Recitale
(1) La 3 martie 2022, odată cu adoptarea Deciziei (UE) 2022/451 (2), Consiliul a autorizat Comisia să negocieze, în numele Uniunii, pentru aspectele care intră în sfera de competență a Uniunii, un acord internațional privind prevenirea pandemiilor, pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea, precum și amendamente complementare la Regulamentul sanitar internațional (2005).
(2) La 1 iunie 2024, în cadrul celei de A șaptezeci și șaptea sesiuni a Adunării Mondiale a Sănătății (AMS), membrii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au adoptat prin consens diversele amendamente la Regulamentul sanitar internațional (2005) cuprinse în anexa la Rezoluția WHA77.17 (denumite în continuare „amendamentele”) (3) și au vizat consolidarea efectivității lui.
(3) În temeiul articolului 22 din Constituția OMS, amendamentele intră în vigoare pentru toți membrii OMS, cu excepția membrilor care au notificat directorului general respingerea sau unele rezerve în termenul indicat în notificarea privind adoptarea amendamentelor respective.
(4) Uniunea promovează consolidarea Regulamentului sanitar internațional (2005) și punerea în aplicare efectivă a acestuia.
(5) În ultimii ani, Uniunea și-a consolidat în mod semnificativ cadrul de securitate sanitară prin adoptarea mai multor acte juridice, în special Regulamentul (UE) 2022/2371 al Parlamentului European și al Consiliului (4) privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și Regulamentul (UE) 2022/2372 al Consiliului (5) privind un cadru de măsuri pentru asigurarea furnizării contramăsurilor medicale necesare în situații de criză în cazul unei urgențe de sănătate publică la nivelul Uniunii.
(6) Un număr semnificativ de amendamente se referă la aspecte pentru care Uniunea are competența, în temeiul articolului 168 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) coroborat cu articolul 6 și cu articolul 168 alineatul (1) din TFUE, să sprijine, să coordoneze sau să completeze acțiunile statelor membre și în legătură cu care există norme ale Uniunii, în special în domeniul amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2371. În plus, unele amendamente corespund domeniilor reglementate de dreptul Uniunii în legătură cu furnizarea de contramăsuri medicale necesare în situații de criză, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2022/2372, cu protejarea sănătății publice în cazul unei urgențe de sănătate publică, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2022/123 al Parlamentului European și al Consiliului (6), cu libera circulație a persoanelor, astfel cum se prevede în Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7), cu protecția civilă, astfel cum se prevede în Decizia 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (8), sau cu cooperarea pentru dezvoltare, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (9).
(7) Prezenta decizie nu utilizează posibilitatea Uniunii de a-și exercita competența externă în ceea ce privește domeniile în care nu există deja norme ale Uniunii. Statele membre își mențin competența în ceea ce privește aspectele care fac obiectul amendamentelor, în măsura în care amendamentele nu aduc atingere normelor Uniunii sau nu modifică domeniul de aplicare al acestora, inclusiv în ceea ce privește evoluțiile viitoare previzibile ale normelor respective. În plus, statele membre rămân singurele responsabile în ceea ce privește definirea politicii lor de sănătate și organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală, în conformitate cu articolul 168 alineatul (7) din TFUE. În plus, prezenta decizie nu generează obligații financiare suplimentare pentru statele membre.
(8) Niciunul dintre amendamente nu contravine dreptului Uniunii și, prin urmare, nu este necesar să se formuleze rezerve cu privire la amendamentele care intră în sfera de competență a Uniunii.
(9) Uniunea nu este parte la Regulamentul sanitar internațional (2005), întrucât numai statele pot fi părți la acesta. Toate statele membre sunt părți la Regulamentul sanitar internațional (2005).
(10) În aceste circumstanțe și în conformitate cu principiul cooperării loiale, competența Uniunii ar trebui să fie exercitată pe plan extern de statele membre acționând în calitate de intermediari. În acest scop, statele membre ar trebui să fie invitate să accepte, fără rezerve, amendamentele, în măsura în care aceste acestea intră în sfera de competență a Uniunii,