Recitale
(1) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) prevede adoptarea unor măsuri de conservare, ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este cazul, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) și de alte organisme consultative, precum și de avizele primite din partea consiliilor consultative.
(2) Consiliului îi revine obligația de a adopta măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit, inclusiv anumite condiții legate funcțional de acestea, după caz. În temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit sunt stabilite în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv. În plus, pentru stocurile care fac obiectul unor planuri multianuale specifice, capturile totale admisibile (TAC) ar trebui stabilite în conformitate cu țintele și măsurile prevăzute în planurile respective. Conform articolului 16 alineatul (1) din regulamentul respectiv, posibilitățile de pescuit se alocă între statele membre astfel încât să se asigure o relativă stabilitate a activităților de pescuit ale fiecărui stat membru pentru fiecare stoc de pește sau activitate de pescuit.
(3) TAC-urile ar trebui așadar să fie stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza avizelor științifice disponibile, ținându-se cont de aspectele biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil al sectoarelor de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate în cadrul consultărilor cu părțile interesate, în special la reuniunile consiliilor consultative. TAC-urile ar trebui stabilite, de asemenea, în conformitate cu planurile multianuale relevante.
(4) În temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, toate stocurile pentru care există limite de captură fac obiectul obligației de debarcare de la 1 ianuarie 2019, însă se aplică anumite excepții. Pe baza recomandărilor comune transmise de statele membre și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia a adoptat o serie de regulamente delegate care prevăd detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare sub forma unor planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit.
(5) Posibilitățile de pescuit pentru stocurile care fac obiectul obligației de debarcare ar trebui să țină seama de faptul că, în principiu, aruncarea capturilor înapoi în mare nu mai este permisă. Prin urmare, acestea ar trebui să se bazeze mai degrabă pe cifra din aviz pentru capturile totale (decât pe cea pentru debarcări sau pentru capturile dorite), astfel cum este furnizată de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES). Cantitățile care, prin excepție de la obligația de debarcare, pot continua să fie aruncate înapoi în mare ar trebui să fie deduse din acea cifră din aviz pentru capturile totale.
(6) Există anumite stocuri pentru care ICES recomandă capturi zero. Cu toate acestea, dacă TAC-urile pentru aceste stocuri sunt stabilite la nivelul recomandat, obligația de a debarca integral capturile, inclusiv capturile accidentale din stocurile respective în cadrul pescuitului mixt, ar conduce la fenomenul „speciilor de blocaj”. Pentru a asigura un echilibru între menținerea pescuitului, având în vedere potențialele implicații socioeconomice grave în caz contrar, și necesitatea de a atinge o stare biologică bună pentru aceste stocuri, luând în considerare dificultatea de a pescui toate stocurile din cadrul unui pescuit mixt la nivelul capturii maxime durabile (MSY), este adecvat să se stabilească TAC-uri specifice pentru capturile accidentale din stocurile respective. Aceste TAC-uri ar trebui stabilite la niveluri care să asigure reducerea mortalității pentru stocurile respective și care să ofere stimulente pentru îmbunătățirea selectivității și pentru evitarea capturilor accidentale din stocurile respective. Pentru a reduce capturile din stocurile pentru care sunt stabilite TAC-uri de capturi accidentale, posibilitățile de pescuit pentru activitățile de pescuit prin care se capturează pești provenind din stocurile respective ar trebui stabilite la niveluri care să contribuie la refacerea biomasei stocurilor vulnerabile până la niveluri durabile. De asemenea, pentru a preveni aruncarea înapoi în mare ilegală a capturilor, ar trebui să fie instituite măsuri tehnice și de control care să fie legate în mod intrinsec de posibilitățile de pescuit.
(7) Pentru a garanta, în măsura în care este posibil, utilizarea posibilităților de pescuit în cadrul pescuitului mixt în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, este oportun să se creeze o rezervă comună pentru schimburile de cote pentru statele membre care nu beneficiază de nicio cotă din care să își poată acoperi capturile accidentale inevitabile.
(8) Planul multianual pentru Marea Nordului a fost stabilit prin Regulamentul (UE) 2018/973 al Parlamentului European și al Consiliului (2) și a intrat în vigoare în 2018. Planul multianual pentru apele occidentale a fost stabilit prin Regulamentul (UE) 2019/472 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și a intrat în vigoare în 2019. Posibilitățile de pescuit pentru stocurile enumerate la articolul 1 alineatul (1) din regulamentele respective ar trebui stabilite în conformitate cu valorile mortalității prin pescuit care conduc la MSY (denumit în continuare „interval FMSY”) și garanțiile prevăzute în regulamentele respective. Intervalele FMSY au fost stabilite în avizele ICES relevante. În cazul în care nu sunt disponibile informații științifice adecvate, posibilitățile de pescuit pentru stocurile capturate accidental ar trebui să fie stabilite în conformitate cu abordarea precaută, astfel cum se prevede în regulamentele respective.
(9) În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2018/973 și cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2019/472, atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere pentru oricare dintre stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1) din regulamentul respectiv este sub nivelul-limită de referință al biomasei (Blim) (4), trebuie adoptate măsuri de remediere suplimentare pentru a asigura revenirea rapidă a stocului la niveluri peste cele care permit atingerea MSY. Mai exact, aceste măsuri de remediere pot include suspendarea activităților de pescuit direcționat care vizează stocul respectiv și reducerea adecvată a posibilităților de pescuit pentru stocurile respective sau pentru alte stocuri din cadrul activităților respective de pescuit.
