Începe proba gratuită

Regulament 2022/109 · CELEX 32022R0109

Regulamentul (UE) 2022/109 al Consiliului din 27 ianuarie 2022 de stabilire, pentru anul 2022, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara acesteia

Data act
27.01.2022
Intrare in vigoare
01.01.2021
Jurnalul Oficial UE
oj:JOL_2022_021_R_0001
Status
In vigoare
ape internaționale apele din UE conservarea peștelui cotă de pescuit drept de pescuit pavilion de navigație pescuit în mare pescuit pe specii pește de mare zonă de pescuit

Recitale

(1) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) prevede adoptarea unor măsuri de conservare, ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este cazul, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) și de alte organisme consultative, precum și de avizele primite din partea consiliilor consultative.

(2) Consiliului îi revine obligația de a adopta măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit, inclusiv anumite condiții legate funcțional de acestea, după caz. În temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit sunt stabilite în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv. În plus, pentru stocurile care fac obiectul unor planuri multianuale specifice, capturile totale admisibile (TAC) ar trebui stabilite în conformitate cu țintele și măsurile prevăzute în planurile respective. În temeiul articolului 16 alineatul (1) din regulamentul respectiv, posibilitățile de pescuit se alocă între statele membre astfel încât să se asigure o relativă stabilitate a activităților de pescuit ale fiecărui stat membru pentru fiecare stoc de pește sau activitate de pescuit.

(3) TAC-urile ar trebui așadar să fie stabilite, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza avizelor științifice disponibile, ținându-se cont de aspectele biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil al sectoarelor de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate în cadrul consultărilor cu părțile interesate, în special la reuniunile consiliilor consultative.

(4) În temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, toate stocurile pentru care există limite de captură fac obiectul obligației de debarcare de la 1 ianuarie 2019, însă pot fi aplicate anumite excepții. Articolul 16 alineatul (2) din regulamentul respectiv prevede că, în cazul în care se introduce obligația de debarcare pentru un stoc de pește, posibilitățile de pescuit trebuie să reflecte capturile mai degrabă decât debarcările. Pe baza recomandărilor comune transmise de statele membre și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia a adoptat o serie de regulamente delegate care prevăd detaliile pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare sub forma unor planuri specifice privind aruncarea capturilor înapoi în mare.

(5) Posibilitățile de pescuit pentru stocurile care fac obiectul obligației de debarcare ar trebui să țină seama de faptul că, în principiu, aruncarea capturilor înapoi în mare nu mai este permisă. Prin urmare, ele ar trebui să se bazeze pe cifra din aviz pentru capturile totale (în loc de cea pentru capturile dorite) furnizată de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES). Cantitățile care, prin excepție de la obligația de debarcare, pot continua să fie aruncate înapoi în mare ar trebui să fie deduse din acea cifră din aviz pentru capturile totale.

(6) Există anumite stocuri pentru care ICES a recomandat capturi zero. Cu toate acestea, dacă TAC-urile pentru aceste stocuri sunt stabilite la nivelul recomandat, obligația de a debarca integral capturile, inclusiv capturile accidentale din stocurile respective în cadrul pescuitului mixt, ar conduce la fenomenul „speciilor de blocaj”. Pentru a asigura un echilibru între menținerea pescuitului, având în vedere potențialele implicații socioeconomice grave în caz contrar, și necesitatea de a atinge o stare biologică bună pentru aceste stocuri, luând în considerare dificultatea de a pescui toate stocurile din cadrul unui pescuit mixt la nivelul capturii maxime durabile (MSY), este adecvat să se stabilească TAC-uri specifice pentru capturile accidentale din stocurile respective. Aceste TAC-uri ar trebui stabilite la niveluri care să asigure reducerea mortalității pentru stocurile respective și care să ofere stimulente pentru îmbunătățirea selectivității și pentru evitarea capturilor accidentale din stocurile respective. Pentru a reduce capturile din stocurile pentru care sunt stabilite TAC-uri de capturi accidentale, posibilitățile de pescuit pentru activitățile de pescuit prin care se capturează pești provenind din stocurile respective ar trebui stabilite la niveluri care să contribuie la refacerea biomasei stocurilor vulnerabile până la niveluri durabile. De asemenea, pentru a preveni aruncarea înapoi în mare ilegală a capturilor, ar trebui instituite măsuri tehnice și de control care să fie legate în mod intrinsec de posibilitățile de pescuit.

(7) Pentru a garanta, în măsura în care este posibil, utilizarea posibilităților de pescuit în cadrul pescuitului mixt în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, este oportun să se creeze o rezervă comună pentru schimburile de cote pentru statele membre care nu beneficiază de nicio cotă din care să își poată acoperi capturile accidentale inevitabile.

(8) În conformitate cu planul multianual pentru apele occidentale instituit prin Regulamentul (UE) 2019/472 al Parlamentului European și al Consiliului (2), rata-țintă a mortalității prin pescuit pentru stocurile enumerate la articolul 1 alineatul (1) din regulamentul respectiv trebuie menținută în intervalele valorilor mortalității prin pescuit care conduc la MSY (denumite în continuare „intervalele FMSY” ) definite la articolul 2 punctul 2 din regulamentul respectiv, în conformitate cu articolul 4 din acesta. Prin urmare, mortalitatea globală prin pescuit pentru bibanul-de-mare european (Dicentrarchus labrax) în diviziunile ICES 8a și 8b ar trebui stabilită în conformitate cu avizul ICES privind MSY și cu valoarea FMSY, luând în considerare capturile comerciale și capturile realizate prin pescuit recreativ, inclusiv capturile aruncate înapoi în mare. Valoarea FMSY este valoarea mortalității prin pescuit care asigură MSY pe termen lung. Statele membre relevante (Franța și Spania) ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că rata mortalității prin pescuit corespunzătoare flotelor lor și persoanelor care practică pescuitul recreativ din aceste state nu depășește valoarea FMSY, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/472.

(9) De asemenea, ar trebui menținute măsurile privind activitățile de pescuit recreativ de biban-de-mare european, având în vedere impactul semnificativ al acestor activități asupra stocurilor în cauză. Limitele capturilor ar trebui menținute în conformitate cu avizele științifice. Plasele fixe ar trebui excluse, deoarece acestea nu sunt suficient de selective și sunt susceptibile să captureze un număr de exemplare care depășește limitele stabilite. Având în vedere circumstanțele de mediu, sociale și economice, în special dependența de stocurile în cauză a pescarilor comerciali din comunitățile costiere, măsurile pentru bibanul-de-mare european asigură un echilibru adecvat între interesele pescarilor comerciali și cele ale pescarilor care practică pescuitul recreativ. În mod concret, măsurile permit pescarilor care practică pescuitul recreativ să pescuiască ținând seama de impactul lor asupra stocurilor.

(10) La 4 noiembrie 2021, ICES a emis un aviz științific pentru anghila europeană (Anguilla anguilla) în întreaga arie de răspândire naturală a acesteia. ICES a recomandat ca, atunci când se aplică abordarea precaută, capturile să fie zero în toate habitatele în 2022. Acest lucru este valabil atât pentru capturile realizate în cadrul pescuitului recreativ, cât și pentru cele din cadrul pescuitului comercial și include capturile de puiet de anghilă pentru repopulare și pentru acvacultură. În conformitate cu acest aviz, se consideră oportun să se mențină interzicerea timp de trei luni consecutive a tuturor activităților de pescuit de anghilă, în timp ce Comisia desfășoară o consultare a părților interesate cu privire la anghila europeană în 2022. Interdicția ar trebui să se aplice tuturor activităților de pescuit, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Statele membre ar trebui să stabilească cele trei luni consecutive de interdicție, care ar trebui să situeze în perioadele în care se înregistrează cea mai mare migrație a anghilei europene și să raporteze Comisiei decizia lor, însoțită de informații justificative, până la 1 iunie 2022.

(11) ICES a emis avizul științific pentru 2022 pentru hamsie (Engraulis encrasicolus) din subzona ICES 8 (Golful Biscaya) abia la 17 decembrie 2021. Având în vedere că este necesară existența unei TAC la începutul sezonului de pescuit la 1 ianuarie 2022, ar trebui stabilită o TAC provizorie. Aceasta ar trebui stabilită la 24 000 de tone și ar trebui să acopere perioada 1 ianuarie 2022-30 iunie 2022. Acest nivel ar corespunde aproximativ capturilor din stocul respectiv din perioada 1 ianuarie 2021-30 iunie 2021.

(12) În diviziunile ICES 8c, 8d, 8e și în subzonele ICES 9 și 10, precum și în apele Uniunii din zona CECAF 34.1.1, trei specii distincte de limbă-de-mare sunt gestionate în cadrul unei singure TAC. Întrucât pentru unul din aceste stocuri, și anume limba-de-mare comună (Solea solea) din diviziunile ICES 8c și 9a, posibilitățile de pescuit ar trebui stabilite în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) 2019/472, pentru specia respectivă ar trebui fixată o limită de captură separată, în conformitate cu avizul privind MSY.

(13) Avizele științifice pentru stocurile de elasmobranchii (rechini, vulpi și pisici de mare) preconizează capturi zero, din cauza stării lor precare de conservare. În plus, ratele de supraviețuire ridicate înseamnă că aruncarea capturilor înapoi în mare nu este considerată o creștere a mortalității prin pescuit și ar fi benefică pentru conservarea lor. Prin urmare, pescuitul acestor specii ar trebui interzis. În temeiul articolului 15 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare nu se aplică speciilor pentru care pescuitul este interzis.

(14) Planul multianual pentru Marea Nordului a fost stabilit prin Regulamentul (UE) 2018/973 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și a intrat în vigoare în 2018. Planul multianual pentru apele occidentale a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2019/472 și a intrat în vigoare în 2019. Posibilitățile de pescuit pentru stocurile enumerate la articolul 1 alineatul (1) din regulamentele respective ar trebui stabilite în conformitate cu obiectivele (intervale FMSY) și garanțiile prevăzute în regulamentele respective. Intervalele FMSY au fost stabilite în avizele ICES relevante. În cazul în care nu sunt disponibile informații științifice adecvate, posibilitățile de pescuit pentru stocurile capturate accidental ar trebui stabilite în conformitate cu abordarea precaută, astfel cum se prevede în Regulamentele (UE) 2018/973 și (UE) 2019/472.

(15) În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2018/973, atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere pentru oricare dintre stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1) din regulamentul respectiv este sub limita de referință (Blim), trebuie adoptate măsuri de remediere suplimentare pentru a asigura revenirea rapidă a stocului la niveluri peste cele care permit atingerea MSY. Mai exact, aceste măsuri de remediere pot include suspendarea activităților de pescuit direcționat care vizează stocul respectiv și reducerea adecvată a posibilităților de pescuit pentru stocurile respective sau pentru alte stocuri din cadrul activităților respective de pescuit.

(16) TAC-urile pentru tonul roșu (Thunnus thynnus) din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană ar trebui stabilite în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1627 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(17) În cazul stocurilor pentru care nu există date suficiente sau fiabile pentru estimarea dimensiunii, măsurile de gestionare și nivelurile TAC ar trebui să urmeze abordarea precaută a gestionării pescuitului, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, luându-se totodată în considerare factorii specifici fiecărui stoc, mai ales informațiile disponibile privind tendințele stocurilor și considerațiile legate de activitățile de pescuit mixt.

