Recitale
(1) În Comunicarea sa din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” (denumită în continuare „Pactul verde european”), Comisia a prezentat o nouă strategie de creștere. Această strategie are drept scop transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete (emisii după deducerea absorbțiilor) de gaze cu efect de seră (denumite în continuare „emisii de gaze cu efect de seră”) cel târziu până în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul verde european urmărește să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această transformare trebuie să fie justă și incluzivă, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Comisia a anunțat, de asemenea, în Comunicarea sa din 12 mai 2021 intitulată „Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: «Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului»”, promovarea instrumentelor și a stimulentelor relevante pentru o mai bună punere în aplicare a principiului „poluatorul plătește”, astfel cum se prevede la articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și, prin urmare, finalizarea eliminării treptate a „poluării gratuite”, în vederea maximizării sinergiilor dintre decarbonizare și obiectivul de reducere la zero a poluării.
(2) Acordul de la Paris (4), adoptat la 12 decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Părțile la Acordul de la Paris au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială și să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială. În temeiul Pactului climatic de la Glasgow, adoptat la 13 noiembrie 2021, Conferința părților la CCONUSC, care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, a recunoscut și că limitarea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială ar reduce considerabil riscurile și efectele schimbărilor climatice și s-a angajat să își consolideze obiectivele pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022, pentru a reduce decalajul legat de nivelul de ambiție.
(3) Abordarea provocărilor legate de climă și a altor provocări legate de mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Pactului verde european. Valoarea Pactului verde european a crescut și mai mult în contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii.
(4) Uniunea s-a angajat să își reducă emisiile nete la nivelul întregii economii cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, astfel cum se prevede în documentul transmis către CCONUSC, în numele Uniunii Europene și al statelor sale membre, cu privire la actualizarea contribuției stabilite la nivel național a Uniunii Europene și a statelor sale membre.
(5) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (5) a consacrat în legislație obiectivul de realizare a neutralității climatice la nivelul întregii economii până cel târziu în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un obiectiv obligatoriu al Uniunii de reducere internă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990.
(6) Raportul special din 2018 al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitor la impactul creșterii temperaturilor globale cu 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global oferă o bază științifică solidă pentru combaterea schimbărilor climatice și ilustrează necesitatea intensificării acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. Raportul respectiv confirmă faptul că, pentru a reduce probabilitatea unor fenomene meteorologice extreme, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse de urgență și că schimbările climatice trebuie limitate la o creștere a temperaturii globale cu 1,5 °C. În plus, dacă nu se transpun în realitate rapid scenarii de atenuare compatibile cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială, vor trebui luate măsuri de adaptare mult mai costisitoare și mai complexe pentru a evita efectele unei încălziri globale mai mari. În contribuția Grupului de lucru I la Al șaselea raport de evaluare al IPCC intitulat „Climate Change 2021: The Physical Science Basis” (Schimbările climatice 2021: elementele științifice) se reamintește că schimbările climatice afectează deja fiecare regiune de pe Pământ și se anticipează că în deceniile următoare schimbările climatice se vor amplifica în toate regiunile. Raportul respectiv evidențiază că, dacă nu se fac reduceri imediate, rapide și pe scară largă ale emisiilor de gaze cu efect de seră, nu se va putea limita încălzirea la aproape 1,5 °C sau chiar la 2 °C.
(7) Până în prezent, Uniunea a urmărit o politică ambițioasă privind combaterea schimbărilor climatice și a instituit un cadru de reglementare pentru a-și atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră fixat pentru 2030. Printre actele legislative de punere în aplicare a obiectivului respectiv se numără Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), care instituie o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii (denumită în continuare „EU ETS”) și prevede stabilirea unor prețuri armonizate pentru emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii pentru sectoarele și subsectoarele mari consumatoare de energie, Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (7), care introduce obiective naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, și Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului (8), care impune statelor membre să compenseze emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea terenurilor prin absorbția gazelor cu efect de seră din atmosferă.
(8) Deși Uniunea și-a redus substanțial emisiile interne de gaze cu efect de seră, emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în importurile către Uniune sunt în creștere, subminând astfel eforturile Uniunii de a-și reduce amprenta emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global. Uniunea are responsabilitatea de a continua să joace un rol de lider în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice la nivel global.
(9) Atât timp cât un număr semnificativ de parteneri internaționali ai Uniunii au abordări politice care nu ating același nivel de ambiție în materie de climă, există riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon. Relocarea emisiilor de dioxid de carbon are loc în cazul în care, din motive legate de costurile aferente politicilor climatice, întreprinderile din anumite sectoare sau subsectoare industriale transferă producția către alte țări sau dacă importurile din țările respective înlocuiesc produse echivalente cu emisii mai mici de gaze cu efect de seră. Această situație ar putea conduce la o creștere a emisiilor totale la nivel global, punând astfel în pericol reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care este imperios necesară pentru a se menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială, precum și pentru a continua eforturile de a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială. Pe măsură ce Uniunea își stabilește obiective climatice mai ambițioase, acest risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ar putea submina eficacitatea politicilor Uniunii de reducere a emisiilor.
(10) Inițiativa privind un mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (denumit în continuare „CBAM”) face parte din pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”. CBAM urmează să servească drept element esențial al setului de instrumente al Uniunii pentru a îndeplini obiectivul Uniunii de realizare a neutralității climatice cel târziu până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris, prin combaterea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon generat de creșterea nivelului de ambiție al Uniunii în materie de climă. Se preconizează că CBAM va contribui, de asemenea, la promovarea decarbonizării în țările terțe.