(10) TAC-urile pentru tonul roșu (Thunnus thynnus) din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană ar trebui stabilite în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1627 al Parlamentului European și al Consiliului (5).
(11) În cazul stocurilor pentru care nu există date suficiente sau fiabile pentru estimarea dimensiunii, măsurile de gestionare și nivelurile TAC ar trebui să urmeze abordarea precaută a gestionării pescuitului, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, luându-se totodată în considerare factorii specifici fiecărui stoc, mai ales informațiile disponibile privind tendințele stocurilor și considerațiile legate de activitățile de pescuit mixt.
(12) În conformitate cu planul multianual pentru apele occidentale instituit prin Regulamentul (UE) 2019/472, rata-țintă a mortalității prin pescuit pentru stocurile enumerate la articolul 1 alineatul (1) din regulamentul respectiv trebuie menținută în intervalele FMSY definite la articolul 2 punctul 2 din regulamentul respectiv, în conformitate cu articolul 4 din regulamentul respectiv. Prin urmare, mortalitatea globală prin pescuit pentru bibanul-de-mare european (Dicentrarchus labrax) în diviziunile ICES 8a și 8b ar trebui stabilită în conformitate cu avizul ICES privind MSY și cu valoarea FMSY, luând în considerare capturile comerciale, inclusiv debarcările și capturile aruncate înapoi în mare, precum și capturile realizate prin pescuit recreativ. Valoarea FMSY este valoarea mortalității prin pescuit care asigură MSY pe termen lung. Statele membre relevante (Franța și Spania) ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că rata mortalității prin pescuit corespunzătoare flotelor lor și persoanelor care practică pescuitul recreativ din aceste state nu depășește valoarea FMSY, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/472.
(13) Măsurile pentru pescuitul recreativ de biban-de-mare european în diviziunile ICES 8a și 8b ar trebui menținute, având în vedere impactul lor semnificativ asupra stocului respectiv. Limitele capturilor ar trebui menținute în conformitate cu avizele științifice. Plasele fixe ar trebui excluse, deoarece acestea nu sunt suficient de selective și sunt susceptibile să captureze un număr de exemplare care depășește limitele stabilite. Având în vedere circumstanțele de mediu, sociale și economice, în special dependența de stocurile în cauză a pescarilor comerciali din comunitățile costiere, măsurile pentru bibanul-de-mare european asigură un echilibru adecvat între interesele pescarilor comerciali și cele ale pescarilor care practică pescuitul recreativ. În mod concret, măsurile permit pescarilor care practică pescuitul recreativ să pescuiască ținând seama de impactul lor asupra stocurilor.
(14) La 4 noiembrie 2021, ICES a recomandat ca, pentru 2022, atunci când se aplică abordarea precaută, să existe capturi zero de anghilă europeană (Anguilla anguilla) în toate habitatele și în toate etapele vieții, în întreaga arie de răspândire naturală. Această recomandare este valabilă atât pentru capturile realizate în cadrul pescuitului recreativ, cât și pentru cele din cadrul pescuitului comercial și include capturile de puiet de anghilă pentru repopulare și pentru creștere. ICES a recunoscut, de asemenea, că capturile efectuate exclusiv în scopul eliberării ulterioare pot face parte din măsurile de conservare dacă aceste măsuri îmbunătățesc probabilitatea de supraviețuire globală. Comisia a consultat consiliile consultative și grupurile regionale ale statelor membre cu privire la modul optim de punere în aplicare a acestui aviz ICES. În plus, la 30 mai 2022, ICES a indicat că, în pofida eforturilor depuse de statele membre, nu s-au înregistrat progrese generale în ceea ce privește atingerea obiectivului privind evadarea în mare a 40 % din biomasa de anghilă argintie în întreaga Uniune, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului (6) și că nu au fost observate tendințe clare în ceea ce privește mortalitatea. De asemenea, ICES a recomandat ca eforturile să se concentreze asupra acelor măsuri care, prin definiție, prezintă o probabilitate ridicată de reducere a mortalității și de creștere a evadării.
(15) Cu ocazia celei de a 45-a reuniuni anuale din 2022, Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) a adoptat Recomandarea CGPM/45/2022/1 de consolidare a măsurilor de gestionare pentru anghila europeană în Marea Mediterană (subzonele geografice CGPM 1-27), stabilite anterior prin Recomandarea CGPM/42/2018/1. Măsurile respective includ o perioadă de interdicție anuală de șase luni care urmează să fie stabilită de fiecare parte contractantă în conformitate cu planul sau planurile de gestionare pentru anghilă și cu modelele temporale de migrație a anghilei în părțile contractante, precum și interzicerea pescuitului recreativ. Părțile contractante pot decide să stabilească o perioadă de interdicție de șase luni consecutive sau să stabilească o perioadă de interdicție de la 1 ianuarie la 31 martie și alte trei luni suplimentare care să fie alese între 1 aprilie și 30 noiembrie. Perioada de interdicție pentru activitatea comercială și interzicerea pescuitului recreativ ar trebui să se aplice în toate apele marine ale Mării Mediterane și în apele salmastre, cum ar fi estuarele, lagunele de coastă și apele de tranziție, în conformitate Recomandarea CGPM/42/2018/1. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii. Întrucât Recomandarea CGPM/45/2022/1 nu se aplică Mării Negre și întrucât Marea Neagră și și sistemele hidrografice legate de aceasta nu constituie habitat natural pentru anghila europeană în sensul Regulamentului (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului (7), măsurile privind anghila nu ar trebui să se aplice Mării Negre (subzona geografică CGPM 29).
