conformitate cu articolele 54, 101 și 102 din TFUE, o întreprindere este considerată a fi orice entitate, indiferent de forma sa juridică, care desfășoară activități economice, inclusiv parteneriate sau asociații care desfășoară în mod regulat activități economice.
(11) Criteriul numărului de angajați („criteriul numărului personalului”) este considerat cel mai important și trebuie să fie considerat drept criteriu principal. Cu toate acestea, introducerea unor criterii financiare complementare este necesară pentru a exclude din definiție întreprinderile cu o amploare financiară excepțional de mare a operațiunilor, măsurată în funcție de cifra lor de afaceri, și cu active excepțional de mari, măsurate prin bilanț. Nu ar fi de dorit să se utilizeze cifra de afaceri ca unic criteriu financiar, deoarece întreprinderile din sectorul comercial și de distribuție au prin natura activităților lor valori ale cifrei de afaceri mai mari decât întreprinderile din sectorul de producție. Astfel, criteriul cifrei de afaceri trebuie combinat cu totalul bilanțului, un criteriu care reflectă patrimoniul global al unei întreprinderi, iar o întreprindere trebuie exclusă din definiția întreprinderilor mici cu capitalizare medie numai în cazul în care atât cifra sa de afaceri, cât și bilanțul său depășesc plafoanele.
(12) Este necesar ca plafoanele financiare și plafoanele pentru personal să reprezinte limite maxime. Statele membre, BEI și FEI pot stabili plafoane mai mici decât plafoanele Uniunii prevăzute la punctul 2 din anexă, dacă doresc să își direcționeze măsurile către un anumit segment de întreprinderi mici cu capitalizare medie. În interesul simplificării administrative, statele membre, BEI și FEI pot utiliza numărul personalului ca unic criteriu pentru punerea în aplicare a politicilor lor, după caz, și fără a aduce atingere normelor dreptului Uniunii privind dreptul concurenței și ajutoarele de stat.
(13) Pentru o mai bună înțelegere a poziției economice a întreprinderilor mici cu capitalizare medie și pentru a elimina din această categorie grupurile de întreprinderi a căror putere economică o poate depăși pe cea a adevăratelor întreprinderi mici cu capitalizare medie, trebuie să se facă o deosebire între diferitele tipuri de întreprinderi, în funcție de gradul lor de autonomie, dacă dețin participații la alte întreprinderi care nu implică o poziție de control (întreprinderi partenere) sau dacă sunt legate de alte întreprinderi. Limita stabilită în Recomandarea 2003/361/CE, și anume o participație de 25 % sub care o întreprindere trebuie considerată autonomă, trebuie menținută și pentru definiția întreprinderilor mici cu capitalizare medie.
(14) Pentru a facilita ieșirea întreprinderilor din segmentul IMM-urilor, finanțarea prin capitaluri proprii a întreprinderilor mici cu capitalizare medie și dezvoltarea rurală și locală, întreprinderile trebuie considerate autonome în ciuda unei participații de 25 % sau mai mari, deținute de anumite categorii de investitori care au un rol pozitiv în finanțarea și crearea de întreprinderi. Acest lucru trebuie să se aplice și investițiilor de până la 5 000 000 EUR efectuate de „investitori providențiali” (persoane fizice sau grupuri de persoane fizice care desfășoară în mod regulat activități de investiții de capital de risc) din cauza experienței în gestiunea afacerilor, a competențelor și a contactelor pe care le aduc întreprinzătorului în comparație cu alți investitori de capital de risc. Investițiile lor în capital propriu completează, de asemenea, activitatea investitorilor cu capital de risc.
