Regulamentul (UE) 2024/791 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 februarie 2024 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 în ceea ce privește sporirea transparenței datelor, eliminarea obstacolelor din calea creării unor sisteme centralizate de raportare, optimizarea obligațiilor de tranzacționare și interzicerea primirii de plăți pentru fluxul de ordine (Text cu relevanță pentru SEE

(1) În comunicarea sa din 24 septembrie 2020 intitulată „O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune” (denumit în continuare „planul de acțiune privind UPC”), Comisia și-a anunțat intenția de a prezenta o propunere legislativă vizând crearea unui flux continuu de date electronice, menită să ofere o imagine cuprinzătoare asupra prețurilor și a volumului de instrumente financiare de capitaluri proprii și instrumente financiare asimilabile acestora tranzacționate în întreaga Uniune în diverse locuri de tranzacționare (denumit în continuare „sistemul centralizat de raportare”). În concluziile sale din 2 decembrie 2020 cu privire la planul de acțiune al Comisiei privind UPC, Consiliul a încurajat Comisia să stimuleze mai multe activități de investiții în interiorul Uniunii prin îmbunătățirea disponibilității și a transparenței datelor examinând noi modalități de eliminare a obstacolelor din calea creării unui sistem centralizat de raportare în Uniune.

(2) În comunicarea sa din 19 ianuarie 2021 intitulată „Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței”, Comisia și-a confirmat intenția de a îmbunătăți, a simplifica și a armoniza în continuare cadrul de transparență pentru piețele de capital în cadrul revizuirii Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) și a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Ca parte a eforturilor menite să consolideze rolul internațional al monedei euro, Comisia a anunțat că o astfel de reformă va include conceperea și punerea în aplicare a unui sistem centralizat de raportare, în special pentru emisiunile de obligațiuni corporative, cu scopul de a crește numărul tranzacțiilor secundare cu instrumente de datorie denominate în euro.

(3) Regulamentul (UE) nr. 600/2014 prevede un cadru legislativ pentru furnizorii de sisteme centralizate de raportare (CTP), atât pentru instrumentele de capitaluri proprii, cât și pentru alte instrumente decât cele de capitaluri proprii. În prezent, aceste CTP-uri sunt responsabile de colectarea de la locurile de tranzacționare și de la mecanismele de publicare aprobate (APA) a rapoartelor privind tranzacțiile cu instrumente financiare și de consolidarea lor într-un flux continuu de date electronice în direct care furnizează date privind prețul și volumul pentru fiecare instrument financiar. Ideea care stă la baza introducerii unor CTP-uri a fost ca datele provenite de la locurile de tranzacționare și de la APA-uri să fie puse la dispoziția publicului în mod consolidat, incluzând toate piețele de tranzacționare din Uniune, utilizând etichete de date, formate și interfețe cu utilizatorul identice.

(4) Totuși, până în prezent nicio entitate supravegheată nu a solicitat autorizația pentru exercitarea unei activități de CTP. În raportul său din 5 decembrie 2019 privind evoluția prețurilor pentru datele pretranzacționare și posttranzacționare și privind sistemul centralizat de raportare pentru instrumentele de capitaluri proprii, Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) (ESMA) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (6) a identificat trei obstacole principale care au împiedicat entitățile supravegheate să solicite autorizarea pentru a funcționa ca CTP: în primul rând, nu este suficient de clar cum vor obține CTP-urile date de la diferitele locuri de executare sau de la respectivii furnizori de servicii de raportare a datelor; în al doilea rând, în ceea ce privește armonizarea datelor raportate de respectivele locuri de executare pentru a permite o consolidare eficientă din punctul de vedere al costurilor, calitatea este insuficientă; și în al treilea rând, nu există stimulente comerciale pentru a solicita autorizarea ca CTP. De aceea este necesar să se elimine aceste obstacole. Pentru a se elimina aceste obstacole este necesar, în primul rând, ca toate locurile de tranzacționare și APA (denumiți în continuare „contribuitorii de date”) să transmită CTP-urilor date, iar în al doilea rând, să se amelioreze calitatea datelor, prin armonizarea rapoartelor de date pe care contribuitorii de date le transmit centrelor de date ale CTP-urilor.

(5) Articolul 1 alineatul (7) din Directiva 2014/65/UE impune sistemelor și mecanismelor în care pot interacționa multiple interese de tranzacționare ale terților privind cumpărarea și vânzarea de instrumente financiare (denumite în continuare „sisteme multilaterale”) obligația de a funcționa în conformitate cu cerințele privind piețele reglementate, privind sistemele multilaterale de tranzacționare (MTF) sau privind sistemele organizate de tranzacționare (OTF). Introducerea acestei cerințe în sfera de aplicare a Directivei 2014/65/UE a creat posibilitatea unor interpretări diferite ale cerinței menționate, ceea ce a condus la condiții de concurență inegale între sistemele multilaterale care sunt autorizate ca piețe reglementate, MTF-uri sau OTF-uri și sistemele multilaterale care nu sunt autorizate ca atare. Pentru a se asigura o aplicare uniformă a cerinței respective, aceasta ar trebui să fie mutată din Directiva 2014/65/UE în Regulamentul (UE) nr. 600/2014.

(6) Tranzacționarea anonimă se referă la tranzacțiile lipsite de transparență pretranzacționare, utilizând derogarea prevăzută la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 (denumită în continuare „derogarea de la prețul de referință”) și derogarea prevăzută la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din regulamentul menționat (denumită în continuare „derogarea pentru tranzacții negociate”). Utilizarea ambelor derogări este plafonată de dublul plafon pentru volum, un mecanism care limitează nivelul tranzacționării anonime la o anumită proporție din totalul tranzacțiilor care au drept obiect un instrument de capitaluri proprii. În primul rând, nivelul tranzacțiilor anonime care au drept obiect un instrument de capitaluri proprii efectuate într-un singur loc de tranzacționare nu poate depăși 4 % din volumul total al tranzacțiilor efectuate în Uniune care au drept obiect instrumentul respectiv. Atunci când se depășește acest prag se suspendă tranzacționarea anonimă a instrumentului respectiv în respectivul loc de tranzacționare. În al doilea rând, nivelul tranzacțiilor anonime care au drept obiect un instrument de capitaluri proprii efectuate în Uniune nu poate depăși 8 % din totalul tranzacțiilor efectuate în Uniune care au drept obiect instrumentul respectiv. Atunci când se depășește al doilea prag, se suspendă în totalitate tranzacționarea anonimă a instrumentului respectiv efectuată în temeiul ambelor derogări. Primul prag, anume pragul specific locului de tranzacționare permite utilizarea în continuare a derogărilor respective la alte locuri de tranzacționare pe care tranzacționarea instrumentului de capitaluri proprii respectiv nu este încă suspendată, până la depășirea celui de-al doilea prag, anume cel stabilit la nivelul Uniunii. Acest lucru complică monitorizarea nivelurilor de tranzacționare anonimă și asigurarea respectării suspendării. Pentru a simplifica dublul plafon pentru volum, menținându-i în același timp eficacitatea, noul plafon unic pentru volum ar trebui să se bazeze exclusiv pe un prag la nivelul Uniunii stabilit la 7 %, care ar trebui să se aplice numai tranzacțiilor efectuate în temeiul derogării de la prețul de referință, și nu tranzacționării în temeiul derogării pentru tranzacții negociate. ESMA ar trebui să evalueze periodic pragul plafonului de volum, ținând seama de considerentele legate de stabilitatea financiară, de cele mai bune practici internaționale, de competitivitatea întreprinderilor din Uniune, de importanța impactului asupra pieței și de eficiența formării prețurilor și ar trebui să prezinte Comisiei un raport cu sugestiile sale. Pe această bază, Comisia ar trebui să fie împuternicită să ajusteze pragul plafonului de volum prin acte delegate. ESMA ar trebui să evalueze și caracterul adecvat al plafonului de volum și dacă este necesar ca acesta să fie eliminat sau extins la alte sisteme de tranzacționare sau locuri de executare care își obțin prețurile din prețul de referință.