(16) La 3 noiembrie 2022, ICES și-a reiterat, pentru 2023, avizul privind capturile zero pentru anghilă în toate habitatele. Pe baza acestui aviz și ținând seama de feedbackul primit în timpul consultării părților interesate, este oportun să se prelungească la șase luni perioada de interdicție pentru orice activitate de pescuit de anghilă în apele Uniunii din Atlanticul de Nord-Est. O perioadă de interdicție de șase luni ar trebui să protejeze stocul mai bine decât măsurile actuale de la nivelul Uniunii și de la nivel național. Prelungirea perioadei de interdicție ar permite continuarea măsurilor de repopulare și ar contribui în același timp la refacerea stocului de anghilă și, prin urmare, la atingerea obiectivului privind evadarea în mare a cel puțin 40 % din anghilele adulte, prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1100/2007.
(17) În toate apele relevante, perioada migrației anghilei este influențată de o gamă largă de factori biologici și de mediu și, prin urmare, poate varia în funcție de etapa de viață a anghilei și în funcție de habitat și de localizarea geografică, în special a strâmtorilor. Prin urmare, ar putea fi oportun să se stabilească perioade de interdicție diferite, în special pentru diferitele zone de pescuit ale unui stat membru și pentru diferitele activități de pescuit din respectivele zone de pescuit, pentru a se ține seama de respectivele elemente, precum și de modelele temporale și geografice de migrație a anghilei în etapa de viață a puietului de anghilă și, respectiv, a anghilei argintii. Statele membre în cauză ar trebui să stabilească perioada sau perioadele de interdicție relevante pe baza respectivelor elemente.
(18) În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1100/2007, repopularea cu puiet de anghilă este o măsură de conservare aleasă de anumite state membre în planurile lor de gestionare pentru anghilă. Pentru a permite statelor membre respective să continue punerea în aplicare a acestei măsuri de conservare, este necesar să se realizeze capturi de puiet de anghilă la momentul potrivit al anului. Pentru a asigura viabilitatea economică a pescuitului de puiet de anghilă, este necesar să se permită capturarea unor cantități de puiet de anghilă și în alte scopuri. În sfârșit, având în vedere starea stocului de anghilă, este oportun să se interzică pescuitul recreativ de anghilă.
(19) Avizele științifice pentru stocurile de elasmobranchii (rechini, specii de vulpi de mare) preconizează capturi zero, din cauza stării lor precare de conservare. În plus, ratele ridicate de supraviețuire înseamnă că aruncarea capturilor înapoi în mare, mai degrabă decât debarcarea capturilor, ar sprijini conservarea acestor stocuri, întrucât se consideră că aruncarea capturilor înapoi în mare nu crește în mod semnificativ mortalitatea prin pescuit a acestora. Prin urmare, pescuitul acestor specii ar trebui interzis. În temeiul articolului 15 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare nu se aplică speciilor pentru care pescuitul este interzis.
(20) Pentru unele specii, cum ar fi anumite specii de rechini, chiar și o activitate de pescuit limitată ar putea conduce la apariția unui risc grav în ceea ce privește conservarea. Prin urmare, posibilitățile de pescuit pentru astfel de specii ar trebui restricționate total printr-o interdicție generală de pescuit.
(21) În cadrul celei de a 12-a Conferințe a părților la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Manila, 23-28 octombrie 2017), mai multe specii au fost adăugate pe listele de specii protejate din apendicele I și II la convenția respectivă. În consecință, este oportun să se prevadă protecția acestor specii în raport cu navele de pescuit ale Uniunii care pescuiesc în toate apele și în raport cu navele din țări terțe care pescuiesc în apele Uniunii.
(22) Pentru a se maximiza utilizarea posibilităților de pescuit, este oportun să se permită implementarea unui mecanism flexibil între anumite zone în care se aplică TAC-urile care vizează același stoc biologic.
(23) Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (8) a introdus condiții suplimentare pentru gestionarea de la an la an a TAC-urilor, incluzând dispoziții privind flexibilitatea pentru TAC-urile de precauție și analitice (articolele 3 și 4). În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, atunci când stabilesc TAC-urile, Consiliul decide cu privire la stocurile pentru care nu se aplică articolele 3 și 4 din regulamentul respectiv, în special în funcție de starea biologică a acestora. Articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 a introdus un mecanism de flexibilitate de la an la an pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Pentru a se evita o flexibilitate excesivă, care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine, realizarea obiectivelor PCP și starea biologică a stocurilor, articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 ar trebui să se aplice TAC-urilor analitice numai atunci când nu este utilizată flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(24) Atunci când o TAC este repartizată unui singur stat membru, este oportun ca respectivul stat membru să fie abilitat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), să stabilească nivelul acesteia. Este necesar să se garanteze că, atunci când stabilește nivelul unei TAC, statul membru acționează în deplină conformitate cu principiile și normele PCP.
(25) Este necesar să se stabilească plafoanele efortului de pescuit pentru 2023 în conformitate cu articolele 5, 6, 7 și 9 din Regulamentul (UE) 2016/1627 și cu anexa I la respectivul regulament.
(26) Utilizarea posibilităților de pescuit disponibile pentru navele de pescuit ale Uniunii prevăzute în prezentul regulament se face în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (9), în special la articolele 33 și 34 din respectivul regulament, referitoare la înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care trebuie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.
