Recitale
(1) Este necesar să se consolideze dezvoltarea interoperabilității transfrontaliere a rețelelor și a sistemelor informatice care sunt utilizate pentru a furniza sau a gestiona servicii publice în Uniune, cu scopul de a permite administrațiilor publice din Uniune să coopereze și să asigure funcționarea transfrontalieră a serviciilor publice. Cooperarea informală existentă ar trebui să fie înlocuită cu un cadru juridic clar pentru a permite interoperabilitatea între diferite niveluri și sectoare administrative și pentru a facilita fluxuri transfrontaliere de date neîntrerupte pentru servicii digitale cu adevărat europene care să consolideze piața internă, respectând totodată principiul subsidiarității. Interoperabilitatea sectorului public are un impact important asupra dreptului la libera circulație a bunurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor prevăzut în tratate, deoarece procedurile administrative împovărătoare pot crea obstacole semnificative, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).
(2) Cooperarea privind interoperabilitatea transfrontalieră dintre organismele din sectorul public poate viza provocări comune, mai ales în regiunile de frontieră, și poate asigura fluxuri transfrontaliere de date neîntrerupte.
(3) Uniunea și statele membre lucrează de peste două decenii pentru a sprijini modernizarea administrațiilor publice prin transformarea digitală și pentru a promova interconexiunile profunde necesare pentru un spațiu digital cu adevărat european. În comunicarea sa din 9 martie 2021 intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”, Comisia subliniază necesitatea de a se accelera digitalizarea serviciilor publice până în 2030, inclusiv prin asigurarea interoperabilității la toate nivelurile administrației și în toate serviciile publice. În plus, Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului (4) stabilește un obiectiv clar ca 100 % din serviciile publice esențiale să fie furnizate online până în 2030. În plus, pandemia de COVID-19 a sporit viteza digitalizării, forțând administrațiile publice să se adapteze la paradigma online, inclusiv pentru serviciile publice digitale transfrontaliere, precum și pentru utilizarea mai inteligentă și mai verdea tehnologiilor, în conformitate cu obiectivele în materie de climă și energie stabilite în Pactul verde european și în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Prezentul regulament urmărește să contribuie în mod semnificativ la respectivele obiective ale Uniunii prin crearea unui cadru structurat de cooperare privind interoperabilitatea transfrontalieră între statele membre și între Comisie și statele membre, pentru a sprijini crearea de servicii publice digitale, contribuind la reducerea costurilor și la economisirea timpului cetățenilor, întreprinderilor și sectorului public.
(4) Chiar dacă interoperabilitatea are o importanță majoră atunci când este vorba despre consolidarea interoperabilității transfrontaliere în Uniune, trebuie subliniat că numai ea singură nu poate asigura accesibilitatea și funcționarea neîntreruptă a serviciilor publice digitale transeuropene. La fel de important pentru atingerea obiectivelor prevăzute în Decizia (UE) 2022/2481 este un ecosistem cuprinzător și durabil de infrastructuri digitale, cu sprijin financiar adecvat. În conformitate cu comunicarea Comisiei din 30 iunie 2021 intitulată „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040”, ar trebui să se acorde o atenție deosebită extinderii conectivității la zonele rurale și îndepărtate din Uniune, la zonele afectate de tranziția industrială și la regiunile afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, cum ar fi insulele și regiunile transfrontaliere și muntoase, astfel încât beneficiile transformării digitale să se alinieze la inițiativele consacrate ale Uniunii pentru o mai mare incluziune și conectivitate regională și să le sprijine.
(5) Dezvoltarea interoperabilității transfrontaliere pentru serviciile publice digitale transeuropene prevăzută în prezentul regulament ar trebui să țină seama de interoperabilitatea juridică. Interoperabilitatea juridică, catalizator al dezvoltării interoperabilității organizaționale, semantice și tehnice, ajută la fructificarea avantajelor ce decurg din interoperabilitatea transfrontalieră în general, inclusiv accesul rapid al cetățenilor și al întreprinderilor la informații, proceduri și servicii mai rapide și reducerea piedicilor administrative. Mai mult, întrucât bariera lingvistică este unul dintre obstacolele din calea interoperabilității, a reutilizării soluțiilor și a creării de servicii transfrontaliere, interoperabilitatea semantică este esențială pentru facilitarea comunicării eficace în diverse medii multilingve, inclusiv la nivel regional și local.
(6) Serviciile publice digitale transeuropene sunt servicii digitale furnizate de entități ale Uniunii sau de organisme din sectorul public, unele altora sau unor persoane fizice sau juridice din Uniune, și care presupun o interacțiune ce depășește granițele statului membru, între entitățile Uniunii sau între entitățile Uniunii și organisme din sectorul public, prin intermediul rețelelor și al sistemelor lor informatice. Serviciile publice digitale transeuropene ar trebui să includă, printre altele, serviciile publice esențiale, astfel cum sunt definite în Decizia (UE) 2022/2481, cuprinzând servicii esențiale care sunt relevante în cadrul evenimentelor majore din viața persoanelor fizice, cum ar fi găsirea unui loc de muncă sau efectuarea studiilor, precum și din viața persoanelor juridice în ciclul de viață profesional. Serviciile publice esențiale cu relevanță transeuropeană sunt destinate pentru a genera beneficii majore cetățenilor atunci când devin interoperabile la nivel transfrontalier. Exemple de servicii publice digitale transeuropene sunt serviciile care, prin schimburi transfrontaliere de date, permit recunoașterea reciprocă a diplomelor universitare sau a calificărilor profesionale, schimburile de date privind vehiculele pentru siguranța rutieră, accesul la datele de securitate socială și sănătate, inclusiv la certificatele de vaccinare și legate de pandemie, accesul la sisteme de ghișeu unic, schimbul de informații legate de impozitare, vamă, acreditarea procedurilor de licitație publică, permisele de conducere digitale sau registrele comerciale și, în general, toate serviciile care aplică principiul înregistrării unice pentru a accesa date transfrontaliere și a face schimb de astfel de date.