(18) Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (5) a introdus condiții suplimentare pentru gestionarea de la an la an a TAC-urilor, incluzând dispoziții privind flexibilitatea pentru TAC-urile de precauție și analitice (articolele 3 și 4). În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, la stabilirea TAC-urilor, Consiliul decide cu privire la stocurile pentru care nu se aplică articolul 3 sau 4 din respectivul regulament, în special în funcție de starea biologică a acestora. În 2014, prin articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, a fost introdus un nou mecanism de flexibilitate de la an la an pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Pentru a se evita o flexibilitate excesivă, care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine, realizarea obiectivelor PCP și starea biologică a stocurilor, articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 ar trebui să se aplice TAC-urilor analitice numai atunci când nu este utilizată flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(19) Atunci când o TAC este repartizată unui singur stat membru, este oportun ca respectivul stat membru să fie abilitat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), să stabilească nivelul acesteia. Este necesar să se garanteze că, atunci când stabilește nivelul unei TAC, statul membru acționează în deplină conformitate cu principiile și normele PCP.

(20) Este necesar să se stabilească plafoanele efortului de pescuit pentru 2022 în conformitate cu articolele 5, 6, 7 și 9 și cu anexa I la Regulamentul (UE) 2016/1627.

(21) Pentru a se garanta utilizarea în totalitate a posibilităților de pescuit, este adecvat să se permită implementarea unui mecanism flexibil între anumite zone în care se aplică TAC-urile care vizează același stoc biologic.

(22) Pentru unele specii, cum ar fi anumite specii de rechini, chiar și o activitate de pescuit limitată ar putea conduce la apariția unui risc grav în ceea ce privește conservarea. Prin urmare, posibilitățile de pescuit pentru astfel de specii ar trebui restricționate total printr-o interdicție generală de pescuit.

(23) În cadrul celei de a 12-a Conferințe a părților la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Manila, 23-28 octombrie 2017), mai multe specii au fost adăugate pe listele de specii protejate din apendicele I și II la convenția respectivă. În consecință, este oportun să se prevadă protecția acestor specii în raport cu navele de pescuit ale Uniunii care pescuiesc în toate apele și în raport cu navele de pescuit din afara Uniunii care pescuiesc în apele Uniunii.

(24) Utilizarea posibilităților de pescuit disponibile pentru navele de pescuit ale Uniunii prevăzute în prezentul regulament se face în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (6), în special la articolele 33 și 34 din respectivul regulament, referitoare la înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care trebuie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.

(25) TAC care revine Uniunii pentru halibut negru (Reinhardtius hippoglossoides) în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 2 nu aduce atingere poziției Uniunii cu privire la cota corespunzătoare a Uniunii în cadrul acestei activități de pescuit.

(26) Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) a adoptat, în cadrul reuniunii sale anuale din 2021, o măsură de conservare privind cele două stocuri de sebastă (Sebastes marinus și Sebastes mentella) din Marea Irminger și din apele adiacente, interzicând pescuitul direcționat al stocurilor respective. În plus, pentru a reduce la minimum capturile accidentale, NEAFC a interzis activitățile de pescuit în zona în care se adună sebastele. Aceste măsuri, bazate pe avizul ICES care preconizează capturi zero, ar trebui transpuse în dreptul Uniunii. NEAFC nu a fost în măsură să adopte o recomandare pentru sebasta din subzonele ICES 1 și 2. Pentru stocul respectiv, TAC relevantă ar trebui stabilită în conformitate cu poziția Uniunii exprimată în cadrul NEAFC.

(27) Pentru halibutul negru din apele internaționale din subzonele ICES 1 și 2, ținând seama de avizul științific al ICES pentru 2022, ar trebui stabilită o TAC de 1 766 de tone.

(28) În cadrul reuniunii sale anuale din 2021, Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) a decis să mențină în 2022 TAC-urile actuale pentru tonul roșu, peștele-spadă (Xiphias gladius), marlinul albastru (Makaira nigricans), marlinul alb (Tetrapturus albidus), tonul cu aripioare galbene (Thunnus albacares) și rechinul albastru (Prionace glauca). ICCAT a stabilit, de asemenea, o TAC de 62 000 de tone pentru tonul obez (Thunnus obesus) pentru 2022. Aceste măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(29) Pentru a reduce mortalitatea prin pescuit a puietului de ton obez și de ton cu aripioare galbene, ICCAT a stabilit, de asemenea, o limită maximă de 300 de dispozitive de concentrare a peștilor (FAD) per navă în 2022 și o perioadă de interdicție pentru utilizarea FAD-urilor. Aceste măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(30) ICCAT a adoptat, de asemenea, un plan de refacere pe 15 ani (2022-2036) a tonului alb (Thunnus alalunga) din Marea Mediterană. Pentru 2022, ICCAT a stabilit TAC pentru tonul alb din Marea Mediterană la 2 500 de tone. În plus, ICCAT a adoptat o TAC pentru tonul alb din Atlanticul de Nord de 37 801 tone pentru perioada 2022-2023, pe baza normei de exploatare, în vederea adoptării unei proceduri de gestionare pe termen lung pentru acest stoc. Aceste măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(31) În cadrul reuniunii sale anuale din 2021, ICCAT a adoptat, de asemenea, un plan de refacere pentru rechinul mako (Isurus oxyrinchus) din Atlanticul de Nord capturat împreună cu alte specii ICCAT, pentru a pune capăt pescuitului excesiv și pentru a atinge treptat niveluri de biomasă suficiente pentru a sprijini MSY până în 2070. Planul de refacere include o interdicție de reținere la bord pe doi ani începând din 2022. Mortalitatea totală prin pescuit a fost stabilită la maximum 250 de tone până la furnizarea unui nou aviz științific. Aceste măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(32) În temeiul mai multor recomandări ale ICCAT, Uniunea poate reporta, la cerere, un procent stabilit din cota sa neutilizată de posibilități de pescuit din 2020 în 2022. Până la transpunerea recomandărilor respective ale ICCAT în dreptul Uniunii, cotele fiecărui stat membru pentru anumite stocuri ar trebui stabilite pe baza unei cote totale a Uniunii pentru 2022, astfel cum este fixată de ICCAT, înainte de orice reportare a cotelor neutilizate sau înainte de deducerile pentru cantitățile pescuite în exces efectuate de ICCAT. Ajustările cotelor fiecărui stat membru pentru 2022 care reflectă eventualele reportări și deduceri ar trebui realizate într-o etapă ulterioară, pe baza normelor Uniunii privind reportările și deducerile, cum ar fi Regulamentul (CE) nr. 847/96, articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sau articolul 105 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(33) Unele state membre au pescuit excesiv ton alb din zonele nordice în 2019, ceea ce a dus la depășirea cotei totale a Uniunii și la aplicarea unei deduceri de către ICCAT, în pofida faptului că alte state membre nu și-au epuizat cotele individuale în anul respectiv. Pentru a remedia această situație specială, Regulamentul (UE) 2021/92 al Consiliului (7) ar trebui să fie modificat prin stabilirea pentru fiecare stat membru în parte a unor cote pentru tonul alb din zonele nordice, în conformitate cu principiul stabilității relative și pe baza cotei totale a Uniunii, astfel cum a fost stabilită de ICCAT pentru 2021, înainte de efectuarea eventualelor ajustări datorate fie pescuitului excesiv, fie subexploatării stocurilor de către statele membre. Ajustările cotelor ar trebui apoi aplicate pe baza normelor Uniunii privind reportările și deducerile, cum ar fi Regulamentul (CE) nr. 847/96, articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sau articolul 105 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, pentru a asigura faptul că cota totală a Uniunii pentru tonul alb din zonele nordice ține seama de ajustările efectuate de ICCAT.

(34) În cadrul reuniunii sale anuale din 2021, Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR) a adoptat limite de captură atât pentru speciile vizate, cât și pentru speciile capturate accidental, pentru perioada 1 decembrie 2021-30 noiembrie 2022. Aceste măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(35) În cadrul reuniunii sale anuale din 2021, Comisia Tonului din Oceanul Indian (IOTC) a revizuit măsurile de conservare și gestionare adoptate anterior. Aceste măsuri ar trebui să fie deja transpuse în dreptul Uniunii. Limitele de captură revizuite pentru tonul cu aripioare galbene au fost confirmate de Secretariatul IOTC doar după încheierea perioadei oficiale de formulare a obiecțiilor, la 17 decembrie 2021. Limitele de captură revizuite confirmate pentru tonul cu aripioare galbene ar trebui să fie transpuse mai târziu în dreptul Uniunii.

(36) Reuniunea anuală a Organizației Regionale de Gestionare a Pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO) va avea loc în perioada 24-28 ianuarie 2022. Prin urmare, măsurile actuale pentru zona Convenției SPRFMO care sunt legate funcțional de TAC-uri ar trebui să fie menținute provizoriu, până când va avea loc reuniunea anuală și vor fi stabilite TAC-urile pentru 2022.

(37) În cadrul reuniunii sale anuale din 2021, Comisia interamericană pentru tonul tropical (CITT) a adoptat noi măsuri de conservare și gestionare pentru tonul tropical pentru perioada 2022-2024, care au inclus o revizuire a numărului de FAD active. Aceste măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(38) În cadrul reuniunii sale anuale din 2021, Comisia pentru conservarea tonului roșu din sud (CCSBT) a stabilit TAC anuală pentru tonul roșu din sud (Thunnus maccoyii) pentru o perioadă de trei ani (2021-2023) la același nivel ca pentru perioada anterioară de trei ani. Măsura respectivă ar trebui să fie transpusă în dreptul Uniunii.

(39) În cadrul reuniunii sale anuale din 2021, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO) a decis să mențină, până la reuniunea sa anuală din 2023, majoritatea TAC-urilor actuale pentru principalele specii din domeniul său de competență. TAC-urile pentru bacalao (Dissostichus eleginoides) și crabi roșii de adâncime (Chaceon spp.) au fost ușor reduse în conformitate cu avizul științific. Aceste măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(40) În cadrul reuniunii sale anuale din 2021, Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC) a decis să mențină măsurile actuale aplicabile în zona Convenției WCPFC. Aceste măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(41) În cadrul celei de a 43-a reuniuni anuale a sale din 2021, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) a adoptat o serie de posibilități de pescuit pentru 2022 pentru anumite stocuri din subzonele 1-4 ale zonei Convenției NAFO. Aceste măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(42) În cadrul celei de a 8-a reuniuni a lor din 2021, părțile la Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (SIOFA) au menținut TAC-urile adoptate în 2020 pentru stocurile care intră sub incidența acordului menționat. Aceste măsuri ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(43) În ceea ce privește posibilitățile de pescuit pentru Chionoecetes spp. în zona Svalbard, Tratatul din 9 februarie 1920 privind Spitzbergen (Svalbard) (denumit în continuare „Tratatul de la Paris din 1920”) acordă acces egal și nediscriminatoriu la resursele din jurul arhipelagului Svalbard pentru toate părțile la tratatul respectiv, inclusiv în materie de pescuit. Opinia Uniunii cu privire la acest acces la pescuitul de Chionoecetes spp. pe platoul continental din zona Svalbard a fost expusă în mai multe note verbale adresate Norvegiei, cele mai recente fiind din 26 februarie 2021 și 28 iunie 2021. Pentru a asigura faptul că exploatarea Chionoecetes spp. în zona Svalbard este compatibilă cu normele de gestionare nediscriminatorii pe care le-ar putea stabili Norvegia, care se bucură de suveranitate și jurisdicție în zonă în conformitate cu dispozițiile relevante ale Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării și ale Tratatului de la Paris din 1920, este oportun să se stabilească numărul de nave autorizate să desfășoare astfel de activități de pescuit. Repartizarea acestor posibilități de pescuit între statele membre se limitează la anul 2022. Se reamintește că în Uniune principala responsabilitate pentru asigurarea respectării legislației aplicabile aparține statelor membre de pavilion.