(27) În cadrul reuniunii sale anuale din 2022, Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) a confirmat măsurile de conservare privind cele două stocuri de sebastă (Sebastes mentella) (pelagică de mică adâncime și pelagică de adâncime) din Marea Irminger și din apele adiacente, interzicând pescuitul direcționat al stocurilor respective, și a interzis orice activitate de sprijin. În plus, pentru a reduce la minimum capturile accidentale, NEAFC a interzis activitățile de pescuit în zona în care se adună sebastele. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii. NEAFC nu a adoptat recomandări pentru sebastă și halibut negru în subzonele ICES 1 și 2. Prin urmare, cotele Uniunii ar trebui stabilite în conformitate cu poziția Uniunii exprimată în cadrul NEAFC. Cu toate acestea, întrucât discuțiile privind punerea în aplicare a înțelegerii politice dintre Uniune și Norvegia în ceea ce privește pescuitul în zonele ICES 1 și 2 sunt în curs de desfășurare, este oportun ca Uniunea să stabilească TAC pentru sebastă în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 2 după data de 31 martie 2023, deoarece pescuitul este limitat la perioada 1 iulie-31 decembrie 2023, și ca Uniunea să stabilească o cotă provizorie a Uniunii pentru halibutul negru în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 2 pentru primul trimestru al anului 2023 de 25 % din cota totală a Uniunii de 1 711 tone, ceea ce corespunde unui procent de 9,25 % din TAC propusă de UE în cadrul reuniunii anuale a NEAFC (18 494 de tone).
(28) În cadrul reuniunii sale anuale din 2022, Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) a convenit să mențină în 2023 TAC-urile stabilite în 2022 pentru peștele-spadă din Marea Mediterană și din Atlanticul de Nord (Xiphias gladius), tonul alb din Marea Mediterană (Thunnus alalunga), marlinul albastru (Makaira nigricans), marlinul alb (Tetrapturus albidus), tonul cu aripioare galbene (Thunnus albacares), tonul obez (Thunnus obesus) și rechinul albastru (Prionace glauca). De asemenea, ICCAT a stabilit pentru 2023 TAC-uri pentru tonul roșu (Thunnus thynnus) și pentru peștele-spadă din Atlanticul de Sud de 40 570 și, respectiv, 10 000 de tone. ICCAT a adoptat și cote pentru tonul alb din Marea Mediterană pentru 2023 și 2024. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.
(29) Pentru prima dată, ICCAT a adoptat, de asemenea, o procedură de gestionare pentru tonul roșu de Atlantic. Această măsură urmărește să asigure pescuitul pe termen lung, durabil și profitabil atât pentru stocul vestic, cât și pentru stocul din Atlanticul de Est și din Marea Mediterană. Procedura de gestionare transpune în practică obiectivele de gestionare pentru tonul roșu din Atlanticul de Est și din Atlanticul de Vest, inclusiv adoptarea unor cicluri de gestionare de trei ani, precum și un calendar de punere în aplicare până în 2028. În conformitate cu procedura de gestionare pentru perioada 2023-2025, TAC este de 40 570 de tone pe an pentru stocul din Atlanticul de Est și din Marea Mediterană. Prin urmare, respectivele măsuri ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.
(30) ICCAT a adoptat un plan de gestionare pentru rechinul mako din Atlanticul de Sud (Isurus oxyrinchus) capturat împreună cu alte specii ICCAT, începând din 2023, pentru a contracara imediat pescuitul excesiv și pentru a se atinge treptat niveluri de biomasă suficiente pentru a sprijini MSY. Acest plan permite reținerea de capturi accidentale de rechin mako din Atlanticul de Sud în limita unui total de 1 295 de tone, din care 503 tone pentru Uniune. În conformitate cu recomandarea ICCAT, permisiunea de a reține o cantitate limitată de capturi accidentale nu constituie un drept pe termen lung și nu aduce atingere unui proces viitor de repartizare. Prin urmare, această măsură ar trebui transpusă în dreptul Uniunii prin stabilirea unei TAC pentru capturile accidentale și a unei cote corespunzătoare a Uniunii.
(31) Pentru a reduce mortalitatea prin pescuit a puietului de ton obez și de ton cu aripioare galbene, ICCAT a menținut, de asemenea, o limită maximă de 300 de dispozitive de concentrare a peștilor (FAD) per navă de pescuit în 2023 și o perioadă de interdicție de 72 de zile pentru utilizarea FAD-urilor. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.
(32) În cadrul reuniunii sale anuale din 2021, ICCAT a adoptat un plan de refacere pe 15 ani (2022-2036) a tonului alb din Marea Mediterană. Pentru 2023, ICCAT a stabilit TAC pentru tonul alb din Marea Mediterană la 2 500 de tone. În plus, ICCAT a stabilit o TAC pentru tonul alb din Atlanticul de Nord de 37 801 tone pentru perioada 2022-2023, pe baza normei de exploatare, în vederea adoptării unei proceduri de gestionare pe termen lung pentru acest stoc. Măsurile respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.
(33) În temeiul mai multor recomandări ale ICCAT, Uniunea poate reporta, la cerere, un procent din cota sa neutilizată pentru stocurile ICCAT pentru o perioadă de doi ani. Recomandările respective ar trebui transpuse în dreptul Uniunii pe baza propunerii Comisiei din 21 aprilie 2022 (10) d cât mai curând posibil, astfel încât statele membre să poată utiliza integral cotele Uniunii pentru stocurile ICCAT, astfel cum au fost stabilite de ICCAT pentru 2023. În așteptarea transpunerii recomandărilor respective în dreptul Uniunii, ar trebui stabilite cote pentru fiecare stat membru pentru anumite stocuri pe baza unei cote totale a Uniunii pentru 2023, astfel cum a fost convenită de ICCAT, înainte de efectuarea eventualelor ajustări datorate fie pescuitului excesiv, fie subexploatării stocurilor de către statele membre. Ajustările cotelor pentru 2023 ale fiecărui stat membru care reflectă orice deduceri aplicate de ICCAT ar trebui efectuate ulterior pe baza normelor Uniunii privind deducerile prevăzute la articolul 105 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și ținând seama de Comunicarea Comisiei (11) referitoare la orientările privind deducerea cotelor în conformitate cu articolul 105 alineatele (1), (2) și (5) din regulamentul respectiv.