(7) Articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 stabilește cerințe de transparență pretranzacționare pentru operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare în ceea ce privește alte instrumente decât cele de capitaluri proprii, indiferent de sistemul de tranzacționare. Beneficiile acestor cerințe au fost clare pentru astfel de operatori de piață și astfel de firme de investiții care operează un registru central de ordine-limită sau un sistem de tranzacționare cu licitație periodică, în care cererile și ofertele sunt anonime, ferme și cu adevărat multilaterale. Alte sisteme de tranzacționare, în special tranzacționarea vocală și sistemele de cerere de cotație, oferă solicitanților cotații personalizate, care au o valoare informațională marginală pentru alți participanți la piață. Pentru a reduce sarcina de reglementare impusă acestor operatori de piață și firme de investiții și pentru a simplifica derogările aplicabile, cerința de a publica cotații ferme sau orientative ar trebui să se aplice numai registrelor centrale de ordine-limită și sistemelor de tranzacționare cu licitație periodică. Pentru a permite limitarea transparenței pretranzacționare la registrele centrale de ordine-limită și la sistemele de tranzacționare cu licitație periodică, cerințele aplicabile derogărilor menționate la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 ar trebui modificate. Derogarea care este aplicabilă peste o dimensiune specifică instrumentului financiar pentru sistemele de tranzacționare de tip „cerere de ofertă” și pentru sistemele de tranzacționare vocale ar trebui eliminată.

(8) În prezent, instrumentele financiare derivate intră în domeniul de aplicare al regimului de transparență aplicabil altor instrumente decât cele de capitaluri proprii, care combină diferite tipuri de instrumente financiare, dintre care, pe de o parte, preponderent titluri de valoare (obligațiuni) și, pe de altă parte, preponderent contracte (instrumentele financiare derivate). Transparența pentru alte instrumente decât cele de capitaluri proprii, precum și pentru instrumentele de capitaluri proprii, se bazează pe conceptul de „tranzacționare într-un loc de tranzacționare”. Pentru anumite instrumente financiare derivate, acest concept s-a dovedit a fi problematic din cauza lipsei fungibilității lor și a lipsei unor date de referință de identificare adecvate. Din acest motiv, domeniul de aplicare al transparenței instrumentelor financiare derivate nu ar trebui să se bazeze pe conceptul de „tranzacționare într-un loc de tranzacționare”, ci mai degrabă pe caracteristicile predefinite ale instrumentelor financiare derivate. Instrumentele financiare derivate ar trebui să facă obiectul cerințelor de transparență, indiferent dacă sunt tranzacționate într-un loc de tranzacționare sau în afara acestuia. Cerințele de transparență ar trebui să se aplice instrumentelor financiare derivate care sunt suficient de standardizate pentru ca datele publicate în legătură cu acestea să fie relevante pentru participanții la piață, dincolo de părțile contractante. Aceasta înseamnă că toate instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă ar trebui să facă în continuare obiectul cerințelor de transparență. Alte instrumente financiare derivate ar trebui să facă obiectul cerințelor de transparență în cazul în care intră în domeniul de aplicare al obligației de compensare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (7) (denumită în continuare „obligația de compensare”), pentru care un anumit grad de standardizare este o condiție prealabilă, și care sunt compensate la nivel central. Acest lucru asigură faptul că tranzacțiile considerate inadecvate pentru obligația de compensare, cum ar fi tranzacțiile intragrup, nu fac obiectul cerințelor de transparență. În special, numai instrumentele financiare derivate pe rata dobânzii cu cea mai standardizată și mai lichidă monedă și cele mai lichide combinații de scadențe ar trebui să intre în sfera de aplicare a cerințelor de transparență. În plus, evenimentele recente de pe piață au arătat că lipsa de transparență a anumitor swapuri pe riscul de credit care se raportează la bănci de importanță sistemică globală sau la un indice care cuprinde astfel de bănci ar putea alimenta speculațiile cu privire la bonitatea unor astfel de bănci. Prin urmare, astfel de swapuri pe riscul de credit ar trebui să facă și ele obiectul cerințelor de transparență dacă sunt compensate la nivel central, chiar și dacă nu fac obiectul obligației de compensare. Comisia ar trebui să fie împuternicită să modifice condițiile de determinare a instrumentelor financiare derivate care fac obiectul cerințelor de transparență dacă evoluțiile pieței o impun.

(9) Articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 prevede obligația locurilor de tranzacționare de a face publice informații referitoare la tranzacțiile cu alte instrumente decât cele de capitaluri proprii, inclusiv în ceea ce privește prețul și volumul. Articolul 11 din regulamentul menționat prevede situațiile în care autoritățile naționale competente pot autoriza decalarea publicării acestor detalii. O astfel de publicare decalată este permisă atunci când o tranzacție depășește pragul aplicabil pentru dimensiunile mari, are drept obiect un instrument pentru care nu există o piață lichidă sau, dacă la tranzacție participă furnizori de lichiditate, atunci când depășește dimensiunea specifică pragului instrumentului financiar. Autoritățile competente dispun de o marjă de apreciere în ceea ce privește stabilirea duratei decalărilor și detaliile tranzacțiilor care fac obiectul publicării decalate. Ca urmare a acestei marje de apreciere, practicile diferă de la un stat membru la altul și au condus la un regim de transparență posttranzacționare ineficient și complex. Pentru a asigura transparența față de toate tipurile de investitori, este necesar să se armonizeze regimul publicării decalate la nivelul Uniunii, să se elimine marja de apreciere la nivel național și să se faciliteze consolidarea datelor de piață. De aceea, este oportun să se consolideze cerințele privind transparența posttranzacționare prin eliminarea marjelor de apreciere ale autorităților competente.