(44) Întrucât discuțiile cu Norvegia privind accesul egal și nediscriminatoriu la apele Svalbard al flotelor Uniunii care pescuiesc cod (Gadus morhua) în zona respectivă sunt în curs și ar trebui să se încheie la începutul anului 2022, este oportun ca Uniunea să stabilească pentru primul trimestru al anului 2022 o cotă provizorie a Uniunii. Nivelul acestei cote provizorii ar trebui stabilit la 4 500 de tone, ținând seama de caracterul sezonier al activității de pescuit. Cotele ar trebui repartizate statelor membre în conformitate cu Decizia 87/277/CEE a Consiliului (8), cu respectarea adaptărilor necesare ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune și determinate de raportul dintre nivelul cotei provizorii a Uniunii și cel al cotei Uniunii din stocul respectiv.

(45) În conformitate cu declarația Uniunii adresată Republicii Bolivariene a Venezuelei privind acordarea de posibilități de pescuit în apele Uniunii navelor de pescuit care arborează pavilionul Venezuelei în zona economică exclusivă din largul coastei Guyanei Franceze (9), este necesară stabilirea posibilităților de pescuit pentru specii de lutianide disponibile pentru Venezuela în apele Uniunii.

(46) Având în vedere că anumite dispoziții ar trebui aplicate în mod continuu, precum și pentru a se evita insecuritatea juridică în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2022 și data intrării în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2023, dispozițiile prezentului regulament privind interdicțiile și perioadele de interzicere a activităților de pescuit ar trebui să continue să se aplice la începutul anului 2023, până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2023.

(47) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește autorizarea individuală a statelor membre de a gestiona alocările efortului de pescuit conform unui sistem bazat pe kilowați-zi; pentru acordarea unor zile suplimentare pe mare pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit și pentru sporirea prezenței observatorilor științifici; și pentru stabilirea formatelor foilor de calcul pentru culegerea și transmiterea informațiilor privind transferul de zile pe mare între navele de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

(48) Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și a se asigura subzistența pescarilor din Uniune, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2022, cu excepția dispozițiilor referitoare la limitele efortului de pescuit, care ar trebui să se aplice de la 1 februarie 2022, și a unor dispoziții privind anumite regiuni, care ar trebui să aibă o dată de aplicare specifică. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicare.

(49) Anumite măsuri internaționale care creează sau restricționează posibilitățile de pescuit pentru Uniune au fost adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) competente la sfârșitul anului 2021 și au devenit aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Prin urmare, dispozițiile care transpun aceste măsuri în dreptul Uniunii ar trebui să se aplice retroactiv. În mod concret, deoarece sezonul de pescuit în zona Convenției CCAMLR se derulează de la 1 decembrie la 30 noiembrie, iar anumite posibilități sau interdicții de pescuit în zona Convenției CCAMLR se stabilesc pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2021, este oportun ca dispozițiile corespunzătoare din prezentul regulament să se aplice de la respectiva dată. Această aplicare retroactivă nu aduce atingere principiului așteptărilor legitime, deoarece membrilor CCAMLR le este interzis să pescuiască fără autorizație în zona Convenției CCAMLR. În plus, în conformitate cu normele ICCAT, statele membre ar trebui să se asigure că navele lor nu instalează FAD-uri în cursul celor 15 zile care precedă începutul perioadei de interdicție, și anume de la 17 decembrie 2021.

(50) În conformitate cu procedura prevăzută în Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Guvernul Groenlandei și Guvernul Danemarcei, pe de altă parte, precum și în protocolul de punere în aplicare a acordului respectiv (11), comitetul mixt a stabilit nivelul posibilităților de pescuit disponibile pentru Uniune în apele Groenlandei în 2022. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.

(51) În 2021, Uniunea, Regatul Unit și Norvegia au organizat consultări trilaterale cu privire la șase stocuri comune și gestionate în comun în zona Mării Nordului, în scopul de a ajunge la un acord privind gestionarea stocurilor respective, inclusiv posibilitățile de pescuit pentru anul următor. Consultările respective s-au desfășurat în perioada 28 octombrie-10 decembrie 2021, pe baza poziției Uniunii convenite de Consiliu. Rezultatul consultărilor a fost consemnat într-un proces-verbal convenit, semnat de șefii delegațiilor Uniunii, Regatului Unit și Norvegiei la 10 decembrie 2021. Prin urmare, se propune stabilirea posibilităților de pescuit relevante la nivelul convenit cu Regatul Unit și Norvegia, împreună cu celelalte dispoziții din procesul-verbal convenit.

(52) În 2021, Uniunea și Norvegia au organizat consultări bilaterale cu privire la două stocuri comune și gestionate în comun în zona Skagerrak, în scopul de a ajunge la un acord privind gestionarea stocurilor respective, inclusiv posibilitățile de pescuit pentru anul următor, precum și schimburi de posibilități de pescuit. Aceste consultări s-au desfășurat în perioada 8 noiembrie-10 decembrie 2021, pe baza poziției Uniunii convenite de Consiliu. Rezultatul consultărilor a fost consemnat în trei procese-verbale convenite, semnate de șefii delegațiilor Uniunii și Norvegiei la 10 decembrie 2021. Prin urmare, se propune stabilirea posibilităților de pescuit relevante aplicând procesul-verbal convenit cu Norvegia, împreună cu celelalte dispoziții din procesul-verbal convenit.

(53) Ar trebui stabilite posibilitățile de pescuit pentru codul din Marea Nordului pentru a se asigura condiții de concurență echitabile pentru operatorii din Uniune și pentru a se asigura refacerea stocului respectiv. Măsurile legate funcțional de acestea, convenite de comun acord cu Regatul Unit și Norvegia, ar trebui menținute pentru a permite refacerea stocului și gestionarea sa durabilă pe termen lung.

(54) ICES a constatat în 2019 că capturile de hering (Clupea harengus) din diviziunea 3.a ar trebui să fie cât mai aproape de zero, având în vedere că, fără o limitare suplimentară a zonei și/sau a duratei pescuitului de hering, ar fi inevitabilă o captură de hering reproducător de primăvară din vestul Mării Baltice. Informațiile recente furnizate de ICES indică faptul că heringul reproducător de primăvară din vestul Mării Baltice se amestecă din ce în ce mai mult cu heringul din Marea Nordului în zona Skagerrak și în Marea Nordului, unde majoritatea capturilor de hering reproducător de primăvară din vestul Mării Baltice au loc în prezent în Skagerrak și, într-o mai mică măsură, în estul Mării Nordului.

(55) În procesul-verbal convenit întocmit în urma consultărilor bilaterale dintre Uniune și Norvegia cu privire la Skagerrak, Uniunea se angajează să își limiteze capturile efective în Skagerrak la 969 de tone, în timp ce Norvegia a fost de acord să transfere cel puțin 95 % din cota sa către Marea Nordului pentru a proteja heringul reproducător de primăvară din vestul Mării Baltice. În consecință, se propune limitarea capturilor globale ale flotelor C (HER/03A.) și D (HER/03A-BC) pentru statele membre în cauză prin adăugarea unei condiții speciale într-o notă de subsol la tabelele TAC-urilor aferente cotelor respective, menținând în același timp nivelul cotelor din tabele pentru a reflecta stabilitatea relativă și pentru a reglementa flexibilitatea interzonală asociată. În cazul Norvegiei, capturile efective maxime care ar putea avea loc în apele Uniunii din diviziunea ICES 3a ar corespunde unei cantități de 167 de tone (5 % din cota sa).

(56) În conformitate cu punctul 13.11 din procesul-verbal convenit întocmit în urma consultărilor bilaterale dintre UE și Norvegia cu privire la Skagerrak, Norvegia și Uniunea ar trebui să poată pescui în Marea Nordului până la 100 % din cota lor de hering din zona Skagerrak, pentru a proteja heringul reproducător de primăvară din vestul Mării Baltice. În așteptarea încheierii consultărilor bilaterale cu Regatul Unit pentru 2022, nu s-a putut confirma la 20 decembrie dacă poate fi menținută flexibilitatea interzonală asociată în ceea ce privește apele Regatului Unit pentru anul 2022 pentru HER/03A. Prin urmare, este necesar să se precizeze în mod explicit că flexibilitatea interzonală asociată în ceea ce privește apele Regatului Unit nu poate fi aplicată în notele de subsol corespunzătoare flotelor C până când Uniunea și Regatul Unit nu convin asupra acestei flexibilități în cadrul consultărilor bilaterale între cele două părți.

(57) La punctul 13.12 din procesul-verbal convenit întocmit în urma consultărilor bilaterale dintre Uniune și Norvegia cu privire la Skagerrak, Uniunea și-a anunțat intenția de a utiliza o anumită flexibilitate în zonele 4a și 4b din Marea Nordului, egală cu partea Uniunii de 5,7 % din nivelul flotei A sau cu 21 038 de tone,

(58) Uniunea a organizat anual consultări bilaterale cu Insulele Feroe privind schimbul de cote și accesul reciproc pentru 2022. Consultările respective nu au condus la încheierea unui acord în 2021.

(59) În temeiul articolului 498 alineatul (2) din Acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (12) (denumit în continuare „Acordul comercial și de cooperare”), Uniunea și Regatul Unit organizează anual consultări pentru a conveni, până la data de 10 decembrie a fiecărui an, asupra TAC-urilor pentru anul următor pentru stocurile enumerate în anexa 35 la Acordul comercial și de cooperare. În temeiul articolului 499 alineatul (2) din Acordul comercial și de cooperare d, în cazul în care nu s-a convenit asupra TAC-urilor respective până la 20 decembrie, părțile stabilesc TAC-uri provizorii.

(60) Consultările bilaterale cu Regatul Unit s-au încheiat la 21 decembrie. A fost prea târziu pentru ca rezultatul discuțiilor să fie înglobat în prezentul regulament, având în vedere că acesta ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2022. Prin urmare, Consiliul ar trebui să stabilească TAC-uri provizorii pentru pescuitul în apele Uniunii și în apele internaționale, precum și în apele la care navele de pescuit ale Uniunii primesc acces din partea unor țări terțe, cu respectarea deplină a Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării și a drepturilor și obligațiilor statelor de coastă, precum și a suveranității și jurisdicției acestora. Rezultatul consultărilor în temeiul articolului 498 din Acordul comercial și de cooperare, astfel cum este exprimat în procesul-verbal semnat la 21 decembrie 2021, ar trebui să fie reflectat într-o modificare a prezentului regulament, care ar trebui să fie adoptată cât mai curând posibil.

(61) TAC-urile provizorii ar trebui să vizeze asigurarea securității juridice pentru operatorii din Uniune și asigurarea continuării activităților de pescuit durabile până la adoptarea unei astfel de modificări.

(62) Această abordare se bazează pe articolul 499 alineatul (2) din Acordul comercial și de cooperare, care prevede că, în cazul în care un stoc enumerat în anexa 35 la acordul respectiv sau în tabelele A și B din anexa 36 la acordul respectiv rămâne fără o TAC convenită, fiecare parte stabilește o TAC provizorie corespunzătoare nivelului recomandat de ICES, care se aplică de la 1 ianuarie. În temeiul articolului 499 alineatele (3), (4) și (5) din Acordul comercial și de cooperare și prin derogare de la alineatul (2) din articolul respectiv, TAC-urile pentru stocurile speciale se stabilesc în conformitate cu orientările care ar fi trebuit să fie adoptate de Comitetul specializat privind pescuitul până la 1 iulie 2021.

(63) Prin urmare, ca abordare generală, posibilitățile de pescuit provizorii pentru Uniune ar trebui să se bazeze pe avizul ICES pentru 2022. Acestea ar trebui să corespundă cotei Uniunii convenite în temeiul Acordului comercial și de cooperare.

(64) Fără a aduce atingere orientărilor pentru stocurile speciale și ținând seama de faptul că aceste orientări nu au fost încă adoptate, TAC-urile pentru stocurile respective ar trebui să fie conforme cu articolul 499 din Acordul comercial și de cooperare.