(34) În cadrul reuniunii sale anuale din 2022, Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR) a adoptat limite de captură atât pentru speciile vizate, cât și pentru speciile capturate accidental, pentru perioada 1 decembrie 2022-30 noiembrie 2023. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(35) În cadrul reuniunii sale anuale din 2022, Comisia Tonului din Oceanul Indian (IOTC) a menținut măsurile adoptate anterior aplicabile în zona de competență a IOTC. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în continuare în dreptul Uniunii.
(36) Reuniunea anuală a Organizației Regionale de Gestionare a Pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO) va avea loc în perioada 6-15 februarie 2023. Prin urmare, măsurile actuale pentru zona Convenției SPRFMO care sunt legate funcțional de TAC-uri ar trebui să fie menținute provizoriu, până când va avea loc reuniunea anuală și vor fi stabilite TAC-urile pentru 2023.
(37) În cadrul reuniunii sale anuale din 2022, Comisia interamericană pentru tonul tropical (CITT) a decis să mențină măsurile actuale aplicabile în zona Convenției. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(38) În cadrul reuniunii sale anuale din 2022, Comisia pentru conservarea tonului roșu din sud (CCSBT) a confirmat TAC pentru tonul roșu din sud (Thunnus maccoyii) pentru 2023, astfel cum a fost adoptată în cadrul reuniunii anuale din 2020 pentru o perioadă de trei ani (2021-2023). Măsura respectivă ar trebui să fie transpusă în dreptul Uniunii.
(39) În cadrul reuniunii sale anuale din 2022, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO) a decis să mențină pentru 2023 majoritatea TAC-urilor stabilite pentru 2022 pentru speciile din domeniul său de competență, până la organizarea reuniunii sale anuale din 2023.
(40) În cadrul reuniunii sale anuale din 2022, Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC) a decis să mențină măsurile actuale aplicabile în zona Convenției WCPFC. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(41) În cadrul celei de a 44-a reuniuni anuale a sale din 2022, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) a adoptat posibilități de pescuit pentru 2023 pentru anumite stocuri din subzonele 1-4 ale zonei Convenției NAFO. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(42) În cadrul celei de a 9-a reuniuni din 2022, părțile la Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (SIOFA) au menținut posibilitățile de pescuit adoptate anterior pentru stocurile care intră sub incidența acordului menționat. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în continuare în dreptul Uniunii.
(43) În temeiul articolului 498 alineatul (2) din Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (12) (denumit în continuare „Acordul comercial și de cooperare”), Uniunea și Regatul Unit organizează consultări anuale pentru a conveni, până la data de 10 decembrie a fiecărui an, asupra TAC-urilor pentru anul următor pentru stocurile enumerate în anexa 35 la Acordul comercial și de cooperare. În cazul în care TAC-urile respective nu se încheie până la 10 decembrie, părțile reiau imediat consultările, cu scopul constant de a conveni asupra TAC-urilor, astfel cum se prevede la articolul 499 alineatul (1) din Acordul comercial și de cooperare.
(44) În 2022, Uniunea, Regatul Unit și Norvegia au organizat consultări trilaterale cu privire la șase stocuri comune și gestionate în comun din zonele aflate sub jurisdicția celor trei părți, cu scopul de a ajunge la un acord privind gestionarea stocurilor respective, inclusiv posibilitățile de pescuit pentru 2023. Consultările respective s-au desfășurat în perioada 3 noiembrie-9 decembrie 2022, pe baza poziției Uniunii aprobate de Consiliu la 20 octombrie 2022. Rezultatul consultărilor a fost consemnat într-un proces-verbal convenit, semnat de șefii delegațiilor Uniunii, Regatului Unit și Norvegiei la 9 decembrie 2022. Prin urmare, posibilitățile de pescuit relevante ar trebui stabilite la nivelul convenit cu Regatul Unit și Norvegia, ținându-se seama și de celelalte dispoziții din procesul-verbal convenit.
(45) Măsurile de remediere convenite de comun acord cu Regatul Unit și Norvegia în 2022 cu privire la codul din Marea Nordului sunt menținute pentru a permite refacerea stocului și gestionarea sa durabilă pe termen lung în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) 2018/973.
(46) Uniunea organizează anual consultări bilaterale cu Norvegia cu privire la două stocuri comune și gestionate în comun în zona Skagerrak, cu scopul de a ajunge la un acord privind gestionarea stocurilor respective, inclusiv posibilitățile de pescuit pentru anul următor, precum și schimbul de cote și modalitățile de acces.
(47) Uniunea desfășoară consultări multilaterale cu statele costiere cu privire la stabilirea posibilităților de pescuit pentru stocurile de pești pelagici mari, inclusiv macrou, putasu și hering atlantico-scandinav, precum și cu privire la un acord de partajare pentru macrou.