(10) Pentru a asigura un nivel adecvat de transparență, prețul și volumul tranzacțiilor executate cu obligațiuni, produse financiare structurate și certificate de emisii ar trebui să fie publicate într-un termen cât mai apropiat posibil din punct de vedere tehnic de timpul real și nu ar trebui să fie decalate decât cel mult până la sfârșitul zilei de tranzacționare. Pentru ca furnizorii de lichiditate pentru astfel de tranzacții să nu fie expuși unor riscuri nejustificate, ar trebui să fie posibil să se decaleze publicarea anumitor detalii ale tranzacțiilor. Categoriile de tranzacții pentru care sunt permise decalări ar trebui stabilite ținându-se seama de dimensiunea tranzacțiilor și de lichiditatea instrumentelor financiare în cauză. Detaliile exacte ale regimului de decalare ar trebui stabilite prin standarde tehnice de reglementare, care ar trebui să fie revizuite periodic pentru a reduce treptat durata de decalare aplicabilă. Pentru un regim de transparență mai stabil, este necesară o determinare statică a lichidității pentru obligațiuni, produse financiare structurate și certificate de emisii sau pentru clasele acestora. Proiectele de standarde tehnice de reglementare elaborate de ESMA ar trebui să precizeze care dimensiuni ale emisiunilor corespund unei piețe lichide sau nelichide a obligațiunilor, sau unor clase de obligațiuni, până la scadența acestora, care sunt dimensiunile tranzacțiilor ce vizează o obligațiune lichidă sau nelichidă de la care se poate aplica o decalare a publicării și durata unei astfel de decalări în conformitate cu prezentul regulament. Pentru a dispune de un nivel adecvat de transparență pentru obligațiunile garantate, este oportun ca dimensiunea emisiunii de astfel de obligațiuni să fie stabilită în conformitate cu criteriile prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2015/61 al Comisiei (8). Pentru produsele financiare structurate și certificatele de emisii, ESMA ar trebui să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili instrumentele sau clasele care au o piață lichidă sau nelichidă. ESMA ar trebui să stabilească categoriile aplicabile și durata decalărilor. Este oportun ca ESMA să aplice determinarea piețelor lichide și nelichide pentru obligațiuni, certificate de emisii și produse financiare structurate și în scopurile derogării de la obligația de transparență pretranzacționare. Nu este cazul ca ESMA să recurgă la evaluări frecvente în acest sens. Autoritățile competente ar trebui să aibă competența de a prelungi perioada de publicare decalată a detaliilor referitoare la tranzacțiile executate în ceea ce privește instrumentele de datorie suverană emise de statul membru respectiv. Este oportun ca o astfel de prelungire să se aplice în întreaga Uniune. În ceea ce privește tranzacțiile cu instrumente de datorie suverană care nu sunt emise de statele membre, ESMA ar trebui să adopte decizii cu privire la astfel de prelungiri.

(11) Eterogenitatea instrumentelor financiare derivate ar trebui să permită un regim de decalare a publicării care să fie separat de cel al altor instrumente decât cele de capitaluri proprii. Dacă durata decalărilor ar trebui să fie determinată prin intermediul unor standarde tehnice de reglementare în funcție de dimensiunea tranzacției și de lichiditatea clasei de instrumente financiare derivate, ESMA ar trebui să stabilească ce instrumente sau clase sunt lichide, care sunt nelichide și peste ce dimensiune a tranzacției este posibilă decalarea publicării detaliilor tranzacției. Este oportun ca ESMA să aplice determinarea piețelor lichide și nelichide pentru obligațiuni, certificate de emisii și produse financiare structurate și în scopurile derogării de la obligația de transparență pretranzacționare.

(12) Articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 prevede că operatorii de piață și firmele de investiții care operează un loc de tranzacționare trebuie să pună la dispoziția publicului, în condiții comerciale rezonabile, informații pretranzacționare și posttranzacționare privind tranzacțiile cu instrumente financiare și să asigure accesul nediscriminatoriu la aceste informații. Acest articol nu și-a îndeplinit însă obiectivele. Informațiile furnizate de locurile de tranzacționare, de APA-uri și de operatorii independenți în condiții comerciale rezonabile nu le permit utilizatorilor să înțeleagă politicile privind datele și nici modul de stabilire a prețului pentru date. La 18 august 2021, ESMA a publicat orientări prin care explică modul în care ar trebui aplicat conceptul de „condiții comerciale rezonabile”. Respectivele orientări ar trebui să fie transformate în obligații legale și ar trebui consolidate pentru a se asigura că locurile de tranzacționare, APA-urile, CTP-urile și operatorii independenți nu pot percepe taxe pentru date în funcție de valoarea pe care datele o reprezintă pentru utilizatorii individuali. Având în vedere nivelul ridicat de detaliere necesar pentru a preciza conceptul de „condiții comerciale rezonabile” și flexibilitatea necesară pentru modificarea normelor aplicabile în funcție de evoluția rapidă a contextului datelor, ESMA ar trebui să fie împuternicită să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze modul în care ar trebui să se aplice conceptul de „condiții comerciale rezonabile”, consolidând astfel și mai mult aplicarea armonizată și consecventă a articolului 13 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014. În plus, ESMA ar trebui să monitorizeze și să evalueze evoluția politicilor în materie de date și a stabilirii prețurilor pe piață. ESMA ar trebui să actualizeze respectivele proiecte de standarde tehnice de reglementare pe baza evaluării sale.

(13) Pentru a consolida procesul de formare a prețurilor și a menține condiții de concurență echitabile între locurile de tranzacționare și operatorii independenți, articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 prevede că operatorii independenți au obligația de a face publice toate cotațiile referitoare la instrumentele de capitaluri proprii, dacă respectivii operatori independenți operează sub mărimea standard de piață. Operatorii independenți sunt liberi să decidă mărimile tranzacțiilor pentru care stabilesc o cotație, atât timp cât mărimile minime ale cotației sunt cel puțin echivalentul a 10 % din mărimea standard de piață. Această posibilitate a avut însă ca rezultat asigurarea de către operatorii independenți a unor niveluri foarte scăzute ale transparenței pretranzacționare în ceea ce privește instrumentele de capitaluri proprii și a împiedicat realizarea unor condiții de concurență echitabile. Este necesar, astfel, să se prevadă că operatorii independenți au obligația de a face publice cotații ferme pe baza unei mărimi minime a cotației, care urmează să fie stabilită prin standarde tehnice de reglementare. Atunci când elaborează aceste standarde tehnice de reglementare, este oportun ca ESMA să ia în considerare următoarele obiective: sporirea transparenței pretranzacționare a instrumentelor de capitaluri proprii în beneficiul investitorilor finali; menținerea unor condiții de concurență loială între locurile de tranzacționare și operatorii independenți; oferirea unei game adecvate de opțiuni de tranzacționare pentru investitorii finali; și asigurarea unui peisaj de tranzacționare atractiv și competitiv în Uniune, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. Pentru a accentua competitivitatea operatorilor independenți, acestora ar trebui să li se permită să coreleze ordinele de orice dimensiune cu punctul de mijloc.

(14) Articolele 18 și 19 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 stabilesc cerințe de transparență pretranzacționare pentru operatorii independenți în ceea ce privește alte instrumente decât cele de capitaluri proprii atunci când furnizează clienților lor cotații ferme sau orientative. Aceste cotații sunt adaptate clienților individuali și au o valoare informațională marginală pentru alți clienți. Prin urmare, aceste cerințe ar trebui eliminate. Cu toate acestea, operatorii independenți ar putea îndeplini cerințele de transparență pretranzacționare în mod voluntar, de exemplu pentru a răspunde nevoilor clienților lor de retail.