(65) TAC-urile provizorii ar trebui, de asemenea, să fie conforme cu cadrul juridic aplicabil al Uniunii, în special cu articolul 4, articolul 5 alineatul (3) și articolul 8 din Regulamentul (UE) 2019/472, precum și cu articolul 4, articolul 5 alineatul (3) și articolul 7 din Regulamentul (UE) 2018/973.

(66) Există anumite stocuri pentru care ICES a emis avize științifice pentru capturi zero. Dacă TAC-urile provizorii pentru aceste stocuri ar fi stabilite la nivelul indicat în avizul științific, obligația de a debarca integral capturile, inclusiv capturile accidentale din stocurile respective, din cadrul activităților de pescuit mixt ar conduce la fenomenul „speciilor de blocaj”. Pentru a asigura un echilibru corect între menținerea pescuitului, având în vedere potențialele implicații socioeconomice grave în caz contrar, și necesitatea de a atinge o stare biologică bună pentru aceste stocuri, luând în considerare dificultatea de a pescui concomitent toate stocurile din cadrul unui pescuit mixt la nivelul MSY, este adecvat să se stabilească TAC-uri provizorii pentru capturile accidentale din stocurile respective. Nivelul TAC-urilor respective ar trebui să fie de așa natură încât rata mortalității pentru stocurile respective să scadă și să se ofere stimulente pentru îmbunătățirea selectivității și pentru evitarea capturilor din stocurile respective. Pentru a reduce capturile din stocurile pentru care sunt stabilite TAC-uri provizorii de capturi accidentale, posibilitățile de pescuit pentru activitățile de pescuit prin care se capturează pești provenind din stocurile respective ar trebui stabilite la niveluri care să contribuie la refacerea biomasei stocurilor vulnerabile până la niveluri durabile.

(67) Ca abordare generală, TAC-urile provizorii ar trebui să fie stabilite pe baza unei reînnoiri a TAC-urilor adoptate de Consiliu pentru 2021, aplicând un raport de 25 % față de nivelurile din 2021, pentru a acoperi primul trimestru al anului 2022. Această abordare nu aduce atingere TAC-urilor definitive.

(68) Stocurile pentru care ar trebui să se aplice un procent mai mare de 25 % ar trebui stabilite pe baza analizei utilizării cotelor în primul trimestru al ultimilor patru ani (2018-2021) de către statele membre. TAC-urile provizorii au fost evaluate în conformitate cu avizele științifice și ținând seama de cotele Uniunii stabilite în Acordul comercial și de cooperare și nu depășesc TAC-urile definitive convenite cu Regatul Unit. Respectivele TAC-uri provizorii mai mari ar trebui să fie în conformitate cu avizul ICES, cu cadrul juridic aplicabil al Uniunii și cu Acordul comercial și de cooperare. Ele vor permite navelor de pescuit ale Uniunii să utilizeze posibilitățile de pescuit la care au dreptul și de care ar fi altfel private, din cauza caracterului sezonier al pescuitului din stocurile în cauză.

(69) Acest nivel este considerat, în principiu, suficient pentru navele de pescuit ale Uniunii, cel puțin până la 31 martie 2022.

(70) Uniunea a consultat Regatul Unit cu privire la abordarea care vizează stabilirea unor TAC-uri provizorii.

(71) Bibanul-de-mare european din zona nordică este un stoc deținut în comun Regatul Unit, prin urmare ar trebui stabilite măsuri provizorii pentru primul trimestru al anului 2022 pentru acest stoc, în așteptarea implementării rezultatului consultărilor cu Regatul Unit.

(72) Pentru a se ține seama de aplicarea obligației de debarcare și pentru a pune cotele pentru anumite capturi accidentale la dispoziția statelor membre care nu au o cotă, ar trebui instituit un mecanism privind schimbul de cote pentru o serie de stocuri.

(73) Ar trebui continuată utilizarea perioadelor de interzicere a pescuitului de uvă (Ammodytes spp.) cu anumite unelte tractate în diviziunile ICES 2a și 3a și în subzona ICES 4, pentru a permite protejarea zonelor de depunere a icrelor și limitarea capturilor de puiet,

Articolul 1

Obiect

(1) Prezentul regulament stabilește posibilitățile de pescuit disponibile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara Uniunii, pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește. (2) Posibilitățile de pescuit menționate la alineatul (1) includ: (a) limitele de captură pentru anul 2022 și, în situațiile precizate în prezentul regulament, pentru anul 2023; (b) limitele efortului de pescuit pentru anul 2022, cu excepția limitelor efortului de pescuit prevăzute în anexa II, care aplică de la 1 februarie 2022 până la 31 ianuarie 2023; (c) posibilitățile de pescuit pentru perioada 1 decembrie 2021-30 noiembrie 2022 pentru anumite stocuri din zona Convenției CCAMLR.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament se aplică următoarelor nave: (a) navelor de pescuit ale Uniunii; (b) navelor țărilor terțe aflate în apele Uniunii. (2) De asemenea, prezentul regulament se aplică: (a) anumitor activități de pescuit recreativ menționate în mod expres în dispozițiile relevante ale prezentului regulament; și (b) activităților comerciale de pescuit de la țărm.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. În plus, se aplică următoarele definiții: (a) „navă a unei țări terțe” înseamnă o navă de pescuit care arborează pavilionul unei țări terțe și este înmatriculată în respectiva țară terță; (b) „pescuit recreativ” înseamnă activități de pescuit necomerciale care exploatează resursele biologice marine, cum ar fi în scop recreativ, turistic sau sportiv; (c) „ape internaționale” înseamnă apele care se găsesc în afara suveranității sau jurisdicției vreunui stat; (d) „captură totală admisibilă” (TAC) înseamnă: (i) în cadrul activităților de pescuit care fac obiectul excepției de la obligația de debarcare menționată la articolul 15 alineatele (4)-(7) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cantitatea de pește care poate fi debarcată anual din fiecare stoc; (ii) în cadrul tuturor celorlalte activități de pescuit, cantitatea de pește care poate fi capturată anual din fiecare stoc; (e) „cotă” înseamnă o proporție din TAC repartizată Uniunii, unui stat membru sau unei țări terțe; (f) „evaluare analitică” înseamnă o evaluare cantitativă a tendințelor unui anumit stoc, bazată pe date privind biologia și exploatarea stocului și despre care s-a stabilit, printr-o analiză științifică, că are o calitate suficientă pentru a servi drept bază pentru avize științifice privind opțiunile viitoare în materie de capturi; (g) „dimensiunea ochiului de plasă” înseamnă dimensiunea ochiului plaselor de pescuit, definită la articolul 6 punctul 34 din Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului (13); (h) „registrul flotei de pescuit a Uniunii” înseamnă registrul întocmit de Comisie în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (i) „jurnal de pescuit” înseamnă jurnalul menționat la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009; (j) „baliză instrumentală” înseamnă o baliză marcată în mod clar cu un număr de referință unic, care permite identificarea proprietarului său, și echipată cu un sistem de localizare prin satelit pentru a i se monitoriza poziția; (k) „baliză operațională” înseamnă orice baliză instrumentală, activată anterior, pusă în funcțiune și utilizată pe mare pe un dispozitiv de concentrare a peștilor (FAD) flotant sau pe un obiect plutitor, care transmite pozițiile și alte informații disponibile, cum ar fi estimări furnizate de ecosondă; (l) „valoarea FMSY” înseamnă valoarea estimată a mortalității prin pescuit care, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile medii actuale de mediu, asigură captura maximă durabilă pe termen lung.

Articolul 4

Zone de pescuit

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții ale zonelor: (a) zonele ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt zonele geografice precizate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (14); (b) „Skagerrak” înseamnă zona geografică delimitată la vest de o linie trasată de la farul Hanstholm la farul Lindesnes, iar la sud de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna și de la respectivul punct la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză; (c) „Kattegat” înseamnă zona geografică delimitată la nord de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna și de la respectivul punct la punctul cel mai apropiat pe coasta suedeză, iar la sud de o linie trasată de la Hasenøre la Gnibens Spids, de la Korshage la Spodsbjerg și de la Gilbjerg Hoved la Kullen; (d) „unitatea funcțională 16 din subzona ICES 7” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții: — 53° 30' N 15° 00' V, — 53° 30' N 11° 00' V, — 51° 30' N 11° 00' V, — 51° 30' N 13° 00' V, — 51° 00' N 13° 00' V, — 51° 00' N 15° 00' V; (e) „unitatea funcțională 25 din diviziunea ICES 8c” înseamnă zona maritimă geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții: — 43° 00' N 9° 00' V, — 43° 00' N 10° 00' V, — 43° 30' N 10° 00' V, — 43° 30' N 9° 00' V, — 44° 00' N 9° 00' V, — 44° 00' N 8° 00' V, — 43° 30' N 8° 00' V; (f) „unitatea funcțională 26 din diviziunea ICES 9a” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții: — 43° 00' N 8° 00' V, — 43° 00' N 10° 00' V, — 42° 00' N 10° 00' V, — 42° 00' N 8° 00' V; (g) „unitatea funcțională 27 din diviziunea ICES 9a” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții: — 42° 00' N 8° 00' V, — 42° 00' N 10° 00' V, — 38° 30' N 10° 00' V, — 38° 30' N 9° 00' V, — 40° 00' N 9° 00' V, — 40° 00' N 8° 00' V; (h) „unitatea funcțională 30 din diviziunea ICES 9a” înseamnă zona geografică aflată sub jurisdicția Spaniei în Golful Cádiz și în apele adiacente ale diviziunii ICES 9a; (i) „unitatea funcțională 31 din diviziunea ICES 8c” înseamnă zona maritimă geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții: — 43° 30' N 6° 00' V, — 44° 00' N 6° 00' V, — 44° 00' N 2° 00' V, — 43° 30' N 2° 00' V; (j) „Golful Cádiz” înseamnă zona geografică a diviziunii ICES 9a la est de longitudinea 7° 23' 48″ V; (k) „zona Convenției CCAMLR (Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica)” înseamnă zona geografică definită la articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 al Consiliului (15); (l) „zonele CECAF (Comitetul pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului)” înseamnă zonele geografice indicate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (16); (m) „zona Convenției CITT (Comisia interamericană pentru tonul tropical)” înseamnă zona geografică definită în Convenția pentru întărirea Comisiei interamericane pentru tonul tropical instituite prin Convenția din 1949 între Statele Unite ale Americii și Republica Costa Rica (Convenția Antigua) (17); (n) „zona Convenției ICCAT (Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic)” înseamnă zona geografică definită în Convenția internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic (18); (o) „zona de competență a IOTC (Comisia Tonului din Oceanul Indian)” înseamnă zona geografică definită în Acordul de instituire a Comisiei Tonului din Oceanul Indian (19); (p) „zonele NAFO (Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest)” înseamnă zonele geografice indicate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 217/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (20); (q) „zona Convenției SEAFO (Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est)” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor piscicole din sud-estul Oceanului Atlantic (21); (r) „zona acordului SIOFA (Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian)” înseamnă zona geografică definită în Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (22); (s) „zona Convenției SPRFMO (Organizația Regională de Gestionare a Pescuitului în Pacificul de Sud)” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor piscicole în marea liberă a Pacificului de Sud (23); (t) „zona Convenției WCPFC (Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central)” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea rezervelor de pești mari migratori din Oceanul Pacific de Vest și Central (24); (u) „zona de mare liberă din Marea Bering” înseamnă zona geografică de mare liberă din Marea Bering dincolo de 200 de mile marine de la liniile de bază de la care este măsurată lățimea mării teritoriale a statelor costiere la Marea Bering; (v) „zona de suprapunere dintre zonele Convențiilor CITT și WCPFC” înseamnă zona geografică definită prin următoarele limite: — longitudine 150o V, — longitudine 130o V, — latitudine 4o S, — latitudine 50° S.