(48) Întrucât consultările bilaterale cu Norvegia nu s-au încheiat încă, Consiliul ar trebui să stabilească TAC-uri provizorii pentru pescuitul în apele Uniunii și în apele internaționale, precum și în apele la care navele de pescuit ale Uniunii primesc acces din partea unor țări terțe, cu respectarea deplină a Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), și să notifice acest fapt Norvegiei. Respectivele TAC-uri provizorii se bazează pe reînnoirea TAC-urilor adoptate de Consiliu în 2022, aplicându-se un raport de 25 % față de respectivele niveluri ale TAC pentru 2022, astfel încât să se acopere primul trimestru al anului 2023.
(49) TAC-urile provizorii urmăresc asigurarea securității juridice pentru operatorii din Uniune și asigurarea continuării activităților de pescuit durabile până la încheierea consultărilor, în conformitate cu cadrul juridic și cu obligațiile internaționale ale Uniunii, sau, în cazul în care consultările nu pot fi încheiate cu succes, până la stabilirea de către Consiliu a TAC-urilor unilaterale definitive ale Uniunii.
(50) La 16 decembrie 2022, Uniunea a convenit cu Regatul Unit în ceea ce privește stabilirea unui număr mare de TAC-uri pentru 2023 pentru stocurile enumerate în anexa 35 la Acordul comercial și de cooperare. Rezultatul consultărilor a fost consemnat în procesul-verbal, care a fost aprobat de Consiliu la 20 decembrie 2022 și semnat de reprezentantul Comisiei în numele Uniunii și de șeful delegației Regatului Unit, în conformitate cu articolul 498 alineatul (6) din Acordul comercial și de cooperare și cu Decizia (UE) 2021/1875 a Consiliului (13). Procesul-verbal este rezultatul consultărilor desfășurate de Uniune cu Regatul Unit în conformitate cu articolul 498 alineatele (2), (4) și (6) din Acordul comercial și de cooperare, cu obiectivele și principiile prevăzute la articolele 2, 3, 28 și 33 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cu articolele 4 și 5 din planurile multianuale pentru apele occidentale și Marea Nordului și cu Decizia (UE) 2021/1875 a Consiliului. Poziția Uniunii în cursul consultărilor s-a bazat pe respectivele obiective și principii și pe cele mai bune avize științifice disponibile, în principal pe cele furnizate de ICES, în conformitate cu articolul 494 alineatul (3) litera (c) din Acordul comercial și de cooperare. Posibilitățile de pescuit relevante ar trebui stabilite la nivelul prevăzut în respectivul proces-verbal, iar celelalte măsuri legate funcțional de posibilitățile de pescuit, prevăzute de asemenea în respectivul procesul-verbal, ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.
(51) Există anumite stocuri comune gestionate în comun cu Regatul Unit pentru care ICES a emis, în urma evaluării lor în raport cu MSY, avize științifice de zero capturi. Dacă TAC-urile pentru aceste stocuri ar fi stabilite la nivelul indicat în avizele respective, obligația de debarcare integrală a capturilor efectuate atât în apele Uniunii, cât și în apele Regatului Unit, inclusiv a capturilor accidentale din stocurile respective din cadrul activităților de pescuit mixt, ar conduce la fenomenul „speciilor de blocaj”. Pentru a găsi un echilibru între necesitatea continuării respectivelor activități de pescuit mixt, având în vedere posibilele implicații socioeconomice grave ale întreruperii lor totale, și necesitatea de a atinge o stare biologică bună pentru aceste stocuri, și luând în considerare dificultatea de a pescui concomitent toate stocurile din cadrul activităților de pescuit mixt la nivelul MSY, Uniunea și Regatul Unit au convenit că este oportun să se stabilească TAC-uri specifice pentru capturile accidentale din stocurile respective. Aceste TAC-uri ar trebui stabilite la niveluri care să asigure reducerea mortalității pentru stocurile respective și să ofere stimulente pentru îmbunătățirea selectivității și pentru evitarea capturilor accidentale din stocurile respective. Nivelurile posibilităților de pescuit pentru stocurile respective ar trebui să fie stabilite în conformitate cu procesul-verbal, pentru a se asigura condiții de concurență echitabile pentru operatorii din Uniune, garantându-se în același timp refacerea semnificativă a biomasei stocurilor respective.
(52) Având în vedere că biomasa stocurilor de mihalț-de-mare albastru din apele internaționale din zonele ICES 1 și 2 (BLI/12INT-), mihalț-de-mare albastru din Marea Nordului (BLI/24-), mihalț-de-mare albastru din Skagerrak (BLI/03/A-), cod din Marea Irlandei (COD/07A), cod din vestul Scoției (COD/5BE6A), cod din Marea Celtică (COD/7XAD34), hering din Marea Celtică (HER/7G-K), stavrid (stocul vestic) (JAX/2A-14) (14), pagel argintiu 6, 7 și 8 (SBR/678-) și merlan din Marea Irlandei (WHG/07A) se află sub nivelurile-limită de referință ale biomasei (Blim), Uniunea și Regatul Unit au convenit că este necesar, ca măsură de remediere suplimentară, să nu se recurgă la flexibilitatea de la an la an în ceea ce privește respectivele stocuri pentru transferurile din 2022 în 2023, astfel încât capturile din 2023 să nu depășească TAC-urile stabilite pentru stocurile respective. Prin urmare, statele membre vizate au prezentat o declarație prin care se angajează să nu recurgă la flexibilitatea respectivă pentru stocurile în cauză. Declarația menționată vizează de asemenea codul din Kattegat (COD/03AS.), grenadierul de piatră din Skagerrak, Kattegat și Marea Baltică (RNG/03-), crevetele nordic din Marea Nordului (PRA/2AC4-C), limba-de-mare comună din vestul Scoției (SOL/56-14) și speciile de stavrid (sudice) (JAX/08C), stocuri autonome a căror biomasă este, de asemenea, sub Blim.