(15) Conform cadrului juridic actual, dacă una dintre cele două părți la o tranzacție este un operator independent, operatorul independent are obligația de a raporta tranzacția către un APA, dar contrapartea sa nu are această obligație. Acest lucru a determinat multe firme de investiții să opteze pentru statutul de operator independent, în special în scopul raportării tranzacțiilor pentru clienții lor, fără a tranzacționa pe cont propriu în mod sistematic, ceea ce a impus cerințe disproporționate acestor firme de investiții. Prin urmare, este oportun să se introducă un statut de entitate raportoare desemnată care să-i permită unei firme de investiții să fie responsabilă de raportarea unei tranzacții prin intermediul unui APA, fără a fi necesar să opteze pentru statutul de operator independent. În plus, autoritățile competente ar trebui să le acorde firmelor de investiții statutul de entitate raportoare desemnată pentru anumite categorii de instrumente financiare, la cererea respectivelor firme de investiții, și ar trebui să comunice astfel de cereri către ESMA. ESMA ar trebui să țină un registru public al acestor entități raportoare desemnate, pe categorii de instrumente financiare, astfel încât participanții la piață să le poată identifica.

(16) Participanții la piață au nevoie de date de piață de bază pentru a putea lua decizii investiționale în cunoștință de cauză. În prezent, pentru a obține date cu privire la anumite instrumente financiare direct de la contribuitorii de date, CTP trebuie să încheie acorduri separate de licență cu toți aceștia. Acest proces este greoi, costisitor și consumator de timp. Acesta a fost unul dintre obstacolele în calea creării unui CTP în orice clasă de active. Acest obstacol ar trebui să fie eliminat pentru a permite CTP să obțină date și să depășească problemele legate de acordarea licențelor. Contribuitorii de date ar trebui să aibă obligația de a-și transmite datele către CTP-uri și de a utiliza un format armonizat care să respecte standarde care să asigure date de înaltă calitate atunci când fac acest lucru. Contribuitorii de date ar trebui să furnizeze și date de reglementare pentru a informa investitorii cu privire la statutul sistemului de corelare a ordinelor, de exemplu în cazul unei întreruperi a pieței, și cu privire la statutul instrumentului financiar, de exemplu în cazul suspendărilor sau al întreruperilor tranzacționării. Numai CTP-urile selectate și autorizate de ESMA ar trebui să poată colecta date de la contribuitorii de date în conformitate cu norma privind contribuțiile obligatorii. Pentru ca datele să fie utile pentru investitori, contribuitorii de date ar trebui să aibă obligația de a efectua o furnizare a datelor de piață către CTP într-un termen cât mai apropiat posibil din punct de vedere tehnic de timpul real.

(17) Titlurile II și III din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 impun locurilor de tranzacționare, APA-urilor, firmelor de investiții și operatorilor independenți să facă publice date pretranzacționare privind instrumentele financiare, inclusiv prețurile de cumpărare și de vânzare, și date posttranzacționare privind tranzacțiile, inclusiv prețul și volumul la care a fost încheiată o tranzacție cu un anumit instrument. Participanții la piață nu sunt obligați să utilizeze datele de piață de bază furnizate de CTP. Prin urmare, pentru locurile de tranzacționare, APA, firmele de investiții și operatorii independenți, cerința de a face publice aceste date pretranzacționare și posttranzacționare ar trebui să fie în continuare aplicabilă pentru a permite participanților la piață să acceseze aceste date. Dar pentru a evita impunerea unei sarcini nejustificate contribuitorilor de date, ar trebui ca obligația contribuitorilor de date de a face publice datele să fie aliniată pe cât posibil la obligația de a contribui cu date la CTP.

(18) Piețele reglementate de mici dimensiuni și piețele de creștere pentru IMM-uri sunt locuri de tranzacționare care admit acțiuni ale emitenților pentru care tranzacționarea pe piața secundară tinde să fie mai puțin lichidă decât tranzacționarea acțiunilor admise la tranzacționare pe piețe reglementate mai mari. Ar trebui instituit un mecanism de participare voluntară pentru a evita impactul negativ pe care sistemul centralizat de raportare l-ar putea avea asupra locurilor de tranzacționare de mici dimensiuni, chiar dacă includerea lor în sistemul centralizat de raportare ar putea avea efecte pozitive asupra viabilității lor și asupra lichidității titlurilor de valoare tranzacționate în locurile respective. Acest mecanism de participare voluntară ar trebui să se aplice firmelor de investiții care exploatează piețe de creștere pentru IMM-uri și operatorilor de piață al căror volum anual de tranzacționare a acțiunilor reprezintă 1 % sau mai puțin din volumul anual de tranzacționare a acțiunilor în Uniune. Pragul de 1 % ar trebui să fie completat de două condiții alternative: fie firma de investiții sau operatorul de piață nu fac parte dintr-un grup care cuprinde sau are legături strânse cu o firmă de investiții sau cu un operator de piață care depășește pragul de 1 %, fie concentrarea tranzacțiilor este foarte ridicată în locul de tranzacționare exploatat de respectiva firmă de investiții sau de respectivul operator de piață, și anume 85 % din volumul total anual de tranzacționare al acțiunilor este tranzacționat în locul de tranzacționare în care acestea au fost admise inițial la tranzacționare. Doar câteva locuri de tranzacționare îndeplinesc aceste criterii și, prin urmare, doar un mic procent din tranzacțiile din Uniune nu ar fi obligat să transmită date către CTP. Cu toate acestea, firmele de investiții și operatorii de piață care îndeplinesc criteriile respective ar avea posibilitatea de a participa și ar trebui să notifice CTP și ESMA orice decizie în acest sens. O astfel de decizie ar fi irevocabilă și toate datele, atât pentru acțiuni, cât și pentru fondurile tranzacționate la bursă, ar face parte ulterior din sistemul centralizat de raportare.

(19) Din cauza calității eterogene a datelor, participanții la piață întâmpină greutăți la compararea acestor date, ceea ce face să se piardă o mare parte din valoarea adăugată a consolidării lor. Pentru buna funcționare a regimului de transparență prevăzut la titlurile II și III din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 și pentru consolidarea datelor de către CTP-uri, este extrem de important ca datele transmise către CTP-uri să fie de înaltă calitate. Prin urmare, este oportun să se prevadă că aceste date trebuie să respecte standarde înalte de calitate în ceea ce privește atât conținutul, cât și formatul. Ar trebui să fie posibil să se modifice conținutul și formatul datelor într-un termen scurt ca reacție la schimbări intervenite la nivelul practicilor și al înțelegerii pieței. Prin urmare, cerințele privind calitatea și conținutul datelor ar trebui, după caz, să fie specificate prin intermediul unor standarde tehnice de reglementare și ar trebui să țină seama de standardele și practicile industriale predominante, de evoluțiile și standardele internaționale convenite la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, precum și de recomandările unui grup special de experți al părților interesate, instituit de Comisie și însărcinat cu furnizarea de consiliere cu privire la calitatea și conținutul datelor și la calitatea protocolului de transmitere. ESMA ar trebui să se implice îndeaproape în activitatea grupului consultativ respectiv.