Articolul 5

TAC-uri și repartizări

(1) TAC-urile pentru navele de pescuit ale Uniunii aflate în apele Uniunii și în anumite ape din afara Uniunii, repartizarea acestora între statele membre și, după caz, condițiile legate funcțional de acestea sunt stabilite în anexa I. (2) Navele de pescuit ale Uniunii pot fi autorizate să pescuiască în apele aflate sub jurisdicția de pescuit a Insulelor Feroe, a Groenlandei, a Norvegiei și în zona de pescuit din jurul insulei Jan Mayen, cu respectarea TAC-urilor din anexa I la prezentul regulament și cu respectarea condițiilor prevăzute la articolul 20 și în partea A din anexa V la prezentul regulament și în Regulamentul (UE) 2017/2403 al Parlamentului European și al Consiliului (25) și în dispozițiile de punere în aplicare a acestuia. (3) Navele de pescuit ale Uniunii pot fi autorizate să pescuiască în apele aflate sub jurisdicția de pescuit a Regatului Unit cu respectarea TAC-urilor din anexa I la prezentul regulament și cu respectarea condițiilor prevăzute la articolul 20 din prezentul regulament și în Regulamentul (UE) 2017/2403 și în dispozițiile de punere în aplicare a acestuia.

Articolul 6

TAC-uri care sunt stabilite de statele membre

(1) TAC-urile pentru anumite stocuri de pește identificate în anexa I se stabilesc de statul membru în cauză. (2) TAC-urile care sunt stabilite de un stat membru: (a) respectă principiile și normele PCP, în special principiul exploatării durabile a stocului; și (b) conduc la o exploatare a stocului care: (i) este compatibilă cu captura maximă durabilă, cu o probabilitate cât mai ridicată cu putință, în cazul în care este disponibilă o evaluare analitică; sau (ii) este compatibilă cu abordarea precaută a gestionării pescuitului, în cazul în care nu este disponibilă o evaluare analitică sau dacă aceasta este incompletă. (3) Până la 15 martie 2022, fiecare stat membru în cauză transmite Comisiei următoarele informații: (a) TAC-urile pe care le-a stabilit; (b) datele pe care le-a colectat, evaluat și utilizat ca bază pentru stabilirea TAC-urilor; (c) detalii privind modul în care TAC-urile stabilite respectă alineatul (2).

Articolul 7

Aplicarea TAC-urilor provizorii

(1) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat într-un tabel cu posibilități de pescuit din anexa IA sau din anexa IB, posibilitățile de pescuit din tabelul respectiv se aplică cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie până la 31 martie 2022. Respectivele posibilități de pescuit provizorii nu aduc atingere stabilirii posibilităților de pescuit definitive pentru 2022 în conformitate cu rezultatele negocierilor și consultărilor internaționale, cu avizele științifice, cu dispozițiile aplicabile din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cu planurile multianuale relevante. (2) Navele Uniunii pot pescui stocurile care fac obiectul posibilităților de pescuit provizorii menționate la alineatul (1) în apele Uniunii, în apele internaționale și în apele țărilor terțe care au acordat navelor Uniunii acces la apele lor.

Articolul 8

Condiții referitoare la debarcarea capturilor și a capturilor accidentale

(1) Capturile care nu fac obiectul obligației de debarcare în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sunt reținute la bord sau debarcate numai dacă: (a) au fost efectuate de nave care arborează pavilionul unui stat membru care deține o cotă, iar cota respectivă nu a fost epuizată; sau (b) reprezintă o fracțiune a unei cote a Uniunii care nu a fost repartizată între statele membre, iar cota respectivă nu a fost epuizată. (2) În scopul derogării de la obligația de a scădea capturile din cotele relevante, prevăzută la articolul 15 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, stocurile de specii nevizate care se situează în limite biologice sigure menționate la articolul respectiv sunt identificate în anexa I la prezentul regulament.

Articolul 9

Mecanismul privind schimbul de cote pentru TAC-urile aferente capturilor accidentale inevitabile

(1) Pentru a se ține seama de obligația de debarcare și pentru a institui cote pentru anumite capturi accidentale la dispoziția statelor membre care nu au o cotă, se aplică mecanismul privind schimbul de cote prevăzut la alineatele (2)-(5) în ceea ce privește TAC-urile indicate în anexa IA. (2) 6 % din fiecare cotă repartizată unui stat membru din cadrul TAC-urilor pentru cod (Gadus morhua) din Marea Celtică, cod din vestul Scoției, merlan din Marea Irlandei și cambulă din diviziunile ICES 7h, 7j și 7k, precum și 3 % din fiecare cotă din cadrul TAC-urilor pentru merlan din vestul Scoției, se pun la dispoziție în vederea constituirii unei rezerve comune pentru schimburile de cote (denumită în continuare „rezerva comună”), care se deschide la 1 ianuarie 2022. Statele membre care nu dispun de o cotă au acces exclusiv la rezerva comună până la 31 martie 2022. (3) Cantitățile extrase din rezerva comună nu pot face obiectul unor schimburi sau al unor transferuri către anul următor. După 31 martie 2022, orice cantități neutilizate se returnează statelor membre care au contribuit inițial la rezerva comună. (4) Statele membre care nu dispun de o cotă furnizează în schimb cote pentru stocurile enumerate în apendicele la anexa IA, cu excepția cazului în care statul membru care nu deține o cotă și statul membru care contribuie la rezerva comună convin altfel. (5) Cotele menționate la alineatul (4) trebuie să aibă o valoare comercială echivalentă, stabilită pe baza unei rate de schimb a pieței sau a altor rate de schimb reciproc acceptabile. În lipsa altor soluții, valoarea comercială echivalentă se stabilește pe baza prețurilor medii din Uniune din anul precedent, astfel cum sunt furnizate de Observatorul Pieței Europene pentru produse provenite din pescuit și din acvacultură. (6) În cazul în care mecanismul privind schimbul de cote prevăzut la alineatele (2)-(5) nu permite statelor membre să își acopere în aceeași măsură capturile accidentale inevitabile, statele membre depun eforturi pentru a găsi un acord privind schimburile de cote în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, asigurându-se că cotele schimbate au o valoare comercială echivalentă.

Articolul 10

Limite ale efortului de pescuit în diviziunea ICES 7e

(1) Pentru perioada menționată la articolul 1 alineatul (2) litera (b), aspectele tehnice ale drepturilor și obligațiilor pentru gestionarea stocului de limbă-de-mare din diviziunea ICES 7e sunt stabilite în anexa II. (2) La solicitarea unui stat membru, în conformitate cu punctul 7.4 din anexa II, Comisia poate adopta un act de punere în aplicare prin care să îi aloce acestui stat membru un număr suplimentar de zile pe mare față de cele menționate la punctul 5 din anexa II, în care poate autoriza prezența unei nave aflate sub pavilionul său în diviziunea ICES 7e atunci când transportă la bord oricare dintre uneltele reglementate. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2) din prezentul regulament. (3) La solicitarea unui stat membru Comisia poate adopta un act de punere în aplicare prin care să îi aloce acestui stat membru maximum trei zile suplimentare, între 1 februarie 2022 și 31 ianuarie 2023, față de cele menționate la punctul 5 din anexa II, în care o navă poate fi prezentă în diviziunea ICES 7e, pe baza unui program consolidat de observații științifice, astfel cum este menționat la punctul 8.1 din anexa II. Această alocare se face pe baza descrierii prezentate de statul membru în conformitate cu punctul 8.3 din anexa II și în urma consultării CSTEP. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2) din prezentul regulament.

Articolul 11

Măsuri privind pescuitul de biban-de-mare european în diviziunile ICES 4b și 4c și în subzona ICES 7

(1) Se interzice pescuirea de către navele de pescuit ale Uniunii, precum și pentru orice activități comerciale de pescuit de la țărm, de biban-de-mare european (Dicentrarchus labrax) în diviziunile ICES 4b și 4c și în subzona ICES 7 sau reținerea la bord, transbordarea, relocalizarea sau debarcarea de biban-de-mare european capturat în zona respectivă. (2) Interdicția prevăzută la alineatul (1) nu se aplică capturilor accidentale de biban-de-mare din cadrul activităților comerciale de pescuit cu plasă de la țărm. Această excepție se aplică numărului istoric de plase de plajă, fixat la nivelurile de dinainte de 2017. Activitățile comerciale de pescuit cu plasă de la țărm nu vizează bibanul-de-mare, putând fi debarcate numai capturile accidentale inevitabile de biban-de-mare. (3) Prin derogare de la alineatul (1), în ianuarie 2022, în diviziunile ICES 4b, 4c, 7d, 7e, 7f și 7h, navele de pescuit ale Uniunii pot să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să relocalizeze sau să debarce biban-de-mare european capturat în zona respectivă cu următoarele unelte de pescuit și în următoarele limite: (a) utilizând traule de fund (26), pentru capturi accidentale inevitabile, nu mai mult de 380 de kilograme în două luni și 5 % din greutatea capturilor totale de organisme marine aflate la bord capturate de nava în cauză pentru fiecare campanie de pescuit; (b) utilizând seine (27), pentru capturi accidentale inevitabile, nu mai mult de 380 de kilograme în două luni și 5 % din greutatea capturilor totale de organisme marine aflate la bord capturate de nava în cauză pentru fiecare campanie de pescuit; (c) utilizând unelte cu cârlige și linie (28), nu mai mult de 1,43 tone per navă; (d) utilizând setci fixe (29), pentru capturi accidentale inevitabile, nu mai mult de 0,35 tone per navă. Derogarea prevăzută la primul paragraf litera (c) se aplică navelor de pescuit ale Uniunii care au înregistrat capturi de biban-de-mare european utilizând unelte cu cârlige și linie în perioada 1 iulie 2015-30 septembrie 2016. Derogarea prevăzută la primul paragraf litera (d) se aplică navelor de pescuit ale Uniunii care au înregistrat capturi de biban-de-mare european utilizând setci fixe în perioada 1 iulie 2015-30 septembrie 2016. În cazul înlocuirii unei nave de pescuit a Uniunii, statele membre pot permite aplicarea derogărilor respective la o altă navă de pescuit a Uniunii, cu condiția ca numărul de nave de pescuit ale Uniunii care fac obiectul fiecăreia dintre derogări și capacitatea globală de pescuit a acestora să nu crească. (4) Limitele de captură prevăzute la alineatul (3) nu sunt transferabile între nave și nici, în cazul în care se aplică o limită bilunară, de la o perioadă de două luni la alta. Pentru navele de pescuit ale Uniunii care utilizează mai multe unelte de pescuit în două luni calendaristice, se aplică cea mai joasă limită de captură prevăzută la alineatul (3) pentru oricare dintre uneltele de pescuit utilizate. Statele membre raportează Comisiei, în termen de 15 zile de la sfârșitul fiecărei luni, toate capturile de biban-de-mare european în funcție de tipul de unelte utilizate. (5) În cadrul pescuitului recreativ, inclusiv de la țărm, în diviziunile ICES 4b, 4c, 6a, 7a-7k: (a) de la 1 ianuarie la 28 februarie: (i) se permite pescuitul bibanului-de-mare european doar cu capturare urmată de eliberare, cu lansetă sau cu linie de pescuit; (ii) se interzice reținerea la bord, relocalizarea, transbordarea sau debarcarea de biban-de-mare european capturat în zona respectivă; (b) de la 1 martie la 31 martie: (i) pot fi capturate și reținute maximum două exemplare de biban-de-mare european per pescar pe zi; (ii) dimensiunea minimă a bibanului-de-mare european reținut este de 42 cm; (iii) nu pot fi utilizate plase fixe pentru a captura sau reține biban-de-mare european. (6) Alineatul (5) nu aduce atingere măsurilor naționale mai stricte privind pescuitul recreativ. (7) Prezentul articol se aplică de la 1 ianuarie la 31 martie 2022.