(7) Fără a aduce atingere competenței statelor membre de a defini ce anume constituie servicii publice, entitățile Uniunii și organismele din sectorul public sunt încurajate să reflecteze la nevoile utilizatorilor și la accesibilitate în proiectarea și dezvoltarea unor astfel de servicii, în conformitate cu Declarația europeană din 15 decembrie 2022 privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital (6). De asemenea, entitățile Uniunii și organismele din sectorul public sunt încurajate să procedeze astfel încât persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă și alte grupuri vulnerabile să poată utiliza serviciile publice la niveluri de serviciu comparabile cu cele oferite altor cetățeni.
(8) Ar trebui să fie instituită o nouă structură de guvernanță, în care Comitetul pentru Europa interoperabilă (denumit în continuare „comitetul”) să ocupe un loc central, și aceasta ar trebui să aibă un mandat juridic pentru a impulsiona alături de Comisie dezvoltarea în continuare a interoperabilității transfrontaliere în Uniune, inclusiv a Cadrului european de interoperabilitate (EIF) și a altor soluții comune de interoperabilitate juridică, organizațională, semantică și tehnică, cum ar fi specificațiile și aplicațiile. În plus, prezentul regulament ar trebui să stabilească o etichetă clară și ușor de recunoscut pentru anumite soluții de interoperabilitate (denumite în continuare „soluții pentru Europa interoperabilă”). Ar trebui să fie încurajată crearea unei comunități dinamice în jurul soluțiilor tehnologice deschise pentru administrație.
(9) Autoritățile regionale și locale vor juca un rol activ în dezvoltarea soluțiilor de interoperabilitate. De asemenea, ele ar trebui să caute să implice IMM-urile, organizațiile de cercetare și de învățământ și societatea civilă și să împărtășească rezultatele acestor schimburi de informații.
(10) În vederea unei abordări coerente a interoperabilității sectorului public în Uniune și a sprijinirii principiului bunei administrări și al liberei circulații a datelor cu caracter personal și fără caracter personal în Uniune, ar trebui ca normele să fie cât de mult posibil aliniate pentru toate entitățile Uniunii și organismele din sectorul public care stabilesc cerințe obligatorii pentru serviciile publice digitale transeuropene și afectează astfel capacitatea respectivelor entități și organisme de a face schimb de date prin rețelele și sistemele lor de informații. Respectivul obiectiv include Comisia și alte entități ale Uniunii, precum și organisme din sectorul public din statele membre de la toate nivelurile administrației: național, regional și local. Entitățile Uniunii joacă un rol important în colectarea de la statele membre a datelor de raportare în scopuri de reglementare. Prin urmare, interoperabilitatea unor astfel de date ar trebui, la rândul ei, să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament.
(11) Dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal este protejat în special prin Regulamentele (UE) 2016/679 (7) și (UE) 2018/1725 (8) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9) protejează, de asemenea, viața privată și confidențialitatea comunicațiilor, inclusiv prin condiții prevăzute pentru orice stocare de date cu și fără caracter personal în echipamentele terminale și pentru orice acces la acestea. Respectivele acte legislative ale Uniunii asigură temeiul prelucrării durabile și responsabile a datelor, inclusiv atunci când seturile de date conțin un amestec de date cu caracter personal și de date fără caracter personal. Prezentul regulament completează dreptul Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, în special Regulamentul (UE) 2016/679, Regulamentul (UE) 2018/1725 și Directiva 2002/58/CE, fără a le aduce atingere. Nicio dispoziție a prezentului regulament nu ar trebui să fie aplicată sau interpretată în sensul diminuării sau limitării dreptului la protecția datelor cu caracter personal sau a dreptului la viață privată și la confidențialitatea comunicațiilor.
(12) Interoperabilitatea transfrontalieră este posibilă nu numai prin intermediul infrastructurilor digitale centralizate ale statelor membre, ci și printr-o abordare descentralizată. Acest lucru implică nevoia de încredere între administrațiile publice, pentru ca schimbul de date între administrațiile locale din diferite state membre să aibă loc fără a trece neapărat prin noduri naționale. Prin urmare, este necesar să se dezvolte soluții comune de interoperabilitate, care să fie reutilizabile la toate nivelurile administrației. Soluțiile de interoperabilitate cuprind diferite forme, de la instrumente de nivel superior, cum ar fi cadrele conceptuale și orientările, la soluții mai tehnice, cum ar fi arhitecturile de referință, specificațiile tehnice sau standardele. În plus, serviciile și aplicațiile concrete, precum și componentele tehnice documentate, cum ar fi codul sursă, inclusiv artefactele și modelele de inteligență artificială, pot fi soluții de interoperabilitate, dacă abordează aspecte juridice, organizaționale, semantice sau tehnice ale interoperabilității transfrontaliere. Nevoile de interacțiuni digitale transfrontaliere sunt în creștere și trebuie să fie găsite soluții care să răspundă nevoilor respective. Prezentul regulament își propune să faciliteze și să încurajeze schimburile la toate nivelurile administrației, să depășească obstacolele transfrontaliere și sarcina administrativă și astfel să crească eficiența serviciilor publice în întreaga Uniune.