(20) Pentru a monitoriza mai bine evenimentele care merită să fie semnalate, Directiva 2014/65/UE a armonizat sincronizarea ceasurilor profesionale pentru locurile de tranzacționare și membrii acestora. Pentru a se asigura că, în contextul consolidării datelor, se pot face comparații valabile între mărcile temporale raportate de diferite entități, este indicat să se extindă cerințele de armonizare a sincronizării ceasurilor profesionale la entități raportoare desemnate, operatori independenți, APA-uri și CTP-uri. Având în vedere nivelul de expertiză tehnică necesar pentru a specifica cerințele pentru aplicarea unui ceas profesional sincronizat, ESMA ar trebui să fie împuternicită să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a indica nivelul de precizie cu care ar trebui sincronizate ceasurile profesionale.

(21) Articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 prevede că cele mai multe din tranzacțiile cu acțiuni trebuie să aibă loc în locuri de tranzacționare sau la operatori independenți (denumită în continuare „obligația de tranzacționare a acțiunilor”). Această cerință nu se aplică tranzacțiilor cu acțiuni care sunt nesistematice, ad-hoc sau neregulate și cu frecvență redusă. În prezent nu este suficient de clar când se aplică această exceptare. De aceea, ESMA a clarificat acest lucru, făcând o diferențiere între acțiuni pe baza numărului internațional de identificare a valorilor mobiliare (codul ISIN). În conformitate cu această diferențiere, obligația de tranzacționare a acțiunilor se aplică numai acțiunilor cu un cod ISIN din spațiul economic european (SEE) care sunt tranzacționate într-un loc de tranzacționare. Această abordare oferă claritate participanților la piață care tranzacționează acțiuni. Prin urmare, practica actuală a ESMA ar trebui încorporată în Regulamentul (UE) nr. 600/2014, concomitent cu eliminarea exceptării pentru tranzacțiile cu acțiuni care sunt nesistematice, ad-hoc, neregulate și cu frecvență redusă.

(22) Raportarea pe piețele financiare – în special raportarea tranzacțiilor – este deja automatizată în foarte mare măsură, iar datele sunt relativ standardizate. Unele neconcordanțe între cadre au fost deja soluționate prin Regulamentul (UE) nr. 648/2012, Regulamentul (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) al Comisiei. Împuternicirile acordate ESMA ar trebui să fie aliniate pentru a impune ESMA să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare și să asigure o mai mare coerență a raportării tranzacțiilor între cadrele regulamentelor respective și cele ale Regulamentului (UE) nr. 600/2014. În felul acesta se va îmbunătăți calitatea datelor privind tranzacțiile și se vor evita costuri suplimentare inutile pentru industrie. Totodată, raportarea tranzacțiilor ar trebui să permită un schimb amplu de date privind tranzacțiile între autoritățile competente, pentru a reflecta în mod adecvat evoluția nevoilor lor în materie de supraveghere, în vederea monitorizării celor mai recente evoluții ale pieței și a riscurilor potențiale aferente.

(23) În prezent, firmele de investiții au obligația de a raporta autorității lor competente tranzacțiile cu orice instrument financiar tranzacționat într-un loc de tranzacționare sau în cazul în care suportul este tranzacționat într-un loc de tranzacționare sau este un indice sau un coș compus din instrumente financiare tranzacționate într-un loc de tranzacționare, indiferent dacă tranzacția este executată într-un loc de tranzacționare sau în afara acestuia. Conceptul de „tranzacționat într-un loc de tranzacționare” s-a dovedit a fi problematic în cazul instrumentelor financiare derivate extrabursiere pentru raportarea tranzacțiilor, din același motiv pentru care s-a dovedit a fi problematic pentru cerințele de transparență. Prin urmare, noul domeniu de aplicare pentru raportarea tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate clarifică faptul că tranzacțiile cu instrumente financiare derivate extrabursiere executate într-un loc de tranzacționare trebuie raportate, iar tranzacțiile cu instrumente financiare derivate extrabursiere executate în afara locului de tranzacționare trebuie raportate numai dacă fac obiectul cerințelor de transparență sau dacă suportul este tranzacționat într-un loc de tranzacționare sau este un indice sau un coș compus din instrumente financiare tranzacționate într-un loc de tranzacționare.

(24) Locurile de tranzacționare ar trebui să aibă obligația de a furniza ESMA date de referință de identificare în scopuri de transparență, inclusiv identificatori ai instrumentelor financiare derivate extrabursiere. Identificatorul utilizat în prezent pentru instrumentele financiare derivate, și anume ISIN, s-a dovedit greoi și ineficient pentru transparența publică, iar această situație ar trebui remediată prin utilizarea datelor de referință de identificare bazate pe un identificator unic de produs convenit la nivel mondial, cum ar fi identificatorul unic de produs ISO 4914 (UPI). UPI a fost dezvoltat ca instrument de identificare pentru produsele derivate extrabursiere, cu intenția de a asigura o mai mare transparență și agregare a datelor pe piețele internaționale ale instrumentelor financiare derivate extrabursiere. Este însă posibil ca acest identificator unic să nu fie suficient și să fie nevoie să fie completat cu date de identificare suplimentare. Prin urmare, Comisia ar trebui să specifice, prin acte delegate, datele de referință de identificare care trebuie utilizate în ceea ce privește instrumentele financiare derivate extrabursiere, inclusiv un identificator unic și orice alte date de referință de identificare relevante. În ceea ce privește identificatorul care trebuie utilizat în scopul raportării tranzacțiilor astfel cum prevede Regulamentul (UE) nr. 600/2014, Comisia ar trebui să specifice cei mai adecvați identificatori ai instrumentelor financiare derivate extrabursiere, care ar putea fi diferiți de identificatorul stabilit pentru cerințele de transparență, ținând seama de diferitele scopuri ale acestor cerințe, în special în ceea ce privește monitorizarea situațiilor de abuz de piață de către autoritățile competente.

(25) Concurența dintre CTP-uri oferă asigurarea că sistemul centralizat de raportare este furnizat în modul cel mai eficient și în cele mai bune condiții pentru utilizatori. Însă, până în prezent, nicio entitate nu a solicitat autorizația pentru exercitarea unei activități de CTP. Prin urmare, se consideră oportun ca ESMA să fie împuternicită să organizeze periodic o procedură de selecție competitivă pentru a selecta o singură entitate care să poată furniza sistemul centralizat de raportare pentru fiecare clasă de active specificată pe perioadă limitată. În primul rând, ESMA ar trebui să inițieze procedura de selecție privind sistemul centralizat de raportare pentru obligațiuni. În termen de șase luni de la inițierea procedurii de selecție respective, ESMA ar trebui să inițieze procedura de selecție pentru un CTP pentru acțiuni și fonduri tranzacționate la bursă. În cele din urmă, ESMA ar trebui să inițieze procedura de selecție pentru CTP în ceea ce privește instrumentele financiare derivate extrabursiere în termen de trei luni de la data aplicării actului delegat care precizează identificatorul adecvat al instrumentelor financiare derivate extrabursiere în scopul transparenței, și nu mai devreme de șase luni de la inițierea procedurii de selecție a CTP pentru acțiuni și fonduri tranzacționate la bursă.