Articolul 12

Măsuri privind pescuitul de biban-de-mare european în diviziunile ICES 8a și 8b

(1) Franța și Spania se asigură că rata mortalității prin pescuit a stocului de biban-de-mare european în diviziunile ICES 8a și 8b corespunzătoare pescuitului comercial și pescuitului recreativ pe care îl desfășoară nu depășește valoarea FMSY, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/472. (2) În cadrul pescuitului recreativ, inclusiv de la țărm, în diviziunile ICES 8a și 8b: (a) pot fi capturate și reținute maximum două exemplare de biban-de-mare european per pescar pe zi; (b) nu pot fi utilizate plase fixe pentru a captura sau reține biban-de-mare european. (3) Alineatul (2) se aplică fără a aduce atingere măsurilor naționale mai stricte privind pescuitul recreativ.

Articolul 13

Măsuri privind pescuitul de anghilă europeană în apele Uniunii din zona ICES

Se interzice orice activitate de pescuit direcționată, accidentală sau recreativă de anghilă europeană (Anguilla anguilla), astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în apele Uniunii din zona ICES și în apele salmastre, precum estuarele, lagunele de coastă și apele de tranziție, pentru o perioadă de trei luni consecutive. Fiecare stat membru în cauză stabilește perioada respectivă, care se situează între 1 august 2022 și 28 februarie 2023, pentru a se asigura că interdicția acoperă perioadele în care se înregistrează cea mai mare migrație a anghilei europene. Până la 1 iunie 2022, cel târziu, statele membre comunică Comisiei perioada de interdicție stabilită, împreună cu informațiile care justifică alegerea ei.

Articolul 14

Dispoziții speciale privind repartizarea posibilităților de pescuit

(1) Repartizarea posibilităților de pescuit între statele membre conform prezentului regulament nu aduce atingere: (a) schimburilor efectuate în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (b) deducerilor și realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009; (c) realocărilor efectuate în temeiul articolelor 12 și 47 din Regulamentul (UE) 2017/2403; (d) debarcărilor suplimentare permise în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (e) cantităților retrase în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și cu articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013; (f) deducerilor efectuate în temeiul articolelor 105, 106 și 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009; (g) transferurilor sau schimburilor de cote efectuate în temeiul articolului 21 din prezentul regulament. (2) Stocurile care fac obiectul TAC-urilor de precauție sau analitice în scopul gestionării de la an la an a TAC-urilor și a cotelor de pescuit prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 847/96 sunt identificate în anexa I la prezentul regulament. (3) Cu excepția cazurilor în care există dispoziții contrare în anexa I la prezentul regulament, articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică stocurilor care fac obiectul unor TAC-uri de precauție, iar articolul 3 alineatele (2) și (3) și articolul 4 din regulamentul respectiv se aplică stocurilor care fac obiectul unor TAC-uri analitice. (4) Articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Articolul 15

Perioade de interzicere a activităților de pescuit pentru uvă

Se interzice pescuitul comercial de uvă (Ammodytes spp.) cu traule de fund, cu seine sau cu unelte tractate similare, cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 16 mm, în diviziunile ICES 2a și 3a și în subzona ICES 4 de la 1 ianuarie la 31 martie 2022.

Articolul 16

Măsuri de remediere pentru cod în Marea Nordului

(1) Zonele închise pentru pescuit, cu excepția pescuitului cu unelte pelagice (plase-pungă și traule), și perioadele în care se aplică închiderile sunt instituite în anexa IV. (2) Se interzice pescuitul pentru navele care pescuiesc cu traule de fund și seine cu o dimensiune minimă a ochiului de 70 mm în diviziunile ICES 4a și 4b sau de 90 mm în diviziunea ICES 3a, precum și cu paragate (30) în apele Uniunii din diviziunea ICES 4a, la nord de 58° 30′ 00″ N și la sud de 61° 30′ 00″ N, și în apele Uniunii din diviziunile ICES 3a.20 (Skagerrak), 4a și 4b, la nord de 57° 00′ 00″ N și la est de 5° 00′ 00″ E. (3) Prin derogare de la alineatul (2), navele de pescuit menționate la alineatul respectiv pot pescui în zonele menționate la respectivul alineat, cu condiția să îndeplinească cel puțin unul dintre următoarele criterii: (a) capturile lor de cod nu reprezintă mai mult de 5 % din totalul capturilor pentru fiecare campanie de pescuit; se presupune că navele ale căror capturi de cod nu au depășit 5 % din totalul capturilor lor în perioada 2017-2019 respectă acest criteriu, cu condiția să utilizeze în continuare aceleași unelte de pescuit pe care le-au utilizat în perioada respectivă; această prezumție poate fi contestată; (b) se utilizează un traul de fund sau o seină reglementat(ă) și cu un grad ridicat de selectivitate, care permite, conform unui studiu științific, o reducere cu cel puțin 30 % a capturilor de cod în comparație cu navele care pescuiesc folosind dimensiunea de bază a ochiurilor de plasă pentru unelte tractate, astfel cum se specifică în partea B punctul 1.1 din anexa V la Regulamentul (UE) 2019/1241; aceste studii pot fi evaluate de CSTEP și, în cazul unei evaluări negative, uneltele respective nu mai sunt considerate valabile pentru utilizare în zonele menționate la alineatul (2) din prezentul articol; (c) pentru navele care pescuiesc cu traule de fund și seine cu dimensiunea ochiului mai mare sau egală cu 100 mm (TR1), se utilizează următoarele unelte de pescuit cu grad ridicat de selectivitate: (i) matițe de traul cu o dimensiune minimă a ochiurilor plasei de 600 mm; (ii) distanțier extins (0,6 m); (iii) plasă de sortare orizontală cu ferestre de ieșire cu dimensiunea ochiului plasei mare; (d) pentru navele care pescuiesc cu traule de fund și seine cu dimensiunea ochiului mai mare sau egală cu 70 mm în diviziunea ICES 4a și cu 90 mm în diviziunea ICES 3a și mai mică de 100 mm (TR2), se utilizează următoarele unelte de pescuit cu grad ridicat de selectivitate: (i) sită de sortare orizontală cu un spațiu maxim între bare de 50 mm, care separă peștii plați de peștii rotunzi, cu un orificiu neblocat de evacuare a peștilor rotunzi; (ii) panou Seltra cu ochiuri pătrate de 300 mm; (iii) o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 35 mm, cu un orificiu neblocat de evacuare a peștilor; (e) navele intră sub incidența unui plan național de evitare a codului pentru a menține capturile de cod în conformitate cu rata de mortalitate prin pescuit corespunzătoare posibilităților de pescuit stabilite, pe baza nivelurilor din avizele științifice, prin măsuri spațiale sau tehnice sau printr-o combinație a acestora; aceste planuri sunt evaluate în termen de maximum două luni de la punerea lor în aplicare, de către CSTEP în cazul statelor membre sau de către organismul științific național competent în cazul țărilor terțe și, în cazul în care se consideră necesar, sunt revizuite în continuare dacă aceste evaluări constată că obiectivul planului național de evitare a codului nu va fi îndeplinit. (4) Statele membre intensifică monitorizarea, controlul și supravegherea navelor menționate la alineatul (2) pentru a controla respectarea condițiilor stabilite la alineatul (3). (5) Prezentul articol nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul cercetărilor științifice, cu condiția ca cercetările respective să fie efectuate în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241.

Articolul 17

Măsuri de remediere pentru cod în Kattegat

(1) Navele Uniunii care pescuiesc în Kattegat cu traule de fund (31) cu o dimensiune minimă a ochiurilor de plasă de 70 mm utilizează una dintre următoarele unelte selective: (a) o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 35 mm, cu un orificiu neblocat de evacuare a peștilor; (b) o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 50 mm, care separă peștii plați de peștii rotunzi, cu un orificiu neblocat de evacuare a peștilor rotunzi; (c) panou Seltra cu ochiuri pătrate de 300 mm; (d) o unealtă de pescuit reglementată cu un grad ridicat de selectivitate, ale cărei caracteristici tehnice determină, potrivit studiului științific evaluat de către CSTEP, capturi de cod mai mici de 1,5 %, cu condiția să fie singura unealtă aflată la bordul navei. (2) Navele Uniunii care participă la un proiect derulat de un stat membru și care sunt dotate cu echipamente care permit pescuitul integral documentat pot utiliza o unealtă în conformitate cu partea B din anexa V la Regulamentul (UE) 2019/1241. Statul membru în cauză comunică Comisiei lista navelor respective. (3) Prezentul articol nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul cercetărilor științifice, cu condiția ca cercetările respective să fie efectuate în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241.

Articolul 18

Specii interzise

(1) Navele de pescuit ale Uniunii nu pescuiesc, nu rețin la bord, nu transbordează și nu debarcă următoarele specii: (a) vatos spinos (Amblyraja radiata) în apele Uniunii din diviziunile ICES 2a, 3a și 7d și din subzona ICES 4; (b) biban cu ochiul auriu (Beryx splendens) în subzona NAFO 6; (c) rechin catifelat (Centrophorus squamosus) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14; (d) rechin portughez (Centroscymnus coelolepis) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14; (e) rechin focă (Dalatias licha) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14; (f) câine-de-mare abisal (Deania calcea) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14; (g) complexul de specii (Dipturus cf. flossada și Dipturus cf. intermedia) de vulpe neagră (Dipturus batis) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzonele ICES 3, 4, 6, 7, 8, 9 și 10; (h) marele rechin lanternă (Etmopterus princeps) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14; (i) rechin neted (Galeorhinus galeus) capturat cu paragate în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4 și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES 1, 5, 6, 7, 8, 12 și 14; (j) rechinul scrumbiilor (Lamna nasus) în toate apele; (k) vulpe-de-mare (Raja clavata) în apele Uniunii din diviziunea ICES 3a; (l) pisică-de-mare marmorată (Raja undulata) în apele Uniunii din subzonele ICES 6 și 10; (m) rechin-balenă (Rhincodon typus) în toate apele; (n) pește-ghitară (Rhinobatos rhinobatos) în Marea Mediterană; (o) câine-de-mare (Squalus acanthias) în apele Uniunii din subzonele ICES 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 și 10, cu excepția programelor de evitare care figurează în anexa IA. (2) Atunci când sunt capturate accidental, exemplarele din speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate și trebuie eliberate imediat.

Articolul 19

Transmiterea datelor

Atunci când transmit Comisiei date privind debarcările și efortul de pescuit în conformitate cu articolele 33 și 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa I la prezentul regulament.

Articolul 20

Autorizații de pescuit

(1) Numărul maxim de autorizații de pescuit pentru navele de pescuit ale Uniunii care pescuiesc în apele unei țări terțe, după caz, este stabilit în partea A din anexa V. (2) În cazul în care un stat membru transferă o cotă altui stat membru în zonele de pescuit stabilite în partea A din anexa V la prezentul regulament, în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, transferul include un transfer corespunzător de autorizații de pescuit și este notificat Comisiei. Numărul total de autorizații pentru fiecare zonă de pescuit, astfel cum este stabilit în partea A din anexa V la prezentul regulament, nu trebuie depășit.