(13) Interoperabilitatea facilitează punerea în aplicare cu succes a politicilor, în special a celor care au o puternică legătură cu sectorul public, cum ar fi justiția și afacerile interne, fiscalitatea și vămile, transporturile, energia, sănătatea, agricultura și ocuparea forței de muncă, precum și reglementarea întreprinderilor și a industriei. Cu toate acestea, realizarea interoperabilității la nivelul unui singur sector prezintă riscul ca adoptarea unor soluții diferite sau incompatibile la nivel național sau sectorial să creeze noi obstacole electronice care să împiedice buna funcționare a pieței interne și libertățile de circulație asociate. În plus, prezintă riscul de a submina deschiderea și competitivitatea piețelor și furnizarea de servicii de interes general cetățenilor și întreprinderilor. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să se aplice și interoperabilității transsectoriale, pe care să o faciliteze și încurajeze, sprijinind astfel eliminarea obstacolelor, a incompatibilităților și a fragmentării serviciilor publice digitale.
(14) Pentru a elimina fragmentarea din peisajul interoperabilității din Uniune, ar trebui promovate o înțelegere comună a interoperabilității în Uniune și o abordare globală a soluțiilor de interoperabilitate. O cooperare structurată ar trebui să sprijine măsurile de promovare a unui cadru de politică adaptat mediului digital și interoperabilității din stadiul conceperii. În plus, aceasta ar trebui să promoveze gestionarea și utilizarea eficientă a infrastructurilor de servicii digitale și a componentelor lor respective de către entitățile Uniunii și organismele din sectorul public care permit instituirea și funcționarea unor servicii publice durabile și eficiente, cu scopul de a asigura accesibilitatea până la unitățile administrative de la cel mai jos nivel.
(15) Entitățile Uniunii și organismele din sectorul public pot introduce cerințe obligatorii pentru serviciile publice digitale transeuropene. Pentru ca aceste servicii să poată face schimb de date la nivel transfrontalier, ar trebui să fie instituit un mecanism care să permită depistarea obstacolelor juridice, organizaționale, semantice și tehnice care stau în calea interoperabilității transfrontaliere (denumită în continuare „evaluarea interoperabilității”). Mecanismul respectiv ar trebui să asigure că se acordă atenția cuvenită aspectelor legate de interoperabilitatea transfrontalieră în toate deciziile care pot avea un efect asupra conceperii unor astfel de servicii.
(16) Pentru a stabili cerințe obligatorii pentru serviciile publice digitale transeuropene, este important să se pună accentul pe aspectul interoperabilității cât mai curând posibil în procesul de elaborare a politicilor, urmând principiul „digital în mod implicit” și abordarea „interoperabilitate din stadiul conceperii”. Prin urmare, o entitate a Uniunii sau un organism din sectorul public care intenționează să stabilească cerințe obligatorii pentru unul sau mai multe servicii publice digitale transeuropene care au un efect asupra interoperabilității transfrontaliere, de exemplu în cursul digitalizării serviciilor publice esențiale, astfel cum este menționată în Decizia (UE) 2022/2481, ar trebui să efectueze o evaluare a interoperabilității. Pentru a asigura eficacitatea și eficiența acestei sarcini, un stat membru poate decide cu privire la resursele interne și la colaborarea dintre organismele sale din sectorul public necesară pentru a susține realizarea respectivelor evaluări ale interoperabilității.
(17) O evaluare a interoperabilității este necesară pentru a înțelege amploarea impactului cerințelor planificate și a propune măsuri pentru valorificarea beneficiilor și tratarea costurilor potențiale. În situațiile în care o evaluare a interoperabilității nu este obligatorie, entitatea Uniunii sau organismul din sectorul public ar trebui să poată realiza evaluarea interoperabilității în mod voluntar. Prin urmare, prezentul regulament favorizează interoperabilitatea în general.
(18) Cerințele obligatorii includ orice obligație, interdicție, condiție, criteriu sau limită de natură juridică, organizațională, semantică sau tehnică din cadrul unui act cu putere de lege, act administrativ, contract, procedură de ofertare sau alt document oficial. Cerințele obligatorii afectează modul în care sunt proiectate, achiziționate, dezvoltate și implementate serviciile publice digitale transeuropene și rețelele și sistemele informatice utilizate pentru furnizarea lor, influențând astfel fluxurile de date în intrare sau în ieșire ale respectivelor servicii. Cu toate acestea, sarcini precum întreținerea evolutivă care nu introduc modificări de fond, actualizările tehnice sau de securitate ori simpla achiziție de echipamente standard ale tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) nu afectează, în general, interoperabilitatea transfrontalieră a serviciilor publice digitale transeuropene și, prin urmare, nu au drept rezultat o evaluare obligatorie a interoperabilității în sensul prezentului regulament.
(19) Abordarea referitoare la realizarea evaluărilor interoperabilității ar trebui să fie proporțională și diferențiată în funcție de nivelul și amploarea realizării. În anumite circumstanțe, poate fi rezonabil și economic ca subiectul unei evaluări a interoperabilității să nu se limiteze la un singur proiect, inclusiv atunci când organismele din sectorul public intenționează să instituie o aplicație comună sau o platformă de prelucrare comună. În aceste cazuri, ar trebui să se încurajeze cu fermitate ca evaluarea interoperabilității să nu se limiteze la realizarea obiectivelor Europei interoperabile atunci când se urmărește punerea în aplicare deplină a interoperabilității. În mod similar, cerințele pentru evaluările interoperabilității realizate la nivelul implementării unui singur proiect, de exemplu în cadrul unei autorități locale, ar trebui să fie pragmatice și să permită o concentrare restrânsă, ținând seama de faptul că beneficiile mai ample ale evaluărilor interoperabilității se obțin de obicei în primele etape ale elaborării politicilor și dezvoltării arhitecturii, specificațiilor și standardelor de referință. Atunci când adoptă orientările referitoare la conținutul evaluării interoperabilității, comitetul ar trebui să țină seama, printre altele, de capacitatea organismelor regionale și locale din sectorul public și să evite sarcini administrative excesive.