(26) Scopul procedurii de selecție este de a acorda dreptul de a exploata un sistem centralizat de raportare pentru o perioadă de cinci ani. Dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (10) se aplică procedurii de selecție. Pentru toate clasele, ESMA ar trebui să selecteze un candidat pe baza capacităților sale tehnice de a opera un sistem centralizat de raportare, inclusiv a capacității sale de a asigura continuitatea și reziliența activității, precum și a capacității sale de a utiliza tehnologii moderne de interfață, a organizării proceselor sale de gestionare și de luare a deciziilor, a metodelor sale de asigurare a calității datelor, a costurilor necesare pentru dezvoltarea și operarea unui sistem centralizat de raportare, a simplității licențelor pe care utilizatorii trebuie să le încheie pentru a primi datele de piață de bază și datele de reglementare, inclusiv numărul de tipuri de licențe pentru diferite cazuri de utilizare sau utilizatori, nivelul taxelor percepute utilizatorilor și procesele sale de atenuare a consumului de energie. În mod specific pentru CTP-ul pentru obligațiuni, atunci când selectează un CTP, ESMA ar trebui să țină seama de existența unor mecanisme juste și echitabile pentru redistribuirea veniturilor. Este oportun ca astfel de mecanisme să recunoască rolul pe care îl joacă locurile de tranzacționare de mici dimensiuni în a oferi întreprinderilor posibilitatea de a emite titluri de creanță pentru a-și finanța activitățile. Pentru acțiuni și fonduri tranzacționate la bursă, CTP-urile ar trebui să afișeze prețul cel mai bun de cumpărare și prețul cel mai bun de vânzare la nivel european, fără difuzarea codului de identificare a pieței locului de tranzacționare. Până la 30 iunie 2026, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a nivelului respectiv de informații pretranzacționare pentru funcționarea și competitivitatea piețelor Uniunii și ar trebui să adauge la evaluarea respectivă, dacă este cazul, o propunere legislativă privind conceperea sistemului centralizat de raportare.

(27) Un solicitant selectat ar trebui să depună, fără întârzieri nejustificate, o cerere de autorizare la ESMA. În termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea cererii, ESMA ar trebui să evalueze dacă cererea este completă și să informeze solicitantul cu privire la constatările sale. În termen de trei luni de la primirea unei cereri complete, ESMA ar trebui să adopte o decizie motivată de acordare sau de refuzare a autorizației. ESMA ar trebui să își întemeieze decizia motivată pe evaluarea sa privind capacitatea solicitantului de a opera, într-un termen rezonabil, un sistem centralizat de raportare în conformitate cu toate cerințele. Decizia motivată a ESMA ar trebui să precizeze condițiile aplicabile funcționării sistemului centralizat de raportare de către solicitant, în special nivelul taxelor percepute utilizatorilor. Pentru a asigura buna dare în folosință, ESMA ar trebui să aibă posibilitatea, după acordarea autorizației, de a acorda solicitantului o perioadă rezonabilă de timp pentru a finaliza dezvoltarea sistemului centralizat de raportare.

(28) Potrivit datelor prezentate în evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere de regulament, veniturile care se preconizează că vor fi generate de sistemul centralizat de raportare este probabil să varieze în funcție de caracteristicile exacte ale sistemului centralizat de raportare. CTP-urile nu ar trebui să fie împiedicate să realizeze marja rezonabilă pentru a menține un model de afaceri viabil. Cadrele universitare și organizațiile societății civile care utilizează datele în scopuri de cercetare, autoritățile competente care utilizează datele pentru exercitarea competențelor de reglementare și de supraveghere și investitorii de retail ar trebui să aibă acces, în mod gratuit, la datele de piață de bază și la datele de reglementare. CTP ar trebui să se asigure că informațiile furnizate investitorilor de retail sunt ușor accesibile și afișate într-un format ușor de utilizat și lizibil pentru oameni.

(29) Locurile de tranzacționare care facilitează tranzacționarea acțiunilor prin intermediul unui registru de ordine transparent pretranzacționare joacă un rol esențial în procesul de formare a prețurilor. Acest lucru este valabil în special pentru piețele reglementate de mici dimensiuni și piețele de creștere pentru IMM-uri, și anume cele al căror volum anual de tranzacționare a acțiunilor reprezintă 1 % sau mai puțin din volumul anual de tranzacționare a acțiunilor în Uniune (denumite în continuare „locuri de tranzacționare de mici dimensiuni”), care reprezintă, în general, principalul centru de lichiditate pentru titlurile de valoare pe care le oferă spre tranzacționare. Datele pe care locurile de tranzacționare de mici dimensiuni le transmit sistemului centralizat de raportare au astfel un rol mai important în formarea prețurilor acțiunilor admise spre tranzacționare de locurile de tranzacționare de mici dimensiuni. În pofida posibilității ca anumiți contribuitori de date să nu contribuie la sistemul centralizat de raportare, este oportun să se acorde contribuitorilor de date care decid să participe la sistemul centralizat de raportare un tratament preferențial pentru redistribuirea veniturilor generate de sistemul centralizat de raportare pentru acțiuni și fonduri tranzacționate la bursă, pentru a ajuta locurile de tranzacționare de mici dimensiuni să își mențină admiterile locale și să protejeze un ecosistem bogat și dinamic, coerent cu obiectivele uniunii piețelor de capital.

(30) CTP-ul pentru acțiuni și fonduri tranzacționate la bursă ar trebui să redistribuie o parte din veniturile sale generate de sistemul centralizat de raportare către anumite locuri de tranzacționare în conformitate cu un sistem de redistribuire bazat pe trei criterii. Ponderarea acestor criterii ar trebui specificată prin intermediul standardelor tehnice de reglementare. Pentru a stimula locurile de tranzacționare de mici dimensiuni să opteze pentru contribuția obligatorie a datelor la sistemul centralizat de raportare pentru acțiuni și fonduri tranzacționate la bursă, cea mai mare pondere ar trebui să se aplice volumului anual total de tranzacționare al locurilor de tranzacționare de mici dimensiuni. A doua cea mai mare pondere ar trebui să remunereze contribuitorii de date care au furnizat admiterea inițială la tranzacționare a acțiunilor sau a fondurilor tranzacționate la bursă la 27 martie 2019 sau ulterior. Având în vedere numărul limitat de cotări în locuri de tranzacționare de mici dimensiuni, CTP-ul ar trebui să aplice ponderea relevantă din volumul anual total de tranzacționare al acestor locuri, în timp ce pentru alte locuri CTP-ul ar trebui să îl aplice volumului de tranzacționare aferent acțiunilor și fondurilor tranzacționate la bursă care au fost admise inițial la tranzacționare la 27 martie 2019 sau ulterior. Ponderea cea mai scăzută dintre cele trei criterii ar trebui să recompenseze tranzacțiile care au fost încheiate în cadrul unui sistem de tranzacționare care asigură transparența pretranzacționare și care au rezultat din ordine care nu au făcut obiectul unei derogări de la transparența pretranzacționare.