(11) Mecanismele existente de combatere a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele sau subsectoarele în care există acest risc constau în alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor EU ETS și măsurile financiare menite să compenseze costurile emisiilor indirecte generate de costurile emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice. Aceste mecanisme sunt prevăzute la articolul 10a alineatul (6) și, respectiv, la articolul 10b din Directiva 2003/87/CE. Alocarea cu titlu gratuit a certificatelor EU ETS la nivelul întreprinderilor cu cele mai bune performanțe a fost pentru anumite sectoare industriale un instrument de politică cu care să se combată riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Cu toate acestea, în comparație cu licitarea integrală, prețul este redus datorită acestei alocări cu titlu gratuit și, prin urmare, sunt afectate stimulentele pentru investiții în reducerea suplimentară a emisiilor de gaze cu efect de seră.
(12) CBAM urmărește să înlocuiască în alt mod acele mecanisme existente prin combaterea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, și anume prin asigurarea unor prețuri echivalente ale carbonului pentru importuri și pentru produsele interne. Pentru a asigura o tranziție treptată de la sistemul actual de certificate gratuite la CBAM, CBAM ar trebui să fie introdus treptat, în timp ce certificatele gratuite din sectoarele vizate de CBAM sunt eliminate treptat. Aplicarea combinată și tranzitorie a certificatelor EU ETS alocate cu titlu gratuit și a CBAM nu ar trebui să conducă în niciun caz la un tratament mai favorabil pentru mărfurile din Uniune în comparație cu mărfurile importate pe teritoriul vamal al Uniunii.
(13) Prețul carbonului este în creștere, iar întreprinderile au nevoie de vizibilitate, previzibilitate și securitate juridică pe termen lung pentru decide cu privire la investițiile în decarbonizarea proceselor industriale. Așadar, pentru a consolida cadrul juridic de combatere a relocării emisiilor de dioxid de carbon, ar trebui stabilită o cale clară de extindere treptată a domeniului de aplicare al CBAM la produsele, sectoarele și subsectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon.
(14) Deși obiectivul CBAM este de a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, prezentul regulament urmează să încurajeze, de asemenea, producătorii din țări terțe să utilizeze tehnologii mai eficiente din punctul de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră astfel încât să se genereze mai puține emisii. Din acest motiv, se preconizează ca CBAM să sprijine în mod eficient reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în țările terțe.
(15) Ca instrument de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, CBAM ar trebui să asigure faptul că produsele importate fac obiectul unui sistem de reglementare care aplică costuri ale carbonului echivalente cu cele suportate în cadrul EU ETS, rezultând un preț al carbonului care este echivalent pentru importuri și produsele interne. CBAM este o măsură climatică care ar trebui să sprijine reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global și să prevină riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, asigurând în același timp compatibilitatea cu legislația Organizației Mondiale a Comerțului.
(16) Prezentul regulament ar trebui să se aplice mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Uniunii din țări terțe, cu excepția cazului în care producția acestora a făcut deja obiectul EU ETS, prin aplicarea acesteia țărilor terțe sau teritoriilor terțe sau a unui mecanism de stabilire a prețului carbonului conectat pe deplin la EU ETS.
(17) Pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al carbonului este însoțită în permanență de coeziune economică și socială, la viitoarea revizuire a prezentului regulament ar trebui să se țină seama de caracteristicile și constrângerile speciale ale regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE, precum și ale statelor insulare care fac parte din teritoriul vamal al Uniunii, fără a submina integritatea și coerența ordinii juridice a Uniunii, nici a pieței sale interne și a politicilor comune.
(18) Pentru a preveni riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în instalațiile offshore, prezentul regulament ar trebui să se aplice mărfurilor ce rezultă din regimul de perfecționare activă sau produselor prelucrate din aceste mărfuri, care sunt transportate pe o insulă artificială, pe o structură fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe platoul continental al unui stat membru sau în zona economică exclusivă a unui stat membru în cazul în care respectivul platou continental sau respectiva zonă economică exclusivă se învecinează cu teritoriul vamal al Uniunii. Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a stabili condițiile detaliate pentru aplicarea CBAM pentru astfel de mărfuri.
(19) Emisiile de gaze cu efect de seră care ar trebui să facă obiectul CBAM ar trebui să corespundă emisiilor de gaze cu efect de seră reglementate de anexa I la Directiva 2003/87/CE, și anume dioxidul de carbon (CO2), precum și, după caz, protoxidul de azot și perfluorocarburile. CBAM ar trebui să se aplice inițial emisiilor directe de gaze cu efect de seră provenite din producția de mărfuri până în momentul importului acelor mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii, reflectând domeniul de aplicare al EU ETS. CBAM ar trebui să se aplice și emisiilor indirecte. Emisiile indirecte sunt emisiile care rezultă din generarea de energie electrică folosită pentru producerea mărfurilor cărora li se aplică prezentul regulament. Includerea emisiilor indirecte ar consolida și mai mult eficacitatea CBAM din perspectiva mediului și obiectivul său ambițios de a contribui la combaterea schimbărilor climatice. Cu toate acestea, nu ar trebui să se ia în considerare inițial emisiile indirecte în cazul mărfurilor pentru care în Uniune se aplică măsuri financiare care compensează costurile emisiilor indirecte suportate din costurile emisiilor de gaze cu efect de seră transferate în prețul energiei electrice. Mărfurile respective sunt indicate în anexa II la prezentul regulament. Revizuirile viitoare ale EU ETS prevăzute de Directiva 2003/87/CE și, în special, revizuirile măsurilor de compensare a costurilor indirecte ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în domeniul de aplicare al CBAM. În perioada de tranziție datele ar trebui colectate cu scopul de a detalia metodologia de calcul al emisiilor indirecte. Metodologia respectivă ar trebui să țină seama de cantitatea de energie electrică folosită pentru producerea mărfurilor enumerate în anexa I la prezentul regulament, precum și de țara de origine, de sursa de generare și de factorii de emisie, aferenți acestei energii electrice. Metodologia respectivă ar trebui detaliată pentru a obține modul cel mai potrivit de a preveni relocarea emisiilor de dioxid de carbon și de a asigura integritatea de mediu a CBAM.