(20) În procesul de consultare cu persoanele direct afectate sau cu reprezentanții acestora, entitatea Uniunii sau organismul din sectorul public ar trebui să poată utiliza practicile de consultare stabilite și datele curente.
(21) Evaluarea interoperabilității ar trebui să analizeze efectele cerințelor obligatorii planificate pentru serviciile publice digitale transeuropene asupra interoperabilității transfrontaliere, de exemplu având în vedere originea, natura, particularitatea și amploarea respectivelor efecte. Rezultatul respectivei evaluări ar trebui să fie luat în considerare atunci când se stabilesc măsurile adecvate care trebuie luate în vederea creării sau a modificării cerințelor obligatorii pentru serviciile publice digitale transeuropene.
(22) Entitatea Uniunii sau organismul din sectorul public ar trebui să publice un raport cu privire la rezultatul evaluării interoperabilității într-un loc public desemnat de autoritățile naționale competente sau de coordonatorii în materie de interoperabilitate pentru entitățile Uniunii, cel puțin pe un site web oficial într-un format prelucrabil automat. Publicarea raportului nu ar trebui să compromită drepturile de proprietate intelectuală sau secretele comerciale și ar trebui să fie restricționată atunci când acest lucru se justifică din motive de ordine sau securitate publică. Ar trebui să fie respectat dreptul Uniunii care reglementează protecția datelor cu caracter personal. Entitatea Uniunii sau organismul din sectorul public ar trebui să comunice comitetului, pe cale electronică, rezultatul evaluării interoperabilității. Pe această bază, comitetul ar trebui să facă o analiză și să prezinte propuneri de îmbunătățire a interoperabilității transfrontaliere a serviciilor publice digitale transeuropene. Propunerile comitetului ar trebui să fie publicate pe portalul Europa interoperabilă.
(23) Este nevoie de o listă de verificare comună pentru rapoartele privind evaluarea interoperabilității, pentru a ușura sarcinile entităților Uniunii și ale organismelor din sectorul public ce constau în realizarea evaluărilor respective și pentru a permite comitetului să formuleze recomandări pe baza rezultatelor lor, cu scopul de a îmbunătăți interoperabilitatea transfrontalieră. În consecință, raportul care reprezintă rezultatul procesului de evaluare a interoperabilității ar trebui să sintetizeze efectele cerinței evaluate asupra dimensiunii juridice, organizaționale, semantice, tehnice și de guvernanță a interoperabilității transfrontaliere, împreună cu tipul de soluție pentru Europa interoperabilă utilizată pentru a aborda aceste efecte și obstacolele rămase care nu sunt încă abordate. Utilizarea respectivei liste de verificare comune ar trebui să fie explicată mai în detaliu prin orientările adoptate de comitet.
(24) Comisia ar trebui să pună la dispoziție mijloace ușor de utilizat pentru a trata și a transmite rezultatul evaluărilor, inclusiv într-un format prelucrabil automat. Un instrument online pentru rapoartele privind evaluarea interoperabilității ar trebui să servească scopului de a oferi o interfață simplă și ușor de utilizat pentru producerea și publicarea unor astfel de rapoarte. Un rezultat standardizat al raportării într-un format prelucrabil automat ar putea să fie utilizat în scopul monitorizării. Un astfel de instrument ar trebui, de asemenea, să faciliteze traducerea automată și să fie integrat în portalul Europa interoperabilă. Pentru a promova interoperabilitatea și integrarea fără sincope, ar trebui, de asemenea, ca instrumentul online să adopte și să respecte un model de date deschise derivat din lista de verificare comună pentru rapoartele privind evaluarea interoperabilității. Este extrem de important să se prevadă o interfață de programare a aplicațiilor, care să permită integrarea instrumentului în platformele de raportare existente, crescând astfel la maximum utilitatea și eficiența pentru toate părțile interesate. Chiar dacă utilizarea instrumentului online ar trebui să fie voluntară, ar trebui să se considere că obligația unei entități a Uniunii sau a unui organism din sectorul public de a publica un raport care să prezinte rezultatul evaluării interoperabilității într-un loc public este îndeplinită odată cu transmiterea datelor necesare și cu permiterea publicării acestora pe portalul Europa interoperabilă.
(25) Entitățile Uniunii sau organismele din sectorul public care caută soluții de interoperabilitate ar trebui să poată solicita altor entități ale Uniunii sau altor organisme din sectorul public soluțiile de interoperabilitate pe care respectivele organisme sau entități le utilizează, de exemplu bunele practici, specificațiile și codul software, împreună cu documentația aferentă. Schimbul de informații ar trebui să fie de la sine înțeles. În plus, entitățile Uniunii sau organismele din sectorul public ar trebui să caute să dezvolte noi soluții de interoperabilitate sau să dezvolte și mai mult soluțiile de interoperabilitate existente. În acest demers, ar trebui să acorde prioritate soluțiilor care nu sunt însoțite de condiții restrictive de acordare a licențelor, atunci când astfel de soluții sunt echivalente. Cu toate acestea, schimbul de soluții de interoperabilitate nu ar trebui înțeles drept o cerință ca entitățile Uniunii și organismele din sectorul public să renunțe la drepturile lor de proprietate intelectuală.