(15) Pentru a menține capacitatea întreprinderilor inovatoare de a obține finanțare din fonduri de investiții alternative, cum ar fi fondurile cu capital de risc sau fondurile de investiții în societăți necotate, pentru a-și finanța operațiunile sau dezvoltarea, aceste entități nu ar trebui să se califice drept întreprinderi legate în sensul calculării numărului de angajați și a plafoanelor financiare stabilite în prezenta recomandare. Pentru a ține seama de practicile actuale de piață de a investi în întreprinderi inovatoare prin fonduri cu capital de risc sau fonduri de investiții în societăți necotate, este oportun să se precizeze că, în cazul în care întreprinderile și fondul de investiții alternative, precum și administratorul acestuia țin evidențe contabile separate și în cazul în care fondul de investiții alternative are o strategie de investiții predefinită pentru a ieși din întreprindere, inclusiv prin realizarea valorii sale prin vânzarea întreprinderii sau prin alte mijloace, aceste entități nu ar trebui să se califice drept întreprinderi legate.
(16) Pentru a simplifica lucrurile, statele membre și întreprinderile trebuie să utilizeze condițiile prevăzute la articolul 22 din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (13) atunci când definesc întreprinderile legate, în măsura în care condițiile respective sunt adecvate în sensul prezentei recomandări. Pentru a stimula investițiile de capital în întreprinderile mici cu capitalizare medie, trebuie să existe prezumția absenței influenței dominante asupra întreprinderii în cauză pentru anumite tipuri de investitori, în cazul în care aceștia nu se implică direct sau indirect în gestionarea întreprinderii, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (15) din Directiva 2013/34/UE.
(17) De asemenea, trebuie să se țină seama, după caz, de relațiile stabilite între întreprinderi prin intermediul persoanelor fizice, pentru a se asigura că avantajele întreprinderilor mici cu capitalizare medie care decurg din diferite norme sau măsuri sunt doar în beneficiul acelor întreprinderi care au cu adevărat nevoie de ele. Pentru a limita examinarea acestor situații la strictul necesar, examinarea unor astfel de relații trebuie limitată la piața relevantă sau la piețele adiacente – făcându-se referire la Comunicarea Comisiei privind definirea pieței relevante în sensul dreptului comunitar al concurenței (14).
(18) Pentru a evita distincțiile arbitrare între diferite organisme publice dintr-un stat membru și dată fiind nevoia de securitate juridică, s-a considerat necesar să se confirme că o întreprindere cu 25 % sau mai mult din capitalul său sau din drepturile sale de vot controlate de un organism public nu este o întreprindere mică cu capitalizare medie.
(19) Pentru a ușura sarcina administrativă a întreprinderilor și pentru a simplifica și accelera procesarea administrativă a cazurilor pentru care este necesar statutul de întreprindere mică cu capitalizare medie, întreprinderile trebuie să aibă permisiunea să utilizeze declarații pe proprie răspundere pentru a certifica unele din caracteristicile lor.
(20) Este necesar să se stabilească în detaliu componența numărului personalului pentru a putea considera o întreprindere drept întreprindere mică cu capitalizare medie. Pentru a promova dezvoltarea formării profesionale, este necesar să nu se ia în considerare ucenicii și studenții cu contract de formare profesională atunci când se calculează numărul de angajați. De asemenea, atunci când se calculează numărul de angajați nu trebuie luate în calcul perioadele de concediu de maternitate sau pentru creșterea copilului.
(21) Diferitele tipuri de întreprinderi, fie ele autonome, partenere sau legate, definite în funcție de relația și implicarea lor în alte întreprinderi corespund unor grade de integrare care diferă în mod obiectiv. Se recomandă prin urmare aplicarea de proceduri distincte pentru fiecare dintre aceste tipuri de întreprinderi la calcularea cantităților care reprezintă activitățile și puterea economică a acestora.
(22) Pentru a se asigura că Comisia păstrează o evidență a utilizării definiției întreprinderilor mici cu capitalizare medie prevăzută în prezenta recomandare sau a trimiterii la definiția respectivă, trebuie ca statele membre, BEI și FEI să informeze Comisia cu privire la o astfel de utilizare sau trimitere.
(23) Pentru ca Comisia să elaboreze statistici care să ia în considerare această definiție, trebuie colectate informații cu privire la criteriile suplimentare de mărime (cifra de afaceri, totalul bilanțului). Pentru a evita anchete suplimentare și a limita sarcina asupra întreprinderilor, autoritățile statistice naționale trebuie să obțină un acces durabil la sursele administrative relevante din statele membre,