(31) Eficacitatea unui sistem centralizat de raportare depinde de calitatea datelor transmise acestuia de către contribuitorii de date. Pentru a asigura un nivel ridicat de calitate a datelor, ESMA ar trebui să stabilească condițiile în care CTP-ului i se permite să suspende temporar redistribuirea veniturilor în cazul în care CTP-ul dovedește că un contribuitor de date a încălcat în mod grav și repetat cerințele în materie de date stabilite în prezentul regulament. În cazul în care se constată că respectivul contribuitor de date a respectat aceste cerințe în materie de date, contribuitorul de date ar trebui să primească partea din veniturile la care avea dreptul, majorată cu dobânzi.

(32) Pentru ca participanții la piață să aibă încredere în permanență în sistemul centralizat de raportare, CTP-urile ar trebui să publice periodic o serie de rapoarte cu privire la respectarea obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, și anume statistici de performanță și rapoarte privind incidentele legate de calitatea datelor și de sistemele de date. Având în vedere natura foarte tehnică a acestor rapoarte, conținutul, momentul în timp, formatul și terminologia obligației de raportare ar trebui specificate prin intermediul unor standarde tehnice de reglementare.

(33) Cerința ca rapoartele privind tranzacțiile să fie puse la dispoziție în mod gratuit după 15 minute se aplică în prezent tuturor locurilor de tranzacționare, APA-urilor și CTP-urilor. În cazul CTP-urilor, această cerință împiedică potențialii CTP să fie viabili din punct de vedere comercial, fiind posibil ca anumiți clienți potențiali să prefere să aștepte datele de piață de bază gratuite în loc să devină utilizatori ai sistemului centralizat de raportare. Acest lucru este valabil în special în cazul obligațiunilor și instrumentelor derivate extrabursiere, care în general nu sunt tranzacționate frecvent și pentru care datele își păstrează deseori în mare parte valoarea după 15 minute. Prin urmare, obligația de a furniza după 15 minute, în mod gratuit, rapoarte privind tranzacțiile ar trebui să rămână în vigoare pentru locurile de tranzacționare și APA-uri, dar ar trebui să fie abandonată pentru CTP-uri, pentru a nu le periclita viabilitatea economică.

(34) Articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 prevede că instrumentele financiare derivate extrabursiere care fac obiectul obligației de compensare se tranzacționează în locuri de tranzacționare (denumită în continuare „obligația de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate”). Regulamentul (UE) 2019/834 al Parlamentului European și al Consiliului (11) a modificat Regulamentul (UE) nr. 648/2012 pentru a reduce domeniul de aplicare în ceea ce privește categoriile de entități supuse obligației de compensare. Având în vedere interconectarea strânsă dintre obligația de compensare și obligația de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate, precum și necesitatea de a asigura o mai mare coerență juridică și de a simplifica cadrul juridic, este necesar și oportun să se realinieze obligația de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate la obligația de compensare pentru instrumentele financiare derivate. Fără această aliniere, anumite contrapărți financiare și contrapărți nefinanciare mai mici nu ar mai fi supuse obligației de compensare, dar ar face în continuare obiectul obligației de tranzacționare de instrumente financiare derivate.

(35) Serviciile de reducere a riscurilor posttranzacționare reprezintă un instrument esențial de gestionare a riscurilor în ceea ce privește instrumentele financiare derivate extrabursiere. Serviciile de reducere a riscurilor posttranzacționare se bazează pe tranzacții tehnice care sunt prestabilite, care nu conduc la formarea prețurilor și sunt neutre din punctul de vedere al riscului de piață și care realizează o reducere a riscului în fiecare dintre portofolii. Serviciile de comprimare a portofoliului, care sunt în prezent exceptate de la obligația de a executa ordinele în condițiile cele mai favorabile pentru client, astfel cum se prevede la articolul 27 din Directiva 2014/65/UE (denumită în continuare „buna executare”) și cerințele de transparență, reprezintă un subset de servicii de reducere a riscurilor posttranzacționare. Având în vedere natura lor tehnică și care nu contribuie la formarea prețurilor, tranzacțiile cu instrumente financiare derivate extrabursiere care sunt formate și stabilite ca urmare a serviciilor de reducere a riscurilor posttranzacționare nu ar trebui să facă obiectul obligației de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate. Având în vedere faptul că furnizorii de servicii de reducere a riscurilor posttranzacționare nu permit interacțiunea între multiple interese de tranzacționare ale terților privind cumpărarea și vânzarea de instrumente financiare, nu ar trebui să se considere că aceștia operează un sistem multilateral. În mod similar, aceștia ar trebui să fie exceptați de la cerințele de transparență pretranzacționare și posttranzacționare și de verificare a bunei executări. Comisia ar trebui să fie împuternicită să precizeze, prin acte delegate, ce anume constituie servicii de reducere a riscurilor posttranzacționare în sensul Regulamentului (UE) nr. 600/2014 și detaliile tranzacțiilor care trebuie înregistrate.

(36) Articolul 6a din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 prevede un mecanism de suspendare temporară a obligației de compensare atunci când nu mai sunt îndeplinite criteriile pe baza cărora anumite clase de instrumente financiare derivate extrabursiere au fost supuse obligației de compensare sau în cazul în care se consideră că această suspendare este necesară pentru a se evita o amenințare gravă la adresa stabilității financiare din Uniune. O astfel de suspendare ar putea însă împiedica contrapărțile să își îndeplinească obligația de tranzacționare, deoarece obligația de compensare este o condiție prealabilă pentru obligația de tranzacționare de instrumente financiare derivate. Prin urmare, este necesar să se prevadă că, în cazul în care suspendarea obligației de compensare ar conduce la o modificare substanțială a criteriilor pentru obligația de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate, ar trebui să fie posibilă suspendarea concomitentă a obligației de tranzacționare pentru clasele de instrumente financiare derivate extrabursiere care fac obiectul suspendării obligației de compensare. ESMA ar trebui totodată să poată solicita Comisiei să suspende obligația de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate, în cazul în care o astfel de suspendare este necesară pentru a evita sau a aborda efectele negative asupra lichidității sau o amenințare gravă la adresa stabilității financiare și pentru a asigura buna funcționare a piețelor financiare din Uniune.

(37) Este necesar un mecanism de suspendare ad-hoc care să asigure Comisiei posibilitatea de a reacționa rapid la schimbări semnificative ale condițiilor de piață care ar putea avea un efect semnificativ asupra tranzacționării instrumentelor financiare derivate și a contrapărților implicate în tranzacționarea de acest tip. În cazul în care apar astfel de schimbări ale condițiilor de piață, Comisia ar trebui să poată suspenda obligația de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate la cererea autorității competente a unui stat membru, independent de eventuala suspendare a obligației de compensare. O astfel de suspendare a obligației de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate ar trebui să fie posibilă în cazul în care activitățile desfășurate de o firmă de investiții din SEE cu o contraparte din afara SEE sunt afectate în mod nejustificat de domeniul de aplicare al obligației de tranzacționare de instrumente financiare derivate și în cazul în care firma de investiții respectivă acționează în calitate de formator de piață în categoria instrumentelor financiare derivate supuse obligației de tranzacționare. Problema suprapunerii obligației de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate este deosebit de acută în cazul tranzacționării cu contrapărți în jurisdicția unei țări terțe care aplică propriile obligații de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate. Această suspendare ar ajuta contrapărțile financiare din SEE și să rămână competitive pe piețele mondiale. Atunci când decide suspendarea obligației de tranzacționare, Comisia ar trebui să ia în considerare impactul suspendării asupra obligației de compensare.