(26) Atunci când administrațiile publice fac schimb de soluții cu alte administrații publice sau cu publicul, acestea acționează în interes public. Acest lucru este cu atât mai relevant pentru tehnologiile inovatoare. De exemplu, codul deschis face ca algoritmii să fie transparenți și permite audituri independente și componente reproductibile. Partajarea soluțiilor de interoperabilitate între administrațiile publice ar trebui să stabilească condițiile pentru realizarea unui ecosistem deschis de tehnologii digitale pentru sectorul public, care să poată produce beneficii multiple.
(27) Atunci când monitorizează coerența soluțiilor de interoperabilitate recomandate și propune măsuri pentru a asigura compatibilitatea acestora cu soluțiile existente care au un scop comun, comitetul ar trebui să ia în considerare obsolescența soluțiilor.
(28) EIF ar trebui să asigure coerența și să fie recunoscut ca punct unic de referință pentru abordarea Uniunii privind interoperabilitatea în sectorul serviciilor publice. În plus, cadrele de interoperabilitate specializate pot răspunde nevoilor anumitor sectoare, domenii sau niveluri administrative. Respectivele cadre, care nu au caracter obligatoriu, ar trebui să promoveze și mai mult punerea în aplicare a soluțiilor de interoperabilitate și abordarea interoperabilității din stadiul conceperii.
(29) EIF ar trebui, printre altele, să promoveze principiul multilingvismului în sectorul public.
(30) EIF ar trebui să fie dezvoltat de comitet. Comitetul ar trebui să fie compus din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și un reprezentant al Comisiei. Statele membre, împreună cu Comisia, au astfel un rol central în dezvoltarea și punerea în aplicare a EIF. Comitetul ar trebui să actualizeze EIF atunci când este necesar.
(31) Cadrele de interoperabilitate specializate lansate pentru a completa EIF ar trebui să țină seama de cadrele sectoriale existente elaborate la nivelul Uniunii, de exemplu în sectorul sănătății, și să nu aducă atingere acestora.
(32) Interoperabilitatea este direct legată de utilizarea unor standarde și specificații deschise și dependentă de acestea. Prin urmare, sectorul public al Uniunii ar trebui să aibă posibilitatea de a conveni asupra unor specificații deschise transversale și asupra altor soluții de promovare a interoperabilității. Noul cadru ar trebui să prevadă în viitor un proces clar privind instituirea și promovarea soluțiilor de interoperabilitate recomandate, care să poarte eticheta „soluție pentru Europa interoperabilă”. Astfel, sectorul public va avea o voce mai coordonată pentru a canaliza nevoile și valorile publice în discuții mai ample. Comitetul ar trebui să convină asupra criteriilor generale pe care să le îndeplinească soluțiile de interoperabilitate. Comitetul ar trebui să poată să își retragă recomandările. Atunci când comitetul își retrage recomandările, eticheta „soluție pentru Europa interoperabilă” ar trebui să fie în consecință eliminată de pe soluțiile de interoperabilitate relevante, iar soluțiile de interoperabilitate respective ar putea, dacă este necesar, să fie șterse de pe portalul Europa interoperabilă.
(33) Multe specificații de interoperabilitate utilizate de sectorul public ar putea fi derivate din dreptul existent al Uniunii. Prin urmare, este necesar să se stabilească o legătură între toate specificațiile pentru serviciile publice digitale transeuropene a căror utilizare este obligatorie în temeiul dreptului Uniunii. Nu este întotdeauna ușor pentru autoritățile de punere în aplicare să găsească cerințele în cel mai recent format prelucrabil automat. Un punct unic de acces sub forma portalului Europa interoperabilă și norme clare privind metadatele informațiilor referitoare la astfel de cerințe sunt menite să ajute organismele din sectorul public să se asigure că infrastructurile lor de servicii digitale respectă normele existente și pe cele viitoare.
(34) Portalul Europa interoperabilă ar trebui să fie dezvoltat pe baza inițiativelor existente și ar trebui să fie instituit drept punct de referință ușor accesibil pentru soluții de interoperabilitate, evaluări ale interoperabilității, cunoștințe și comunitate în domeniul interoperabilității. Portalul Europa interoperabilă ar trebui să fie creat sub forma unui link către surse oficiale și ar trebui să fie deschis pentru contribuții din partea comunității Europei interoperabile instituită prin prezentul regulament.
(35) Portalul Europa interoperabilă ar trebui să facă publice, într-un mod ușor de căutat, soluții de interoperabilitate care să respecte principiile EIF de deschidere, accesibilitate, neutralitate tehnică, posibilitate de reutilizare, securitate și confidențialitate. Ar trebui să existe o distincție clară între soluțiile pentru Europa interoperabilă, care sunt recomandate de comitet, și alte soluții de interoperabilitate, cum ar fi cele comunicate în mod proactiv pentru reutilizare de către administrațiile publice, cele legate de politicile Uniunii și soluțiile relevante de pe portalurile naționale. Cazurile de utilizare de pe portalul Europa interoperabilă ar trebui să poată fi căutate în funcție de țară sau de tipul de serviciu public pe care acestea le suportă. Comitetul ar trebui să fie consultat cu privire la modul de clasificare a soluțiilor pe portalul Europa interoperabilă.
(36) Întrucât sursa deschisă permite utilizatorilor să evalueze și să inspecteze în mod activ interoperabilitatea și securitatea soluțiilor, este important ca sursele deschise să sprijine punerea în aplicare a soluțiilor de interoperabilitate. În acest context, ar trebui promovată utilizarea licențelor cu sursă deschisă pentru a spori claritatea juridică și recunoașterea reciprocă a licențelor în statele membre. Prin licența publică a Uniunii Europene (EUPL), Comisia oferă deja o soluție pentru acordarea unei astfel de licențe. Portalurile statelor membre care colectează soluții cu sursă deschisă care sunt conectate la portalul Europa interoperabilă ar trebui să permită utilizarea EUPL, fără a exclude posibilitatea ca astfel de portaluri să permită utilizarea altor licențe cu sursă deschisă.