(20) EU ETS și CBAM au obiectivul comun de a stabili prețul pentru emisiile de gaze cu efect de seră încorporate în aceleași sectoare și mărfuri prin utilizarea unor certificate specifice. Ambele instrumente au un caracter de reglementare și sunt justificate de necesitatea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, în conformitate cu obiectivul de mediu obligatoriu în temeiul dreptului Uniunii, prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/1119, de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și obiectivul de a atinge neutralitatea climatică la nivelul întregii economii cel târziu până în 2050.
(21) Cu toate acestea, deși EU ETS stabilește numărul total de certificate emise (denumit în continuare „plafonul”) pentru emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile care intră în domeniul său de aplicare și permite comercializarea certificatelor (denumit în continuare „sistemul de limitare și tranzacționare”), CBAM nu ar trebui să stabilească limite cantitative pentru import, astfel încât să se asigure că fluxurile comerciale nu sunt restricționate. În plus, în timp ce EU ETS se aplică instalațiilor din Uniune, CBAM ar trebui să se aplice anumitor mărfuri importate pe teritoriul vamal al Uniunii.
(22) Mecanismul CBAM prezintă unele caracteristici specifice în comparație cu EU ETS, inclusiv în ceea ce privește calcularea prețului certificatelor CBAM, posibilitățile de comercializare a certificatelor CBAM și perioada lor de valabilitate. Aceste caracteristici se datorează necesității de a menține eficacitatea CBAM ca măsură de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon în timp. Acestea asigură, de asemenea, faptul că gestionarea mecanismului CBAM nu este excesiv de împovărătoare nici în ceea ce privește obligațiile impuse operatorilor, nici în ceea ce privește resursele pentru administrație, menținând în același timp un nivel echivalent de flexibilitate disponibil operatorilor în cadrul EU ETS. Asigurarea unui astfel de echilibru este deosebit de importantă pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) în cauză.
(23) Pentru a-și menține eficacitatea ca măsură de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon, CBAM trebuie să reflecte îndeaproape prețul EU ETS. În timp ce pe piața EU ETS prețul certificatelor eliberate pe piață este stabilit prin licitații, prețul certificatelor CBAM ar trebui să reflecte în mod rezonabil prețul unor astfel de licitații prin intermediul unor medii calculate săptămânal. Aceste prețuri medii săptămânale reflectă îndeaproape fluctuațiile de preț ale EU ETS și permit importatorilor să beneficieze de o marjă rezonabilă pentru a profita de variațiile de preț ale EU ETS, asigurându-se și că sistemul rămâne ușor de gestionat de către autoritățile administrative.
(24) În cadrul EU ETS, plafonul determină oferta de certificate de emisii și oferă certitudine cu privire la nivelul maxim de emisii de gaze cu efect de seră. Prețul carbonului este determinat de echilibrul dintre oferta respectivă și cererea pieței. Penuria este necesară pentru a exista un stimulent de preț. Prezentul regulament nu este destinat să impună un plafon pentru numărul de certificate CBAM disponibile importatorilor; dacă importatorii ar avea posibilitatea de a reporta și de a comercializa certificatele CBAM, această posibilitate ar putea duce la situații în care prețul certificatelor CBAM nu ar mai reflecta evoluția prețului în EU ETS. O astfel de situație ar slăbi stimulentul pentru decarbonizare, favorizând relocarea emisiilor de dioxid de carbon și afectând obiectivul global privind clima al CBAM. De asemenea, ar putea duce la prețuri diferite pentru operatorii din diferite țări. Limitele posibilităților de comercializare a certificatelor CBAM și de reportare a acestora sunt deci justificate de necesitatea de a evita subminarea eficacității și a obiectivului climatic al CBAM și de a asigura un tratament egal al operatorilor din diferite țări. Cu toate acestea, pentru a menține posibilitatea ca importatorii să își optimizeze costurile, prezentul regulament ar trebui să prevadă un sistem prin care autoritățile să poată răscumpăra de la importatori o anumită cantitate de certificate excedentare. Această cantitate ar trebui să fie stabilită la un nivel care permite importatorilor o marjă rezonabilă pentru ca aceștia să optimizeze costurile pe perioada de valabilitate a certificatelor, păstrând în același timp efectul global de transmitere a prețurilor, asigurând menținerea obiectivului de mediu al CBAM.
(25) Având în vedere că CBAM s-ar aplica importurilor de mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii, mai degrabă decât instalațiilor, anumite adaptări și simplificări ar trebui să se aplice, de asemenea, în CBAM. Una dintre aceste simplificări ar trebui să constea în introducerea unui sistem declarativ simplu și accesibil, prin care importatorii să raporteze emisiile totale verificate de gaze cu efect de seră încorporate în mărfurile importate într-un anumit an calendaristic. De asemenea, ar trebui să se aplice un calendar diferit față de ciclul de conformitate al EU ETS, pentru a se evita orice blocaj potențial care ar putea rezulta din obligațiile verificatorilor acreditați în temeiul prezentului regulament și al Directivei 2003/87/CE.
(26) Statele membre ar trebui să aplice penalități în cazul încălcării prezentului regulament și să se asigure că acestea sunt puse în aplicare. Mai exact, cuantumul penalității pentru nerestituirea de către un declarant autorizat în cadrul CBAM a certificatelor CBAM ar trebui să fie identic cu cuantumul prevăzut la articolul 16 alineatele (3) și (4) din Directiva 2003/87/CE. Cu toate acestea, atunci când mărfurile au fost introduse în Uniune de către o altă persoană decât un declarant autorizat în cadrul CBAM fără a respecta obligațiile prevăzute în prezentul regulament, cuantumul penalităților respective ar trebui să fie mai mare pentru a fi eficace, proporțional și disuasiv, ținând seama și de faptul că o astfel de persoană nu este obligată să restituie certificate CBAM. Aplicarea de penalități în temeiul prezentului regulament nu aduce atingere sancțiunilor care pot fi impuse în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern pentru încălcarea altor obligații relevante, în special a celor aferente normelor vamale.