Articolul 21

Transferuri și schimburi de cote

(1) În cazul în care normele unei organizații regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) permit transferuri sau schimburi de cote între părțile contractante la ORGP respectivă, un stat membru (denumit în continuare „statul membru în cauză”) poate discuta cu o parte contractantă la ORGP respectivă și poate elabora o eventuală propunere privind transferul sau schimbul de cote avut în vedere, după caz. Statul membru în cauză notifică Comisia în legătură cu propunerea. (2) În momentul notificării în conformitate cu alineatul (1), Comisia poate aproba propunerea privind transferul sau schimbul de cote avut în vedere. În cazul în care Comisia aprobă propunerea, aceasta își exprimă, fără întârzieri nejustificate, acordul de a-și asuma obligații în temeiul transferului sau schimbului de cote avut în vedere. Comisia notifică secretariatul ORGP cu privire la transfer sau schimb în conformitate cu normele ORGP respective. (3) Comisia informează statele membre cu privire la orice transfer sau schimb de cote convenit. (4) Posibilitățile de pescuit primite sau transferate de statul membru în cauză în cadrul transferului sau al schimbului de cote se consideră a fi cote adăugate sau scăzute din cotele repartizate statului membru în cauză, începând din momentul în care transferul sau schimbul intră în vigoare în temeiul acordului cu partea contractantă relevantă la ORGP sau în conformitate cu normele ORGP relevante, după caz. Astfel de transferuri sau schimburi nu afectează metoda de distribuție pentru repartizarea posibilităților de pescuit către statele membre în conformitate cu principiul stabilității relative a activităților de pescuit. (5) Prezentul articol se aplică până la 31 ianuarie 2023 pentru transferurile de cote de la o parte contractantă la o ORGP către Uniune și pentru repartizarea ulterioară a acestora către statele membre.

Articolul 22

Interdicțiile vizând sebasta din Marea Irminger

Se interzic toate activitățile de pescuit în zona delimitată de următoarele coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84: Latitudine Longitudine 63° 00' -30° 00' 61° 30' -27° 35' 60° 45' -28° 45' 62° 00' -31° 35' 63° 00' -30° 00'

Articolul 23

Limitări ale capacității de pescuit, de creștere și de îngrășare

(1) Numărul navelor cu momeală și al navelor pentru pescuitul la trenă ale Uniunii autorizate să pescuiască activ, în Oceanul Atlantic de Est, ton roșu (Thunnus thynnus) cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm este limitat conform punctului 1 din anexa VI. (2) Numărul navelor de pescuit tradițional de coastă ale Uniunii autorizate să pescuiască activ în Marea Mediterană ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm este limitat conform punctului 2 din anexa VI. (3) Numărul navelor de pescuit ale Uniunii care pescuiesc ton roșu în Marea Adriatică, în scopul creșterii, și care sunt autorizate să pescuiască activ ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm este limitat conform punctului 3 din anexa VI. (4) Numărul navelor de pescuit autorizate să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să transporte sau să debarce ton roșu în Atlanticul de Est și în Marea Mediterană este limitat conform punctului 4 din anexa VI. (5) Numărul de capcane utilizate pentru pescuitul de ton roșu în Atlanticul de Est și în Marea Mediterană este limitat conform punctului 5 din anexa VI. (6) Capacitatea totală de creștere și de îngrășare a tonului roșu și volumul maxim al intrărilor de ton roșu sălbatic capturat repartizate fermelor piscicole din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană sunt limitate conform punctului 6 din anexa VI. (7) Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască ton alb (Thunnus alalunga) din zone nordice ca specie vizată în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 520/2007 al Consiliului (32) este limitat conform punctului 7 din anexa VI la prezentul regulament. (8) Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii cu o lungime de cel puțin 20 m care pescuiesc ton obez (Thunnus obesus) în zona Convenției ICCAT este limitat conform punctului 8 din anexa VI.

Articolul 24

Pescuitul recreativ

După caz, statele membre repartizează o cotă specifică pentru pescuitul recreativ din cotele care le-au fost repartizate, astfel cum se prevede în anexa ID.

Articolul 25

Rechini

(1) Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin-vulpe (Alopias superciliosus) capturat în cadrul oricărei activități de pescuit. (2) Se interzice pescuitul direcționat de specii de rechin-vulpe din genul Alopias. (3) Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin-ciocan din familia Sphyrnidae (cu excepția Sphyrna tiburo) capturat în cadrul activităților de pescuit desfășurate în zona Convenției ICCAT. (4) Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus) capturat în cadrul oricărei activități de pescuit. (5) Se interzice reținerea la bord a rechinilor catifelați (Carcharhinus falciformis) capturați în cadrul oricărei activități de pescuit. (6) Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin mako din Atlanticul de Nord (Isurus oxyrinchus) capturat în cadrul activităților de pescuit desfășurate în zona Convenției ICCAT.

Articolul 26

FAD-uri pentru tonul tropical

(1) Se interzice utilizarea FAD-urilor în zona Convenției ICCAT în perioada 1 ianuarie-13 martie 2022. (2) În cursul celor 15 zile anterioare începerii perioadei menționate la alineatul (1), statele membre se asigură că navele lor nu instalează FAD-uri. Fiecare navă dispune în orice moment de cel mult 300 de FAD-uri cu balize operaționale instalate în zona Convenției ICCAT. (3) Statele membre transmit Comisiei datele istorice privind uneltele de pescuit dispuse în jurul FAD-urilor de navele lor de pescuit cu plasă-pungă până la 30 iunie 2022. În cazul în care un stat membru nu transmite datele respective până la data menționată, navelor care arborează pavilionul acestuia nu pot instala unelte de pescuit în jurul FAD-urilor până când Comisia nu primește respectivele date de la statul membru respectiv în vederea comunicării ulterioare a acestora către ICCAT.

Articolul 27

Notificări referitoare la pescuitul de explorare de pește dințos ( Dissostichus spp.)

În 2022, statele membre pot participa la pescuitul de explorare de pește dințos (Dissostichus spp.) cu paragate în subzonele FAO 88.1 și 88.2, precum și în diviziunile FAO 58.4.1, 58.4.2 și 58.4.3a, în afara zonelor de jurisdicție națională. Statele membre care intenționează să participe informează Secretariatul CCAMLR în conformitate cu articolele 7 și 7a din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 cel târziu până la 1 iunie 2022.

Articolul 28

Limite ale pescuitului de explorare de pește dințos ( Dissostichus spp.)

(1) În sezonul de pescuit 2021-2022, pescuitul de pește dințos (Dissostichus spp.) este limitat la statele membre, subzonele și numărul de nave stabilite în tabelul A din anexa VII și se aplică TAC-urile și limitele capturilor accidentale stabilite în tabelul B din anexa respectivă. (2) Este interzis pescuitul direcționat al speciilor de rechini în alte scopuri decât cercetarea științifică. Toți rechinii, în special puietul și femelele gestante, capturați accidental în cadrul activităților de pescuit de pește dințos (Dissostichus spp.) se eliberează vii. (3) Dacă este cazul, activitățile de pescuit în orice unitate de cercetare la scară mică (SSRU) încetează atunci când captura raportată atinge TAC specificată, iar SSRU respectivă se închide pentru pescuit pentru restul sezonului de pescuit. (4) Pescuitul are loc într-o zonă geografică și batimetrică cât se poate de întinsă, pentru a se obține informațiile necesare în vederea determinării potențialului de pescuit și a se evita concentrarea excesivă a capturilor și a efortului de pescuit. Cu toate acestea, pescuitul în subzonele FAO 48.6 și 88.1, precum și în diviziunea FAO 58.4.3a, în cazurile în care este permis în conformitate cu articolul 27, este interzis la adâncimi mai mici de 550 de metri.

Articolul 29

Pescuitul de krill antarctic în sezonul de pescuit 2021-2022

(1) Statele membre care intenționează să pescuiască krill antarctic (Euphausia superba) în zona Convenției CCAMLR în cursul sezonului de pescuit 2021-2022 notifică acest lucru Comisiei, cel târziu până la 1 mai 2022, utilizând formularul prevăzut în partea B din apendicele la anexa VII. Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia transmite notificările Secretariatului CCAMLR până cel târziu la 30 mai 2022. (2) Notificarea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol include informațiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 pentru fiecare navă care urmează să fie autorizată să participe la pescuitul de krill antarctic. (3) Un stat membru care intenționează să pescuiască krill antarctic în zona Convenției CCAMLR își notifică intenția de a face acest lucru numai în ceea ce privește navele autorizate care în momentul notificării: (a) arborează pavilionul său; sau (b) arborează pavilionul unui alt membru CCAMLR și se preconizează că vor arbora pavilionul statului membru respectiv în momentul în care are loc pescuitul. (4) În cazul în care o navă autorizată notificată Secretariatului CCAMLR în conformitate cu alineatele (1), (2) și (3) este împiedicată să participe la pescuitul de krill antarctic din motive operaționale legitime sau din motive de forță majoră, statul membru în cauză poate autoriza înlocuirea acesteia cu o altă navă. În acest caz, statul membru în cauză informează de îndată secretariatul CCAMLR și Comisia, furnizând: (a) toate detaliile legate de nava/navele înlocuitoare, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004; și (b) o relatare completă a motivelor care justifică înlocuirea și orice dovadă sau referințe justificative pertinente. (5) Statele membre nu autorizează participarea la pescuitul de krill antarctic a navelor care figurează pe oricare dintre listele CCAMLR de nave care practică pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

Articolul 30

Limitarea capacității de pescuit a navelor care pescuiesc în zona de competență a IOTC

(1) Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii care pescuiesc specii de ton tropical în zona de competență a IOTC și capacitatea corespondentă, exprimată ca tonaj brut, sunt stabilite la punctul 1 din anexa VIII. (2) Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii care pescuiesc pește-spadă (Xiphias gladius) și ton alb în zona de competență a IOTC și capacitatea corespondentă, exprimată ca tonaj brut, sunt stabilite la punctul 2 din anexa VIII. (3) Statele membre pot reafecta navele autorizate să desfășoare una dintre activitățile de pescuit menționate la alineatele (1) și (2) celeilalte activități de pescuit, cu condiția să poată demonstra Comisiei că o astfel de schimbare nu duce la o creștere a efortului de pescuit în ceea ce privește stocurile de pește în cauză. (4) În cazul în care se propune un transfer de capacitate către flota unui stat membru, statul membru respectiv se asigură că navele care urmează să fie transferate sunt înscrise în registrul IOTC al navelor autorizate sau în registrul navelor altor ORGP care gestionează pescuitul de ton. Navele care figurează pe lista oricărei ORGP a navelor care au desfășurat activități de pescuit INN nu pot fi transferate. (5) Statele membre își pot majora capacitatea de pescuit peste plafoanele menționate la alineatele (1) și (2) numai în limitele stabilite în planurile de dezvoltare înaintate către IOTC.

Articolul 31

FAD-uri flotante și nave de aprovizionare

(1) FAD-urile flotante sunt echipate cu balize instrumentale. Se interzice utilizarea altor tipuri de balize, cum ar fi balizele radio. (2) În niciun moment o navă cu plasă-pungă nu poate urmări mai mult de 300 de balize operaționale. (3) Numărul maxim de balize instrumentale care pot fi achiziționate anual pentru fiecare navă de pescuit cu plasă-pungă este 500. O navă de pescuit cu plasă-pungă nu poate avea în niciun moment mai mult de 500 de balize instrumentale (aflate în stoc și operaționale). (4) Un număr maxim de două nave de aprovizionare pot opera în sprijinul a cel puțin cinci nave cu plasă-pungă, toate arborând pavilionul unui stat membru. Această dispoziție nu se aplică statelor membre care utilizează o singură navă de aprovizionare. (5) În niciun moment o navă cu plasă-pungă nu este sprijinită de mai mult de o navă de aprovizionare care arborează pavilionul unui stat membru. (6) Uniunea nu înregistrează nave de aprovizionare noi sau suplimentare în registrul IOTC al navelor autorizate.