(37) Serviciile publice ale Uniunii care sunt furnizate sau gestionate electronic depind adesea de furnizori din afara Uniunii. Este în interesul strategic al Uniunii să se asigure că păstrează și dezvoltă capacități tehnologice esențiale pentru a-și securiza piața unică digitală și, în special, pentru a asigura furnizarea de servicii, pentru a proteja rețelele și sistemele informatice critice și pentru a furniza servicii publice esențiale. Măsurile de sprijin pentru Europa interoperabilă ar trebui să ajute administrațiile publice să evolueze și să fie capabile să integreze noi provocări și noi domenii în contexte transfrontaliere. Interoperabilitatea este o condiție pentru evitarea blocajelor tehnologice, pentru facilitarea evoluțiilor tehnice și pentru promovarea inovării, care ar trebui să stimuleze competitivitatea globală, precum și reziliența și autonomia strategică deschisă a Uniunii.
(38) Este necesar să se instituie un mecanism de guvernanță pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor Uniunii într-un mod care să asigure interoperabilitatea. Mecanismul respectiv ar trebui să se concentreze pe implementarea digitală interoperabilă a politicilor odată ce acestea au fost adoptate sub formă de acte juridice și ar trebui să servească la dezvoltarea unor soluții de interoperabilitate bazate pe necesități. Mecanismul ar trebui să sprijine organismele din sectorul public. Comitetul ar trebui să propună Comisiei proiecte de sprijin pentru punerea în aplicare a politicilor în sprijinul organismelor din sectorul public, iar aceasta ar trebui să decidă cu privirea la lansarea proiectelor de sprijin, fără să treacă cu vederea necesitatea eventuală a unor versiuni fără caracter oficial și prelucrabile în mod automat ale politicii, de exemplu modele sau coduri de referință pentru punerea în aplicare, reutilizabile la toate nivelurile administrației.
(39) Toate nivelurile administrației ar trebui să coopereze cu organizații inovatoare, inclusiv întreprinderi și entități fără scop lucrativ, la proiectarea, dezvoltarea și funcționarea serviciilor publice. Sprijinirea cooperării GovTech între organismele din sectorul public, instituțiile de cercetare și de învățământ, întreprinderile nou-înființate, IMM-urile inovatoare și organizațiile societății civile (CivicTech) reprezintă un mijloc eficace de a sprijini inovarea și flexibilitatea în sectorul public, precum și de a promova utilizarea instrumentelor de interoperabilitate în rândul sectorului privat și public. Sprijinirea unui ecosistem GovTech deschis în Uniune, care să reunească actori publici și privați la nivel transfrontalier și care să implice diferite niveluri ale administrației, ar trebui să permită dezvoltarea unor inițiative inovatoare cu privire la proiectarea și implementarea soluțiilor de interoperabilitate GovTech.
(40) Identificarea nevoilor și a priorităților comune în materie de inovare și concentrarea eforturilor comune GovTech și a activităților de experimentare la nivel transfrontalier ar ajuta organismele din sectorul public din Uniune să împărtășească riscurile, învățămintele desprinse și rezultatele măsurilor de inovare. Aceste activități vor valorifica, în special, rezerva bogată a Uniunii de întreprinderi nou-înființate și de IMM-uri în domeniul tehnologiei. Proiectele GovTech de succes și măsurile de inovare aplicate în proiecte-pilot prin măsuri de inovare ale inițiativei Europa interoperabilă ar trebui să contribuie la extinderea instrumentelor GovTech și a soluțiilor de interoperabilitate pentru reutilizare.
(41) Măsurile de sprijin pentru Europa interoperabilă ar putea beneficia de spații sigure pentru experimentare, asigurând în același timp inovarea responsabilă și integrarea măsurilor și a garanțiilor adecvate de atenuare a riscurilor. Pentru a asigura un cadru juridic favorabil inovării, adaptat exigențelor viitorului și rezilient în fața perturbărilor, ar trebui să fie posibilă desfășurarea unor astfel de proiecte în spații de testare în materie de reglementare a interoperabilității. Spațiile de testare în materie de reglementare a interoperabilității ar trebui să fie medii de testare controlate care să faciliteze dezvoltarea și testarea de soluții inovatoare înainte ca astfel de soluții să fie integrate în rețelele și în sistemele informatice din sectorul public. Instituirea unor spații de testare în materie de reglementare a interoperabilității ar trebui să vizeze promovarea interoperabilității cu ajutorul soluțiilor inovatoare prin instituirea unui mediu controlat de experimentare și testare, cu scopul de a asigura alinierea soluțiilor respective la prezentul regulament și la dreptul relevant al Uniunii și la dreptul intern relevant, sporirea securității juridice pentru inovatori și autoritățile competente și creșterea nivelului de înțelegere a oportunităților, a riscurilor emergente și a impactului noilor soluții. Pentru a se asigura punerea în aplicare uniformă în întreaga Uniune și a realiza economii de scară, este oportun să se stabilească norme comune pentru punerea în aplicare a spațiilor de testare în materie de reglementare a interoperabilității. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor are competența de a aplica amenzi administrative entităților Uniunii în contextul spațiilor de testare în materie de reglementare a interoperabilității, în conformitate cu articolul 58 alineatul (2) litera (i) din Regulamentul (UE) 2018/1725.