(27) În timp ce EU ETS se aplică anumitor procese și activități de producție, CBAM ar trebui să vizeze importurile corespunzătoare de mărfuri. Acest lucru necesită identificarea clară a mărfurilor importate prin clasificarea lor în Nomenclatura combinată (NC) prevăzută în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (9) și corelarea acestora cu emisiile încorporate.
(28) Mărfurile sau produsele transformate vizate de CBAM ar trebui să reflecte activitățile vizate de EU ETS, întrucât schema respectivă se bazează pe criterii cantitative și calitative legate de obiectivul de mediu din Directiva 2003/87/CE și este cel mai cuprinzător sistem de reglementare a emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune.
(29) Definirea domeniului de aplicare al CBAM într-un mod care să reflecte activitățile vizate de EU ETS ar contribui, de asemenea, la asigurarea faptului că produselor importate li se acordă un tratament care nu este mai puțin favorabil decât cel acordat produselor similare de origine internă.
(30) Deși obiectivul final al CBAM este acela de a viza o gamă largă de produse, ar fi prudent să se înceapă cu un anumit număr de sectoare cu mărfuri relativ omogene, în care există un risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Sectoarele Uniunii considerate ca fiind expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon sunt enumerate în Decizia delegată (UE) 2019/708 a Comisiei (10).
(31) Mărfurile cărora ar trebui să li se aplice prezentul regulament ar trebui selectate după o analiză atentă a relevanței lor în ceea ce privește emisiile cumulate de gaze cu efect de seră și riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele corespunzătoare ale EU ETS, limitând în același timp complexitatea și sarcina administrativă a operatorilor în cauză. În special, selecția ar trebui să țină seama de materialele de bază și de produsele de bază care fac obiectul EU ETS, cu obiectivul de a asigura faptul că emisiile încorporate în produsele cu emisii ridicate importate în Uniune sunt supuse unui preț al carbonului echivalent celui aplicat produselor din Uniune și de a atenua riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Criteriile relevante pentru a restrânge selecția ar trebui să fie: în primul rând, relevanța sectoarelor în ceea ce privește emisiile, și anume dacă sectorul reprezintă una dintre cele mai mari surse de emisii agregate de gaze cu efect de seră; în al doilea rând, expunerea sectorului la un risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, astfel cum este definit în temeiul Directivei 2003/87/CE; și în al treilea rând, necesitatea de a echilibra acoperirea unei game largi de produse în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, limitând în același timp complexitatea și sarcina administrativă.
(32) Utilizarea primului criteriu ar permite enumerarea următoarelor sectoare industriale în ceea ce privește emisiile cumulate: fontă, fier și oțel, rafinării, ciment, aluminiu, substanțe chimice organice de bază, hidrogen și îngrășăminte.
(33) Cu toate acestea, anumite sectoare enumerate în Decizia delegată (UE) 2019/708 nu ar trebui să fie abordate în prezentul regulament în acest stadiu, din cauza caracteristicilor lor speciale.
(34) În special, substanțele chimice organice nu ar trebui să fie incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament din cauza limitărilor tehnice care nu permit definirea clară a emisiilor încorporate ale mărfurilor importate în momentul adoptării prezentului regulament. Pentru mărfurile respective, valoarea de referință aplicabilă în cadrul EU ETS este un parametru de bază, care nu permite o alocare lipsită de ambiguitate a emisiilor încorporate în mărfurile individuale importate. O alocare mai specifică către substanțele chimice organice necesită mai multe date și analize.
(35) Constrângeri tehnice similare se aplică produselor de rafinărie, pentru care nu este posibilă atribuirea fără echivoc a emisiilor de gaze cu efect de seră produselor individuale. În același timp, valoarea de referință relevantă din cadrul EU ETS nu se referă în mod direct la produse specifice, cum ar fi benzina, motorina sau kerosenul, ci la întreaga producție de rafinărie.
(36) Produsele din aluminiu ar trebui incluse în CBAM, deoarece sunt foarte expuse relocării emisiilor de dioxid de carbon. În plus, în mai multe aplicații industriale, acestea se află în concurență directă cu produsele siderurgice din cauza unor caracteristici foarte apropiate de cele ale produselor siderurgice.
(37) În momentul adoptării prezentului regulament, importurile de hidrogen în Uniune sunt relativ scăzute. Totuși, se preconizează că această situație se va schimba considerabil în anii următori, întrucât pachetul „Pregătiți pentru 55” al Uniunii promovează utilizarea hidrogenului din surse regenerabile. Pentru a decarboniza industria în ansamblu cererea de hidrogen din surse regenerabile va crește, ceea ce va face ca procesele de producție să nu fie integrate în cazul produselor din aval printre ale căror materiale precursoare se numără hidrogenul. Includerea hidrogenului în domeniul de aplicare al CBAM reprezintă mijlocul potrivit de a promova suplimentar decarbonizarea hidrogenului.
(38) În mod similar, anumite produse ar trebui incluse în domeniul de aplicare al CBAM, în pofida nivelului lor scăzut de emisii încorporate generate în timpul procesului de producție, deoarece excluderea lor ar crește probabilitatea eludării includerii produselor siderurgice în CBAM prin modificarea configurației schimburilor comerciale către produsele din aval.
(39) În schimb, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice inițial anumitor produse a căror producție nu implică emisii semnificative, cum ar fi deșeurile feroase, unele feroaliaje și anumite îngrășăminte.