(53) Uniunea și Regatul Unit au convenit că, având în vedere îmbunătățirea estimată a stării stocului de câine-de-mare (Squalus acanthias), acesta nu ar trebui să mai fie o specie interzisă dar că, pentru a proteja o componentă a acestui stoc care este deosebit de vulnerabilă la mortalitatea prin pescuit, este oportun să se descurajeze pescuitul direcționat care vizează concentrările de femele mature. În acest scop, Uniunea și Regatul Unit au convenit că atunci când se vizează câinele-de-mare ar trebui respectată o dimensiune maximă de 100 cm. O astfel de măsură este legată funcțional de TAC-ul aferent stocului, deoarece, în lipsa unei astfel de măsuri, nivelul TAC în sine nu ar asigura o protecție suficientă a femelelor reproducătoare, care constituie o parte deosebit de vulnerabilă a populației. Respectiva dimensiune maximă ar trebui să nu se mai aplice de la data la care devine aplicabil un act delegat care introduce măsuri corespunzătoare și care reglementează regimul capturilor de exemplare din astfel de stocuri cu dimensiunea de peste 100 cm.
(54) Uniunea și Regatul Unit au convenit să își acorde acces reciproc în 2023 pentru a viza o cantitate totală inițială de 280 de tone de ton alb din zone nordice în zonele lor economice exclusive. Aceasta exclude accesul la zonele care intră sub incidența articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(55) Lista stocurilor pentru care se aplică o reînnoire a TAC la un nivel mai mare de 25 % se bazează pe analiza gradului de utilizare a cotelor de către statele membre în primul trimestru al ultimilor trei ani pentru care sunt disponibile date (2018-2021). Respectivele TAC-uri provizorii mai mari sunt în conformitate cu avizul ICES, cu cadrul juridic aplicabil al Uniunii și cu Acordul comercial și de cooperare. Ele vor permite navelor de pescuit ale Uniunii să utilizeze posibilitățile de pescuit la care au dreptul și de care ar fi altfel private, din cauza caracterului sezonier al pescuitului din stocurile în cauză.
(56) Acest nivel este considerat suficient pentru navele de pescuit ale Uniunii cel puțin până la 31 martie 2023.
(57) Uniunea va notifica țărilor terțe relevante TAC-urile provizorii.
(58) Se continuă utilizarea perioadelor de interzicere a pescuitului de uvă cu anumite unelte tractate în diviziunile ICES 2a, 3a și în subzona ICES 4, pentru a permite protejarea zonelor de depunere a icrelor și limitarea capturilor de puiet.
(59) În conformitate cu procedura prevăzută în Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Guvernul Groenlandei și Guvernul Danemarcei, pe de altă parte, precum și în protocolul de punere în aplicare a acordului respectiv (15), comitetul mixt a stabilit nivelul posibilităților de pescuit disponibile pentru Uniune în apele Groenlandei în 2023. Nivelul posibilităților de pescuit disponibile pentru Uniune în apele Groenlandei în 2023 a fost documentat în procesul-verbal al reuniunii comitetului mixt care a avut loc la 23 și 24 noiembrie 2022 la Bruxelles. Prin urmare, posibilitățile de pescuit relevante ar trebui stabilite la nivelul prevăzut în procesul-verbal respectiv și ținând seama de transferurile preconizate către Norvegia în cadrul schimbului anual de posibilități de pescuit.
(60) Posibilitățile de pescuit pentru capelin (Mallotus villosus) în apele Groenlandei din zonele 5 și 14 pentru perioada de pescuit 15 octombrie 2022-15 aprilie 2023 sunt marcate, în Regulamentul (UE) 2022/109 al Consiliului, cu indicația „urmează să se stabilească”. La 5 octombrie 2022, autoritățile groenlandeze au informat Uniunea cu privire la nivelul cotei de capelin oferite Uniunii pentru sezonul de pescuit 2022-2023 în cadrul Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului durabil și al protocolului de punere în aplicare a acestuia, și anume 7 760 de tone. În temeiul procesului-verbal convenit al consultărilor în domeniul pescuitului dintre Uniune și Norvegia pentru 2022, semnat la 10 decembrie 2021, această cantitate ar trebui transferată Norvegiei pentru sezonul de pescuit 2022-2023. Prin urmare, posibilitățile de pescuit ar trebui stabilite în consecință.
(61) În ceea ce privește posibilitățile de pescuit pentru Chionoecetes spp. în zona Svalbard, Tratatul din 9 februarie 1920 privind Spitzbergen (Svalbard) (denumit în continuare „Tratatul de la Paris din 1920”) acordă acces egal și nediscriminatoriu la resursele din jurul arhipelagului Svalbard pentru toate părțile la tratatul respectiv, inclusiv în materie de pescuit. Poziția Uniunii cu privire la acest acces la pescuitul de Chionoecetes spp. pe platoul continental din zona Svalbard a fost expusă în mai multe note verbale adresate Norvegiei, cele mai recente fiind din 26 februarie 2021, 28 iunie 2021 și 1 august 2022. Pentru a asigura faptul că exploatarea Chionoecetes spp. în zona Svalbard este compatibilă cu normele de gestionare nediscriminatorii pe care le-ar putea stabili Norvegia, care se bucură de suveranitate și jurisdicție în zonă în conformitate cu dispozițiile relevante ale Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării și ale Tratatului de la Paris din 1920, este oportun să se stabilească numărul de nave autorizate să desfășoare astfel de activități de pescuit. Repartizarea acestor posibilități de pescuit între statele membre se limitează la anul 2023. Se reamintește că, în Uniune, principala responsabilitate pentru asigurarea respectării legislației aplicabile aparține statelor membre de pavilion.