(42) Este necesar să se prevadă norme pentru utilizarea datelor cu caracter personal colectate în alte scopuri în vederea dezvoltării anumitor soluții de interoperabilitate de interes public în spațiul de testare în materie de reglementare a interoperabilității, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/679 și cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2018/1725, precum și fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (2) din Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (10). Rămân aplicabile toate celelalte obligații ale operatorilor de date și toate celelalte drepturi ale persoanelor vizate în temeiul Regulamentelor (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725 și al Directivei (UE) 2016/680. În special, prezentul regulament nu oferă un temei juridic în sensul articolului 22 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/679 sau al articolului 24 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1725. Prezentul regulament urmărește să prevadă doar prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul spațiului de testare în materie de reglementare a interoperabilității. Orice altă prelucrare a datelor cu caracter personal care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar necesita un temei juridic separat.
(43) Pentru a spori transparența prelucrării datelor cu caracter personal de către entitățile Uniunii și organismele din sectorul public, portalul Europa interoperabilă ar trebui să ofere acces la informațiile privind prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul spațiilor de testare în materie de reglementare a interoperabilității, în conformitate cu Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725.
(44) Este necesar să se consolideze o bună înțelegere a aspectelor legate de interoperabilitate, în special în rândul angajaților din sectorul public. Formarea continuă este esențială în acest sens și ar trebui încurajate cooperarea și coordonarea pe această temă. Dincolo de cursul de formare referitor la soluțiile pentru Europa interoperabilă, toate inițiativele ar trebui, după caz, să se bazeze pe schimbul de experiență și de soluții sau să fie însoțite de acestea, precum și pe schimbul și promovarea bunelor practici. În acest scop, Comisia ar trebui să elaboreze cursuri și materiale de formare și să promoveze dezvoltarea unui program de certificare privind aspecte legate de interoperabilitate, pentru a promova bunele practici, calificările pentru resursele umane și o cultură a excelenței. Comisia ar trebui să contribuie la creșterea disponibilității și a adoptării generale a cursurilor privind interoperabilitatea sectorului public la nivel național, regional și local, în conformitate cu strategiile Uniunii privind competențele digitale. Comisia și statele membre ar trebui să stimuleze consolidarea capacităților, îndeosebi în cadrul administrațiilor publice, în ceea ce privește recalificarea și perfecționarea necesară pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.
(45) Pentru a crea un mecanism menit să faciliteze un proces de învățare reciprocă între entitățile Uniunii și organismele din sectorul public și schimbul de bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a soluțiilor pentru Europa interoperabilă în toate statele membre, este necesar să se stabilească dispoziții privind procesul de evaluare colegială. Evaluarea colegială ar trebui să genereze informații și recomandări valoroase pentru organismul din sectorul public care face obiectul unei astfel de evaluări. În special, aceasta ar putea contribui la facilitarea transferului de tehnologii, instrumente, măsuri și procese între participanții la evaluarea colegială. Evaluarea colegială ar trebui să creeze o cale funcțională pentru schimbul de bune practici între statele membre și entitățile Uniunii, cu niveluri diferite de maturitate în ce privește interoperabilitatea. Ar trebui să fie posibilă efectuarea evaluării colegiale în mod voluntar la cererea unei entități a Uniunii sau a unui organism din sectorul public, atunci când este necesar. Pentru ca procesul de evaluare colegială să fie eficient din punctul de vedere al costurilor, să producă rezultate clare și concludente și pentru a evita sarcini administrative inutile, Comisia ar trebui să poată adopta orientări privind metodologia și conținutul evaluării colegiale, pe baza nevoilor care se ivesc și după consultarea comitetului.
(46) Comitetul ar trebui să faciliteze dezvoltarea direcției generale a cooperării structurate pentru Europa interoperabilă în ceea ce privește promovarea interconectării digitale și a interoperabilității serviciilor publice în Uniune și să supravegheze activitățile strategice și de punere în aplicare legate de respectiva cooperare. Comitetul ar trebui să își îndeplinească sarcinile ținând seama de normele și soluțiile de interoperabilitate transfrontalieră deja puse în aplicare pentru rețelele și sistemele informatice existente.
(47) Anumite entități ale Uniunii, cum ar fi Comitetul european pentru inovare în domeniul datelor și Comitetul pentru spațiul european al datelor privind sănătatea, au fost create și însărcinate, printre altele, să consolideze interoperabilitatea în domenii specifice sau la niveluri specifice de politică. Cu toate acestea, niciuna dintre entitățile existente nu are sarcina de a se ocupa de cerințele obligatorii pentru serviciile publice digitale transeuropene. Comitetul ar trebui să sprijine entitățile Uniunii care lucrează la politici, acțiuni și soluții relevante pentru interoperabilitatea transfrontalieră a serviciilor publice digitale transeuropene, de exemplu în ceea ce privește interoperabilitatea semantică pentru portabilitatea și reutilizarea spațiilor de date. Comitetul ar trebui să interacționeze cu toate entitățile relevante ale Uniunii pentru a asigura concordanța și sinergia între acțiunile de interoperabilitate transfrontalieră și cele sectoriale. În acest scop, Comisia, în calitate de președinte al comitetului, poate invita experți cu competențe specifice într-un subiect aflat pe ordinea de zi, inclusiv reprezentanți ai autorităților regionale și locale, ai comunităților din domeniul surselor deschise și ai comunităților de standardizare.
(48) Promovarea interoperabilității sectorului public necesită implicarea activă și angajamentul experților, practicienilor, utilizatorilor și cetățenilor interesați din toate statele membre. Acest efort acoperă toate nivelurile administrației – național, regional și local – și implică parteneri internaționali, instituții de cercetare și de învățământ, precum și comunități relevante și sectorul privat. Pentru a valorifica cunoștințele de specialitate, competențele și creativitatea acestora, comunitatea Europei interoperabile, un forum specific, ar trebui să contribuie la canalizarea feedbackului, a nevoilor utilizatorilor și a nevoilor operaționale, la identificarea domeniilor care pot fi dezvoltate mai mult și a priorităților pentru cooperarea în materie de interoperabilitate în Uniune. Instituirea comunității Europei interoperabile ar trebui să sprijine coordonarea și cooperarea dintre actorii-cheie strategici și operaționali pentru interoperabilitate.