(40) Importul de energie electrică ar trebui inclus în domeniul de aplicare al prezentului regulament, întrucât acest sector este responsabil pentru 30 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune. Nivelul de ambiție mai mare al Uniunii în materie de climă ar mări decalajul dintre producția de energie electrică în Uniune și în țările terțe în ceea ce privește costurile carbonului. Acest decalaj, combinat cu progresele înregistrate în conectarea rețelei de energie electrică a Uniunii la cea a vecinilor săi, ar crește riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a creșterii importurilor de energie electrică, din care o parte semnificativă este produsă de centrale electrice pe bază de cărbune.
(41) Pentru a evita sarcinile administrative excesive în privința autorităților naționale competente și a importatorilor, este oportun să se precizeze care sunt cele câteva cazuri în care obligațiile prevăzute în prezentul regulament nu ar trebui să se aplice. Cu toate acestea, respectiva dispoziție de minimis nu aduce atingere aplicării în continuare a dispozițiilor din dreptul Uniunii sau de drept intern necesare pentru a asigura respectarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament precum și, în special, a legislației vamale, inclusiv prevenirea fraudelor.
(42) Întrucât importatorii de mărfuri care intră sub incidența prezentului regulament nu ar trebui să fie obligați să îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament la momentul importului, ar trebui să se aplice măsuri administrative specifice pentru a se asigura îndeplinirea obligațiilor respective într-o etapă ulterioară. Prin urmare, importatorii ar trebui să aibă dreptul de a importa mărfuri care fac obiectul prezentului regulament numai după ce li s-a acordat o autorizație de către autoritățile competente.
(43) Autoritățile vamale nu ar trebui să permită ca importul de mărfuri să fie realizat de către altă persoană decât un declarant autorizat în cadrul CBAM. În conformitate cu articolele 46 și 48 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11), autoritățile vamale pot efectua controale asupra mărfurilor, inclusiv în ceea ce privește identificarea declarantului autorizat în cadrul CBAM, codul NC format din opt cifre, cantitatea și țara de origine a mărfurilor importate, data declarației și regimul vamal. Comisia ar trebui să țină seama și de riscurile legate de CBAM atunci când elaborează criteriile și standardele comune de risc în temeiul articolului 50 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.
(44) În cursul unei perioade de tranziție, autoritățile vamale ar trebui să informeze declaranții vamali despre obligația de a raporta informațiile, astfel încât să contribuie la colectarea de informații, precum și la conștientizarea cu privire la necesitatea de a solicita statutul de declaranți autorizați în cadrul CBAM, după caz. Aceste informații ar trebui să fie comunicate de către autoritățile vamale în mod adecvat, pentru a se asigura că declaranții vamali sunt informați despre această obligație.
(45) CBAM ar trebui să se bazeze pe un sistem declarativ în care un declarant autorizat în cadrul CBAM, care ar putea reprezenta mai mulți importatori, ar depune anual o declarație privind emisiile încorporate în mărfurile importate pe teritoriul vamal al Uniunii și ar restitui numărul de certificate CBAM care corespund respectivelor emisii declarate. Prima declarație CBAM, referitoare la anul calendaristic 2026, ar trebui să fie depusă până la 31 mai 2027.
(46) Declarantului autorizat în cadrul CBAM ar trebui să i se permită să solicite o reducere a numărului de certificate CBAM care urmează să fie restituite, corespunzătoare prețului carbonului deja plătit efectiv în țara de origine pentru emisiile încorporate declarate.
(47) Emisiile încorporate declarate ar trebui să fie verificate de o persoană acreditată de un organism național de acreditare desemnat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (12) sau în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2067 al Comisiei (13).
(48) CBAM ar trebui să le permită operatorilor instalațiilor de producție din țările terțe să se înregistreze în registrul CBAM și să pună la dispoziția declaranților autorizați în cadrul CBAM emisiile lor încorporate verificate, generate de producția de mărfuri. Un operator ar trebui să poată alege ca numele, adresa și datele sale de contact din registrul CBAM să nu fie puse la dispoziția publicului.
(49) Certificatele CBAM ar diferi de certificatele EU ETS pentru care licitarea zilnică este o caracteristică esențială. Necesitatea de a stabili un preț clar pentru certificatele CBAM ar face ca publicarea zilnică să fie excesiv de împovărătoare și derutantă pentru operatori, deoarece prețurile zilnice riscă să devină depășite până la publicare. Astfel, publicarea săptămânală a prețurilor CBAM ar reflecta cu mai multă acuratețe tendința de stabilire a prețurilor certificatelor EU ETS eliberate pe piață și ar urmări același obiectiv climatic. Prin urmare, calcularea prețului certificatelor CBAM ar trebui stabilită pe baza unui interval de timp mai lung, și anume săptămânal, decât intervalul de timp stabilit de EU ETS, și anume zilnic. Comisia ar trebui să aibă sarcina de a calcula și de a publica acest preț mediu.
(50) Pentru a oferi declaranților autorizați în cadrul CBAM flexibilitate în ceea ce privește respectarea obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament și pentru a le permite să beneficieze de fluctuații ale prețului certificatelor EU ETS, certificatele CBAM ar trebui să fie valabile pe o perioadă limitată de la data achiziției lor. Declarantului autorizat în cadrul CBAM ar trebui să i se permită să revândă o parte din certificatele achiziționate în exces. În vederea restituirii certificatelor CBAM, declarantul autorizat în cadrul CBAM ar trebui să acumuleze numărul de certificate necesare în cursul anului, care corespunde pragurilor stabilite la sfârșitul fiecărui trimestru.