(62) În ceea ce privește posibilitățile de pescuit pentru cod în apele arhipelagului Svalbard, Tratatul de la Paris din 1920 acordă acces egal și nediscriminatoriu la resursele din jurul arhipelagului Svalbard pentru toate părțile la respectivul tratat, inclusiv în materie de pescuit. Prin urmare, Consiliul ar trebui să stabilească cota Uniunii pentru cod în apele arhipelagului Svalbard și în apele internaționale din subzona ICES 1 și diviziunea ICES 2b pe baza TAC-ului de referință pentru codul arctic și a drepturilor de pescuit istorice ale Uniunii. În conformitate cu înțelegerea politică dintre Uniune și Norvegia din 29 aprilie 2022 în ceea ce privește pescuitul în subzonele ICES 1 și 2, Norvegia ar trebui să stabilească în legislația sa o cotă pentru cod pentru navele Uniunii care pescuiesc cod în apele arhipelagului Svalbard la 2,8274 % din TAC-ul de referință, ceea ce corespunde de asemenea drepturilor Uniunii în temeiul Tratatului de la Paris din 1920. Întrucât discuțiile privind punerea în aplicare a înțelegerii politice dintre Uniune și Norvegia sunt în curs de desfășurare, este oportun ca Uniunea să stabilească pentru primul trimestru al anului 2023 o cotă provizorie a Uniunii pentru cod în apele arhipelagului Svalbard și în apele internaționale din subzona ICES 1 și diviziunea ICES 2b. Nivelul respectivei cote provizorii a Uniunii ar trebui stabilit la 3 907 tone, ținând seama de cota istorică a Uniunii pentru cod în apele arhipelagului Svalbard. În plus, Norvegia intenționează să stabilească în legislația sa o cotă provizorie pentru Uniune pentru cod în apele arhipelagului Svalbard la acest nivel pentru perioada 1 ianuarie-31 martie 2023. Cotele provizorii ar trebui repartizate statelor membre în conformitate cu Decizia 87/277/CEE a Consiliului (16), sub rezerva adaptărilor care sunt necesare pe de o parte ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune, iar pe de altă parte având în vedere raportul dintre nivelul cotei provizorii a Uniunii și proporția din stocul respectiv care îi revine Uniunii.
(63) În conformitate cu declarația Uniunii adresată Republicii Bolivariene a Venezuelei privind acordarea de posibilități de pescuit în apele Uniunii navelor de pescuit care arborează pavilionul Venezuelei în zona economică exclusivă din largul coastei Guyanei Franceze (17), este necesară stabilirea posibilităților de pescuit pentru specii de lutianide disponibile pentru Venezuela în apele Uniunii.
(64) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește autorizarea individuală a statelor membre de a gestiona alocările efortului de pescuit conform unui sistem bazat pe kilowați-zi, acordarea de zile suplimentare pe mare pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit și pentru programul consolidat de observații științifice și stabilirea formatelor foilor de calcul pentru culegerea și transmiterea informațiilor privind transferul de zile pe mare între navele de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (18).
(65) Având în vedere că anumite dispoziții ar trebui aplicate în mod continuu, precum și pentru a se evita insecuritatea juridică în perioada cuprinsă între sfârșitul anului precedent și data intrării în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru anul următor, dispozițiile prezentului regulament privind interdicțiile și perioadele de interzicere a activităților de pescuit ar trebui să continue să se aplice la începutul anului 2024, până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2024. În plus, aceste dispoziții, care se aplică de la 1 ianuarie 2023 până la 31 decembrie 2024, ar trebui să se aplice în continuare la începutul anului 2025 până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2025.
(66) Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și a se asigura subzistența pescarilor din Uniune, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2023, cu excepția dispozițiilor referitoare la limitele efortului de pescuit, care ar trebui să se aplice de la 1 februarie 2023, și a unor dispoziții privind anumite regiuni, care ar trebui să aibă o dată de aplicare specifică. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicare.
(67) Anumite măsuri internaționale care creează sau restricționează posibilitățile de pescuit pentru Uniune au fost adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) competente la sfârșitul anului 2022 și au devenit aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Prin urmare, dispozițiile care transpun aceste măsuri în dreptul Uniunii ar trebui să se aplice retroactiv. În mod concret, deoarece sezonul de pescuit în zona Convenției CCAMLR se derulează de la 1 decembrie la 30 noiembrie, iar anumite posibilități sau interdicții de pescuit în zona Convenției CCAMLR se stabilesc pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2022, este oportun ca dispozițiile corespunzătoare din prezentul regulament să se aplice de la respectiva dată. În plus, sezonul de pescuit pentru peștele dințos (Dissostichus spp.) în zona Acordului SIOFA se derulează de la 1 decembrie la 30 noiembrie și, întrucât TAC-urile pentru grupul respectiv de specii sunt stabilite pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2022, este necesar ca TAC-urile să se aplice de la data respectivă. Această aplicare retroactivă nu aduce atingere principiului așteptărilor legitime, deoarece navelor de pescuit aflate sub pavilionul unei părți contractante le este interzis să pescuiască fără autorizație în zona Convenției CCAMLR și în zona Acordului SIOFA. În plus, în conformitate cu normele ICCAT, statele membre ar trebui să se asigure că navele lor de pescuit nu instalează FAD-uri în cursul celor 15 zile care precedă începutul perioadei de interdicție, și anume de la 17 decembrie 2022,