(49) Comunitatea Europei interoperabile ar trebui să fie deschisă tuturor părților interesate. Accesul la comunitatea Europei interoperabile ar trebui înlesnit cât mai mult posibil, evitându-se obstacolele și sarcinile administrative inutile. Comunitatea Europei interoperabile ar trebui să reunească părțile interesate din sectorul public și privat, inclusiv cetățenii, cu cunoștințe de specialitate în domeniul interoperabilității transfrontaliere, provenind din medii diferite, cum ar fi mediul universitar, cercetarea și inovarea, educația, standardizarea și specificațiile, întreprinderile și administrația publică de la toate nivelurile. Ar trebui încurajată participarea activă la comunitatea Europei interoperabile, inclusiv prin identificarea măsurilor de sprijin și a posibilităților de finanțare.
(50) Pentru a garanta punerea în aplicare eficace și eficientă a prezentului regulament, este necesar să se desemneze autorități naționale competente responsabile cu punerea sa în aplicare. În multe state membre, unele entități au deja rolul de a dezvolta interoperabilitatea. Respectivele entități ar trebui să poată prelua rolul de autoritate competentă în conformitate cu prezentul regulament și, în cazul în care există mai multe autorități naționale competente, ar trebui să fie desemnat un punct unic de contact dintre acestea.
(51) Ar trebui elaborată o Agendă pentru Europa interoperabilă ca principal instrument al Uniunii pentru coordonarea investițiilor publice în soluții de interoperabilitate și pentru stabilirea unei foi de parcurs pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. Aceasta ar trebui să ofere o imagine de ansamblu cuprinzătoare a posibilităților și a angajamentelor de finanțare în domeniu, integrând, după caz, programele conexe ale Uniunii. Acest lucru ar trebui să contribuie la crearea de sinergii și la coordonarea sprijinului financiar legat de dezvoltarea interoperabilității, precum și la evitarea suprapunerilor la toate nivelurile administrației.
(52) Ar trebui colectate informații pentru a orienta punerea în aplicare eficace și eficientă a prezentului regulament, inclusiv informații în sprijinul activității comitetului și date pentru evaluarea prezentului regulament în conformitate cu Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (11). Prin urmare, Comisia ar trebui să efectueze o monitorizare și o evaluare a prezentului regulament. Evaluarea ar trebui să se bazeze pe următoarele cinci criterii de eficiență, eficacitate, relevanță, coerență și valoare adăugată și să pună un accent deosebit pe impactul prezentului regulament asupra interoperabilității transfrontaliere a serviciilor publice digitale transeuropene drept catalizator al unor servicii publice digitale neîntrerupte și accesibile, pe reducerea sarcinilor administrative și pe necesitatea unor eventuale măsuri și politici suplimentare la nivelul Uniunii. De asemenea, evaluarea ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului măsurilor suplimentare care ar putea fi necesare. În plus, după consultarea comitetului, Comisia ar trebui să pregătească metodologia, procesul și indicatorii pentru monitorizare. Mecanismul de monitorizare ar trebui să fie conceput astfel încât să reducă la minimum sarcina administrativă a statelor membre prin reutilizarea, în măsura posibilului, a surselor de date existente și prin crearea de sinergii cu mecanismele de monitorizare existente, cum ar fi indicele economiei și societății digitale, obiectivul de referință privind guvernarea electronică și traiectoriile programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital instituit prin Decizia (UE) 2022/2481.
(53) Comisia ar trebui să înainteze și să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport anual privind interoperabilitatea în Uniune. Respectivul raport ar trebui să includă evoluțiile înregistrate cu privire la interoperabilitatea transfrontalieră a serviciilor publice digitale transeuropene, obstacolele din calea punerii în aplicare și factorii determinanți, precum și rezultatele obținute în timp, în conformitate cu subiectele de monitorizare enumerate în prezentul regulament. În ceea ce privește indicatorii pentru care nu sunt disponibile date, statele membre ar trebui să furnizeze datele în timp util prin intermediul comitetului, astfel încât raportul să poată fi prezentat în mod adecvat. Calitatea raportului depinde de disponibilitatea în timp util a datelor.
(54) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei pentru a stabili norme și condiții pentru instituirea și funcționarea spațiilor de testare în materie de reglementare a interoperabilității. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (12).
(55) Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume consolidarea pieței interne prin promovarea interoperabilității transfrontaliere a serviciilor publice digitale transeuropene, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele sale, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv.
(56) Aplicarea prezentului regulament ar trebui să fie amânată cu trei luni de la data intrării sale în vigoare, pentru a oferi statelor membre și entităților Uniunii suficient timp pentru a se pregăti în vederea aplicării prezentului regulament. O astfel de amânare este necesară pentru instituirea comitetului și a comunității Europei interoperabile și pentru desemnarea coordonatorilor în materie de interoperabilitate. În plus, prezentul regulament ar trebui să acorde timp pentru ca statele membre și entitățile Uniunii să se pregătească pentru punerea în aplicare eficace a evaluărilor interoperabilității și pentru ca fiecare stat membru să desemneze una sau mai multe autorități naționale competente și un punct unic de contact. Prin urmare, dispozițiile privind evaluările interoperabilității, autoritățile naționale competente și punctele unice de contact ar trebui să se aplice la nouă luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(57) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la 13 ianuarie 2023 (13),