(51) Caracteristicile fizice ale energiei electrice ca produs justifică un concept ușor diferit în cadrul CBAM în comparație cu alte mărfuri. Valorile implicite ar trebui utilizate în condiții clar precizate, iar declaranții autorizați în cadrul CBAM ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita calcularea obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament pe baza emisiilor reale. Comerțul cu energie electrică este diferit de comerțul cu alte mărfuri, în special deoarece energia electrică este comercializată prin intermediul rețelelor de energie electrică interconectate, utilizând burse de energie electrică și forme specifice de tranzacționare. Cuplarea piețelor este o formă foarte reglementată de tranzacționare a energiei electrice, care permite agregarea ofertelor de vânzare și a ofertelor de achiziție în întreaga Uniune.
(52) Pentru a evita riscul de eludare și pentru a îmbunătăți trasabilitatea emisiilor reale de CO2 provenite din importul de energie electrică și din utilizarea acesteia în mărfuri, calcularea emisiilor reale ar trebui să fie permisă numai în anumite condiții stricte. În special, ar trebui să fie necesar să se demonstreze o nominalizare fermă a capacității de interconectare alocate și existența unei relații contractuale directe între cumpărătorul și producătorul de energie electrică din surse regenerabile sau între cumpărătorul și producătorul de energie electrică cu emisii mai mici decât valoarea implicită.
(53) Pentru a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, Comisia ar trebui să ia măsuri pentru a combate practicile de eludare. Comisia ar trebui să analizeze dacă există riscul de a se produce o astfel de eludare în toate sectoarele cărora li se aplică prezentul regulament.
(54) Părțile contractante la Tratatul de instituire a Comunității Energiei încheiat în temeiul Decizia 2006/500/CE a Consiliului (14) și părțile la acordurile de asociere, inclusiv zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, sunt angajate în procese de decarbonizare care ar trebui să conducă în cele din urmă la adoptarea unor mecanisme de stabilire a prețului carbonului similare sau echivalente cu EU ETS sau la participarea lor la EU ETS.
(55) Integrarea țărilor terțe pe piața energiei electrice a Uniunii este un factor important pentru ca aceste țări să își accelereze tranziția către sisteme energetice cu ponderi ridicate de energie din surse regenerabile. Cuplarea piețelor de energie electrică, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei (15), permite țărilor terțe să integreze mai bine energia electrică din surse regenerabile pe piața energiei electrice, să facă schimb de astfel de energie electrică în mod eficient într-o zonă mai largă, să echilibreze cererea și oferta cu piața mai mare a Uniunii și să reducă intensitatea emisiilor de CO2 generate de producția lor de energie electrică. Integrarea țărilor terțe pe piața energiei electrice a Uniunii contribuie, de asemenea, la securitatea aprovizionării cu energie electrică în țările respective și în statele membre învecinate.
(56) Odată ce piețele energiei electrice din țările terțe vor fi integrate îndeaproape pe piața de energie electrică a Uniunii prin cuplarea piețelor, ar trebui găsite soluții tehnice pentru a asigura aplicarea CBAM la energia electrică exportată din aceste țări pe teritoriul vamal al Uniunii. În cazul în care nu pot fi găsite soluții tehnice, țările terțe ale căror piețe sunt cuplate la piața Uniunii ar trebui să beneficieze de o exonerare limitată de la CBAM până în 2030 în ceea ce privește exclusiv exportul de energie electrică, cu condiția îndeplinirii anumitor condiții. Țările terțe respective ar trebui, cu toate acestea, să elaboreze o foaie de parcurs și să se angajeze să pună în aplicare un mecanism de stabilire a prețului carbonului care să prevadă un preț echivalent cu cel al EU ETS și ar trebui să se angajeze să realizeze neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon cel târziu până în 2050, precum și să se alinieze la legislația Uniunii în domeniile mediului, climei, concurenței și energiei. Această exonerare ar trebui retrasă în orice moment în cazul în care există motive să se considere că țara în cauză nu își îndeplinește angajamentele sau nu a adoptat până în 2030 o schemă de comercializare a emisiilor echivalentă cu EU ETS.
(57) Pe o durată limitată ar trebui să se aplice dispoziții tranzitorii. În acest scop, CBAM ar trebui să se aplice fără ajustare financiară, pentru a facilita punerea sa în aplicare fără probleme, reducând astfel riscul unor efecte perturbatoare asupra comerțului. Importatorii ar trebui să raporteze trimestrial emisiile încorporate în mărfurile importate în trimestrul precedent al acelui an calendaristic, detaliind emisiile directe și indirecte, precum și orice preț al carbonului plătit efectiv în străinătate. Ultimul raport CBAM, care este raportul care trebuie prezentat pentru ultimul trimestru al anului 2025, ar trebui să fie prezentat până la 31 ianuarie 2026.
(58) Pentru a facilita și a asigura buna funcționare a CBAM, Comisia ar trebui să ofere sprijin autorităților competente în exercitarea funcțiilor și îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul prezentului regulament. Comisia ar trebui să coordoneze, să prezinte orientări și să susțină schimbul de bune practici.
(59) Pentru a aplica prezentul regulament într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, Comisia ar trebui să gestioneze registrul CBAM care conține date privind declaranții autorizați în cadrul CBAM, operatorii și instalațiile din țări terțe.
(60) Ar trebui creată o platformă centrală comună pentru vânzarea și răscumpărarea certificatelor CBAM. Pentru a supraveghea tranzacțiile de pe platforma centrală comună, Comisia ar trebui să faciliteze schimbul de informații și cooperarea între autoritățile competente, precum și între aceste autorități și Comisie. În plus, ar trebui stabilit un flux rapid de informații între platforma centrală comună și registrul CBAM.
(61) Pentru a contribui la aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia ar trebui să efectueze controale în funcție de riscuri și să revizuiască conținutul declarațiilor CBAM în consecință.