(38) Dispozițiile privind accesul nediscriminatoriu pentru instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă poate reduce atractivitatea investițiilor în produse noi, deoarece concurenții ar putea obține acces fără a efectua investiții inițiale. Aplicarea regimului de acces nediscriminatoriu pentru instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă prevăzut la articolele 35 și 36 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 ar putea, astfel, să limiteze investițiile în astfel de produse, prin eliminarea elementelor care stimulează piețele reglementate să creeze noi instrumente financiare derivate tranzacționate la bursă. Prin urmare, ar trebui să se prevadă că regimul respectiv nu se aplică contrapărții centrale (denumită în continuare „CPC”) sau locului de tranzacționare în cauză în ceea ce privește instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă, încurajând astfel inovarea și dezvoltarea instrumentelor financiare derivate tranzacționate la bursă în Uniune.

(39) Intermediarii financiari ar trebui să depună eforturi pentru a obține cel mai bun preț posibil și cea mai mare probabilitate de executare pentru tranzacțiile pe care le execută în numele clienților lor. În acest scop, atunci când selectează un loc de tranzacționare sau o contraparte pentru executarea tranzacțiilor clienților lor, intermediarii financiari ar trebui să urmărească exclusiv buna executare a tranzacțiilor clienților. Primirea de către un intermediar financiar, atunci când acționează în numele clienților săi de retail sau al clienților săi care au optat pentru regimul clienților profesionali, astfel cum se menționează în Directiva 2014/65/UE, a unui onorariu, comision sau a oricărui beneficiu nepecuniar de la orice terț pentru executarea ordinelor de la clienții respectivi într-un anumit loc de tranzacționare sau pentru transmiterea ordinelor clienților respectivi către orice terț în vederea executării acestora într-un anumit loc de tranzacționare ar trebui să fie incompatibilă cu principiul bunei executări. Din acest motiv, firmelor de investiții ar trebui să li se interzică să primească astfel de plăți. Această interdicție este necesară având în vedere practicile divergente ale autorităților competente din întreaga Uniune în aplicarea și supravegherea cerinței privind cea mai bună executare, astfel cum se prevede la articolul 27 din Directiva 2014/65/UE. Ar trebui să fie posibil ca un stat membru în care firmele de investiții au desfășurat o astfel de activitate înainte de 28 martie 2024 să excepteze firmele de investiții aflate sub jurisdicția sa de la această interdicție până la 30 iunie 2026, în cazul în care firmele de investiții respective furnizează astfel de servicii clienților domiciliați sau stabiliți în statul membru respectiv.

(40) Pentru a asigura flexibilitatea necesară adaptării la evoluțiile de pe piețele financiare și pentru a specifica anumite elemente tehnice ale Regulamentului (UE) nr. 600/2014, ar trebui să i se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) astfel încât: să ajusteze pragul de volum; să modifice condițiile pentru a determina ce instrumente financiare derivate extrabursiere fac obiectul cerințelor de transparență; să precizeze ce date de referință de identificare trebuie utilizate pentru instrumentele financiare derivate extrabursiere; să specifice ce anume constituie servicii de reducere a riscurilor posttranzacționare în sensul Regulamentului (UE) nr. 600/2014 și detaliile tranzacțiilor care trebuie înregistrate de firmele de investiții și de operatorii de piață care oferă servicii de reducere a riscurilor posttranzacționare; și să extindă obligația de raportare a tranzacțiilor la AFIA și la societățile de administrare care prestează servicii și activități de investiții și care execută tranzacții cu instrumente financiare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (12). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(41) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 în ceea ce privește suspendarea obligației de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate în cazul instrumentelor financiare derivate extrabursiere, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(42) Comisiei ar trebui să i se confere competența să adopte standardele tehnice de reglementare elaborate de ESMA cu privire la: caracteristicile registrelor centrale de ordine-limită și ale sistemelor de tranzacționare cu licitație periodică; caracteristicile exacte ale regimului publicării decalate pentru tranzacții cu alte instrumente decât cele de capitaluri proprii; furnizarea de informații în condiții comerciale rezonabile; pragul pentru aplicarea obligațiilor de transparență pretranzacționare pentru operatorii independenți și mărimea minimă a cotației pentru operatorii independenți; calitatea protocolului de transmitere, măsurile de rectificare a tranzacțiilor raportate greșit și standarde obligatorii de calitate a datelor, inclusiv modalitățile de cooperare între contribuitorii de date și CTP și, dacă este necesar, calitatea și conținutul datelor pentru funcționarea sistemelor centralizate de raportare; nivelul de precizie cu care locurile de tranzacționare, operatorii independenți, entitățile editoriale desemnate, APA-urile și CTP-urile trebuie să sincronizeze ceasurile profesionale; condițiile de corelare a anumitor tranzacții și mijloacele de identificare a ordinelor agregate care au ca rezultat executarea unei tranzacții; data până la care trebuie raportate tranzacțiile și datele de referință; informațiile care trebuie furnizate de solicitanții de autorizații de funcționare ca CTP; ponderea atribuită criteriilor de aplicare a sistemului de redistribuire a veniturilor, metoda de calculare a cuantumului veniturilor care urmează să fie redistribuite contribuitorilor de date în cadrul sistemului respectiv și criteriile pe baza cărora CTP poate suspenda temporar participarea contribuitorilor de date la sistemul respectiv; și conținutul, momentul în timp, formatul și terminologia obligației de raportare a CTP. Comisia ar trebui să adopte respectivele standarde tehnice de reglementare prin intermediul unor acte delegate, în temeiul articolului 290 din TFUE și în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(43) Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte standardele tehnice de punere în aplicare elaborate de ESMA cu privire la conținutul și formatul notificării pe care firmele care corespund definiției operatorului independent trebuie să o transmită autorităților competente; și cu privire la formularele, modelele și procedurile standard pentru furnizarea de informații și notificările aplicabile solicitanților unei autorizații de funcționare ca CTP. Comisia ar trebui să adopte respectivele standarde tehnice de punere în aplicare prin acte de punere în aplicare în temeiul articolului 291 din TFUE și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(44) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume facilitarea creării unui sistem centralizat de raportare pentru fiecare clasă de active și modificarea anumitor aspecte ale Regulamentului (UE) nr. 600/2014 pentru a îmbunătăți transparența pe piețele instrumentelor financiare și pentru a face să devină și mai echitabile condițiile de concurență între piețele reglementate și operatorii independenți și să devină mai competitive piețele de capital ale Uniunii la nivel internațional, nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acestuia, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

(45) Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special libertatea de a desfășura o activitate comercială și dreptul la protecția consumatorilor.

(46) Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 600/2014 ar trebui să fie modificat în consecință,