(62) Pentru a asigura în mai mare măsură aplicarea uniformă a prezentului regulament, ca o contribuție preliminară, Comisia ar trebui să pună la dispoziția autorităților competente propriile sale calcule privind certificatele CBAM care trebuie restituite, calcule bazate pe examinarea de către Comisie a declarațiilor CBAM. O astfel de contribuție preliminară ar trebui făcută numai în scopuri orientative și fără a aduce atingere calculului definitiv care urmează să fie realizat de autoritatea competentă. În special, nu ar trebui să poată exista niciun drept la o cale de atac, nici altă măsură de remediere împotriva unei astfel de contribuții preliminare a Comisiei.
(63) Statele membre ar trebui și să poată examina fiecare declarație CBAM pentru a asigura aplicarea prezentului regulament. Concluziile examinărilor fiecărei declarații CBAM ar trebui comunicate Comisiei. Concluziile respective ar trebui să fie puse și la dispoziția altor autorități competente prin registrul CBAM.
(64) Statele membre ar trebui să fie responsabile de stabilirea corectă și colectarea veniturilor rezultate din aplicarea prezentului regulament.
(65) Comisia ar trebui să evalueze periodic aplicarea prezentului regulament și să prezinte rapoarte Parlamentului European și Consiliului. Rapoartele respective ar trebui să se axeze în special pe posibilitățile de intensificare a acțiunilor climatice în vederea îndeplinirii obiectivului Uniuni de realizare a neutralității climatice cel târziu până în 2050. Ca parte a raportării respective, Comisia ar trebui să colecteze informațiile necesare în vederea extinderii cât mai rapide a domeniului de aplicare al prezentului regulament la emisiile indirecte încorporate în mărfurile enumerate în anexa II, precum și la alte mărfuri și servicii care ar putea fi expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, cum ar fi produsele din aval, și în vederea elaborării metodelor de calculare a emisiilor încorporate pe baza metodelor privind amprenta de mediu, așa cum se prevede în Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei (16) . Rapoartele respective ar trebui să conțină și o evaluare a impactului CBAM asupra relocării emisiilor de dioxid de carbon, inclusiv în ceea ce privește exporturile, precum și a impactului său economic, social și teritorial la nivelul întregii Uniuni, ținând seama și de caracteristicile speciale și constrângerile regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE și ale statelor insulare care fac parte din teritoriul vamal al Uniunii.
(66) Comisia ar trebui să monitorizeze și să combată practicile de eludare a prezentului regulament, inclusiv în cazurile în care operatorii ar putea să-și modifice ușor mărfurile fără a le modifica caracteristicile esențiale sau ar putea diviza artificial transporturile pentru a evita obligațiile prevăzute în prezentul regulament. Ar trebui monitorizate și situațiile în care mărfurile ar fi trimise către o țară terță sau o regiune dintr-o țară terță înainte de a fi importate pe piața Uniunii pentru a evita obligațiile prevăzute în prezentul regulament sau situațiile în care operatorii din țări terțe și-ar exporta în Uniune produsele cu emisii mai mici de gaze cu efect de seră și și-ar păstra produsele cu emisii mai mari de gaze cu efect de seră pentru alte piețe sau reorganizarea de către exportatori sau producători a modelelor și canalelor lor de vânzare și producție sau orice alt tip de practici duble de vânzare și producție cu scopul de a evita obligațiile prevăzute în prezentul regulament.
(67) Cu respectarea deplină a principiilor stabilite în prezentul regulament, extinderea domeniului de aplicare al prezentului regulament ar trebui să urmărească să includă până în 2030 toate sectoarele reglementate de Directiva 2003/87/CE. Așadar, atunci când examinează și evaluează aplicarea prezentului regulament, Comisia ar trebui să păstreze o trimitere la acest calendar și să prioritizeze includerea în domeniul de aplicare al prezentului regulament a emisiilor de gaze cu efect de seră încorporate în mărfurile cele mai expuse relocării emisiilor de dioxid de carbon și cu cele mai mari emisii de carbon, precum și în produsele din aval care conțin o cantitate mare din cel puțin una dintre mărfurile care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. În cazul în care Comisia nu prezintă o propunere legislativă privind extinderea în acest mod până în 2030 a domeniului de aplicare al prezentului regulament, aceasta ar trebui să informeze Parlamentul European și Consiliul despre motive și să ia măsurile necesare pentru a realiza obiectivul de a include cât mai curând posibil toate sectoarele reglementate de Directiva 2003/87/CE.
(68) De asemenea, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament la doi ani de la încheierea perioadei de tranziție și, ulterior, o dată la doi ani. Calendarul prezentării rapoartelor ar trebui să respecte calendarele de funcționare a pieței carbonului, în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE. Rapoartele ar trebui să conțină o evaluare a impactului CBAM.
(69) Pentru a face posibil să se dea un răspuns rapid și eficace la unele circumstanțe imprevizibile, excepționale și neprovocate care au consecințe distructive asupra infrastructurii economice și industriale a uneia sau mai multor țări terțe ce fac obiectul CBAM, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament, după caz. Propunerea legislativă respectivă ar trebui să stabilească măsurile cele mai adecvate în funcție de circumstanțele cu care se confruntă țara terță sau țările terțe, menținând totodată obiectivele prezentului regulament. Măsurile respective ar trebui să fie limitate în timp.
(70) Ar trebui să se continue dialogul cu țările terțe și ar trebui să existe o marjă de cooperare și soluții care ar putea sta la baza alegerilor specifice care trebuie făcute cu privire la detaliile CBAM în timpul punerii în aplicare a acestuia, în special în perioada de tranziție.
(71) Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a colabora într-un mod echitabil și în concordanță cu obligațiile internaționale ale Uniunii cu țările terțe al căror comerț cu Uniunea este afectat de prezentul regulament, pentru a analiza posibilitatea de dialog și cooperare cu privire la punerea în aplicare a elementelor specifice ale CBAM. De asemenea, Comisia ar trebui să analizeze posibilitatea de a încheia acorduri care să țină seama de mecanismul de stabilire a prețului carbonului al țărilor terțe. Uniunea ar trebui să ofere asistență tehnică în acest scop țărilor în curs de dezvoltare și țărilor cel mai puțin dezvoltate identificate de Organizația Națiunilor Unite.
(72) Înființarea CBAM reclamă dezvoltarea unor forme de cooperare bilaterală, multilaterală și internațională cu țările terțe. În acest scop, ar trebui creat un forum al țărilor care dispun de instrumente de stabilire a prețului carbonului sau de alte instrumente comparabile (denumit în continuare „Clubul pentru climă”), pentru a se promova implementarea unor politici climatice ambițioase în toate țările și a se pregăti terenul pentru un cadru de stabilire a prețului carbonului la nivel global. Calitatea de membru al clubului ar trebui să fie deschisă, voluntară, neexclusivă și destinată mai ales țărilor care urmăresc să adopte obiective climatice ambițioase, în concordanță cu Acordul de la Paris. Clubul pentru climă ar putea funcționa sub auspiciile unei organizații internaționale multilaterale și ar trebui să faciliteze compararea și, după caz, coordonarea măsurilor relevante care influențează reducerea emisiilor. De asemenea, Clubul pentru climă ar trebui să facă mai ușor de comparat măsurile climatice relevante, asigurându-se că membrii săi practică o monitorizare, o raportare și o verificare de bună calitate în domeniul climei și punând la dispoziție mijloace de asigurare a dialogului și transparenței între Uniune și partenerii săi comerciali.
(73) Pentru a susține și mai mult realizarea obiectivelor Acordului de la Paris în țările terțe, este de dorit ca Uniunea să continue să ofere sprijin financiar, prin bugetul său, pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în țările cel mai puțin dezvoltate, inclusiv pentru eforturile lor de decarbonizare și transformare a industriilor lor prelucrătoare. Respectivul sprijin al Uniunii ar trebui să contribuie și la facilitarea adaptării industriilor în cauză la noile cerințe de reglementare care decurg din prezentul regulament.
(74) Întrucât CBAM urmărește să încurajeze producția mai curată, Uniunea se angajează să colaboreze cu țările cu venituri mici și medii și să le sprijine în vederea decarbonizării industriilor lor prelucrătoare, în cadrul dimensiunii externe a Pactului verde european și în concordanță cu Acordul de la Paris. Uniunea ar trebui să sprijine în continuare țările respective prin bugetul Uniunii, îndeosebi țările cel mai puțin dezvoltate, pentru a contribui la asigurarea adaptării acestora la obligațiile prevăzute în prezentul regulament. Uniunea ar trebui și să susțină în continuare atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în țările respective, inclusiv în eforturile lor de decarbonizare și transformare a industriilor lor prelucrătoare, în limita plafonului cadrului financiar multianual și a sprijinului financiar acordat de Uniune pentru finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice. Uniunea depune eforturi pentru a introduce o nouă resursă proprie bazată pe veniturile generate de vânzarea certificatelor CBAM.
(75) Prezentul regulament nu aduce atingere Regulamentelor (UE) 2016/679 (17) și (UE) 2018/1725 (18) ale Parlamentului European și ale Consiliului.
(76) Din motive de eficiență, prezentului regulament ar trebui să i se aplice mutatis mutandis Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului (19).
(77) Pentru a completa sau a modifica anumite elemente neesențiale din prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește: — completarea prezentului regulament prin stabilirea unor cerințe și proceduri pentru țările terțe sau teritoriile care au fost eliminate de pe lista de la punctul 2 din anexa III, pentru a asigura aplicarea prezentului regulament în țările sau teritoriile respective în ceea ce privește energia electrică; — modificarea listei țărilor terțe și teritoriilor enumerate la punctul 1 sau 2 din anexa III, fie prin adăugarea acestor țări sau teritorii la lista respectivă, în scopul de a exclude de la CBAM țările terțe sau teritoriile terțe care sunt pe deplin integrate în sau legate de EU ETS în cazul unor acorduri viitoare, fie prin eliminarea unor țări terțe sau teritorii terțe de pe lista respectivă, făcând astfel obligatorie aplicarea CBAM în ceea ce le privește, în cazul în care nu facturează efectiv prețul EU ETS pentru mărfurile exportate către Uniune; — completarea prezentului regulament prin specificarea condițiilor de acordare a acreditării verificatorilor, de control și supraveghere a verificatorilor acreditați, de retragere a acreditării, de recunoaștere reciprocă și de evaluare colegială a organismelor de acreditare; — completarea prezentului regulament prin detalierea calendarului, a administrării și a altor aspecte ale vânzării și răscumpărării certificatelor CBAM; și — modificarea listei de mărfuri de la anexa I prin adăugarea, în anumite circumstanțe, a unor mărfuri care au fost ușor modificate, pentru a consolida măsurile care abordează practicile de eludare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (20). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(78) Aceste consultări ar trebui să se desfășoare în mod transparent și pot include consultări prealabile cu părțile interesate, cum ar fi organismele competente, industria (inclusiv IMM-urile), partenerii sociali, cum ar fi sindicatele, organizațiile societății civile și organizațiile de mediu.
(79) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (21).
(80) Interesele financiare ale Uniunii ar trebui protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin sancțiuni administrative și financiare. Prin urmare, CBAM ar trebui să se bazeze pe mecanisme adecvate și eficace pentru a evita pierderile de venituri.
(81) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume de a preîntâmpina riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și de a reduce astfel emisiile de dioxid de carbon la nivel global, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele lor, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.
(82) Pentru a permite adoptarea în timp util a actelor delegate și a actelor de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,