Articolul 32

Rechini

(1) Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin-vulpe din orice specie din familia Alopiidae în cadrul oricărei activități de pescuit. (2) Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus) în cadrul oricărei activități de pescuit, cu excepția navelor cu o lungime totală mai mică de 24 m angajate exclusiv în operațiuni de pescuit în zona economică exclusivă a statului membru de pavilion, cu condiția ca destinația capturilor efectuate să fie exclusiv consumul local. (3) Atunci când sunt capturate accidental, exemplarele din speciile menționate la alineatele (1) și (2) nu trebuie vătămate și trebuie eliberate imediat.

Articolul 33

Mobulidae

(1) Se interzice navelor de pescuit ale Uniunii să pescuiască exemplare din familia Mobulidae, inclusiv genurile Manta și Mobula, inclusiv să rețină la bord, să transbordeze, să debarce, să depoziteze, să ofere spre vânzare sau să vândă orice parte de carcasă sau carcase întregi, cu excepția cazului în care peștele capturat este consumat direct de familiile pescarilor (denumit în continuare „pescuit de subzistență”). Cu toate acestea,, exemplarele din familia Mobulidae care sunt capturate accidental în urma activităților de pescuit tradițional (alte activități de pescuit decât pescuitul de suprafață, și anume pescuitul cu plase-pungă, cu lanseta, cu setci, cu nave cu unelte manevrate manual și cu nave pentru pescuitul la trenă sau activități de pescuit cu paragate, desfășurate de nave care sunt înregistrate în registrul IOTC al navelor autorizate) pot fi debarcate în scopul consumului local. (2) Toate navele de pescuit, altele decât cele care desfășoară activități de pescuit de subzistență, eliberează imediat exemplarele din familia Mobulidae, vii și nevătămate în măsura posibilului, de îndată ce sunt observate în plasă, pe cârlig sau pe punte, într-un mod care să dăuneze cât mai puțin posibil exemplarelor respective.

Articolul 34

Pescuitul pelagic

(1) Numai statele membre care au desfășurat în mod activ activități de pescuit de specii pelagice în zona Convenției SPRFMO în 2007, 2008 sau 2009 pot pescui stocuri pelagice în această zonă în conformitate cu TAC-urile stabilite în anexa IH. (2) Statele membre menționate la alineatul (1) limitează tonajul brut total al navelor care arborează pavilionul lor și care pescuiesc stocuri pelagice în 2022 în această zonă la un volum total de 78 600 tonaj brut pentru întreaga Uniune. (3) Statele membre menționate la alineatul (1) pot utiliza posibilitățile de pescuit prevăzute în anexa IH numai dacă transmit Comisiei următoarele informații până în a cincisprezecea zi a lunii următoare, astfel încât Comisia să le poată comunica secretariatului SPRFMO: (a) lista navelor care pescuiesc activ sau sunt implicate în operațiuni de transbordare în zona Convenției SPRFMO; (b) rapoarte lunare privind capturile.

Articolul 35

Pescuitul cu plase-pungă

(1) Se interzice pescuitul de către navele cu plasă-pungă de ton cu aripioare galbene (Thunnus albacares), de ton obez sau de ton dungat (Katsuwonus pelamis): (a) în perioada 29 iulie 2022 ora 00.00-8 octombrie 2022 ora 24.00 sau în perioada 9 noiembrie 2022 ora 00.00-19 ianuarie 2023 ora 24.00, în zona definită de următoarele limite: — coastele pacifice ale Americilor, — longitudine 150o V, — latitudine 40o N, — latitudine 40° S; (b) în perioada 9 octombrie 2022 ora 00.00-8 noiembrie 2022 ora 24.00, în zona definită de următoarele limite: — longitudine 96o V, — longitudine 110o V, — latitudine 4o N, — latitudine 3° S. (2) Pentru fiecare dintre navele menționate la alineatul (1) care arborează pavilionul unui stat membru, statul membru de pavilion notifică Comisiei, înainte de 1 aprilie 2022, perioada de interzicere a pescuitului selectată de navă dintre cele menționate la alineatul (1) litera (a). (3) Navele de pescuit cu plasă-pungă care pescuiesc ton în zona Convenției CITT rețin la bord și apoi transbordează sau debarcă toate cantitățile de ton cu aripioare galbene, de ton obez și de ton dungat pe care le capturează. (4) Alineatul (3) nu se aplică: (a) atunci când peștele este considerat impropriu pentru consumul uman din alte motive decât dimensiunea; (b) în ultima parte a unei campanii de pescuit, atunci când spațiul rămas poate fi insuficient pentru depozitarea întregii cantități de ton capturate în această parte a campaniei.

Articolul 36

FAD-uri flotante

(1) O navă de pescuit cu plasă-pungă nu poate să aibă, în niciun moment, mai mult de 400 de FAD-uri active în zona Convenției CITT. Un FAD este considerat activ atunci când este utilizat pe mare, începe să își transmită poziția și este urmărit de navă, de proprietarul sau de operatorul acesteia. FAD-urile se activează numai la bordul navelor de pescuit cu plasă-pungă. (2) În cursul celor 15 zile anterioare începerii perioadei de interzicere a pescuitului selectate în conformitate cu articolul 35 alineatul (1) litera (a), o navă de pescuit cu plasă-pungă aflată în zona Convenției CITT: (a) se abține de la instalarea de FAD-uri; (b) recuperează același număr de FAD-uri cu cel instalat inițial.

Articolul 37

Limite de captură pentru tonul obez în cadrul activităților de pescuit cu paragate

Capturile anuale totale de ton obez în zona Convenției CITT efectuate de navele cu paragate ale fiecărui stat membru sunt stabilite în anexa IL.

Articolul 38

Interzicerea pescuitului de rechin cu înotătoare albe

(1) Se interzice pescuitul de rechin cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus) în zona Convenției CITT și reținerea la bord, transbordarea, debarcarea, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin cu înotătoare albe capturat în respectiva zonă. (2) Atunci când sunt capturate accidental, exemplarele de rechin cu înotătoare albe nu trebuie vătămate și trebuie eliberate imediat de către operatorii navelor. (3) Operatorii navelor înregistrează numărul exemplarelor eliberate, indicând starea lor (moarte sau vii), și raportează informațiile respective statului membru ai cărui resortisanți sunt. Statele membre transmit Comisiei, până la data de 31 ianuarie, informațiile respective colectate în cursul anului precedent.

Articolul 39

Interzicerea pescuitului de Mobulidae

Se interzice navelor de pescuit ale Uniunii din zona Convenției CITT să pescuiască exemplare din familia Mobulidae (familia Mobulidae, inclusiv genurile Manta și Mobula) și să rețină la bord, să transbordeze, să debarce, să depoziteze, să ofere spre vânzare sau să vândă orice parte de carcasă sau carcase întregi capturate în zona respectivă. De îndată ce observă capturarea unor exemplare din familia Mobulidae, navele respective le eliberează imediat, pe cât posibil vii și nevătămate.

Articolul 40

Interzicerea pescuitului de rechini de adâncime

În zona Convenției SEAFO, se interzice pescuitul direcționat al următorilor rechini de adâncime: (a) Apristurus manis; (b) Etmopterus bigelowi; (c) Etmopterus brachyurus; (d) marele rechin lanternă (Etmopterus princeps); (e) micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus); (f) specii de vulpi-de-mare (Rajidae); (g) Scymnodon squamulosus; (h) rechini de adâncime din supraordinul Selachimorpha; (i) câine-de-mare (Squalus acanthias).

Articolul 41

Condiții aplicabile activităților de pescuit de ton obez, de ton cu aripioare galbene, de ton dungat și de ton alb din Pacificul de Sud

(1) Statele membre se asigură că numărul de zile de pescuit alocat navelor cu plasă-pungă care pescuiesc ton obez (Thunnus obesus), ton cu aripioare galbene (Thunnus albacares) și ton dungat (Katsuwonus pelamis) în partea din zona Convenției WCPFC situată în marea liberă, între 20° N și 20° S, nu depășește 403 zile. (2) Navele de pescuit ale Uniunii nu vizează stocuri de ton alb (Thunnus alalunga) din Pacificul de Sud în zona Convenției WCPFC la sud de 20° S. (3) Statele membre se asigură că volumul capturilor de ton obez (Thunnus obesus) realizate de nave de pescuit cu paragate în 2022 nu depășește limitele stabilite în tabelul din anexa IG.

Articolul 42

Gestionarea pescuitului cu FAD-uri

(1) În partea din zona Convenției WCPFC situată între 20° N și 20° S, se interzice navelor cu plasă-pungă să instaleze sau să utilizeze FAD-uri sau să instaleze plase în proximitatea FAD-urilor între 1 iulie 2022 ora 00.00 și 30 septembrie 2022 ora 24.00. (2) Suplimentar interdicției prevăzute la alineatul (1), se interzice instalarea plaselor în proximitatea FAD-urilor în marea liberă din zona Convenției WCPFC situată între 20° N și 20° S pentru încă două luni: fie de la 1 aprilie 2022 ora 00.00 la 31 mai 2022 ora 24.00, fie de la 1 noiembrie 2022 ora 00.00 la 31 decembrie 2022 ora 24.00. (3) Statele membre se asigură că niciuna dintre navele lor cu plasă-pungă nu utilizează pe mare, în orice moment, mai mult de 350 de FAD-uri cu balize instrumentale activate. Balizele se activează exclusiv la bordul unei nave.

Articolul 43

Interzicerea aruncării înapoi în mare a tonului tropical capturat de nave de pescuit cu plasă-pungă

(1) Toate navele cu plasă-pungă care pescuiesc în partea din zona Convenției WCPFC situată între 20° N și 20° S rețin la bord, transbordează și debarcă toate cantitățile de ton obez, de ton cu aripioare galbene și de ton dungat pe care le capturează. (2) Alineatul (1) nu se aplică în următoarele cazuri: (a) în ultima parte a unei campanii de pescuit, dacă spațiul este insuficient pentru depozitarea întregii cantități; (b) atunci când peștele este impropriu pentru consumul uman din alte motive decât dimensiunea; (c) în cazul unei defecțiuni grave a echipamentului de congelare.

Articolul 44

Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască pește-spadă

Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască pește-spadă (Xiphias gladius) în zonele situate la sud de 20° S din zona Convenției WCPFC este stabilit în anexa IX.

Articolul 45

Limite de captură pentru peștele-spadă în cadrul activităților de pescuit cu paragate la sud de 20° S

Statele membre se asigură că volumul capturilor de pește-spadă (Xiphias gladius) la sud de 20° S al navelor de pescuit cu paragate nu depășește în anul 2022 limita stabilită în anexa IG. Statele membre se asigură, de asemenea, că aceasta nu are ca rezultat un transfer al efortului de pescuit pentru peștele-spadă în zona de la nord de 20° S.

Articolul 46

Rechini catifelați și rechini cu înotătoare albe

(1) Se interzice reținerea la bord, transbordarea, debarcarea sau depozitarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi din următoarele specii în zona Convenției WCPFC: (a) rechini catifelați (Carcharhinus falciformis); (b) rechini cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus). (2) Atunci când sunt capturate accidental, exemplarele din speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate și trebuie eliberate imediat.

Articolul 47

Zona de suprapunere dintre zonele Convențiilor CITT și WCPFC

(1) Navele înscrise numai în registrul WCPFC aplică măsurile prevăzute în prezenta secțiune atunci când pescuiesc în zona de suprapunere dintre zonele Convențiilor CITT și WCPFC. (2) Navele înscrise atât în registrul WCPFC, cât și în cel al CITT precum și navele înscrise numai în registrul CITT aplică măsurile stabilite la articolul 35 alineatul (1) litera (a), la articolul 35 alineatele (2), (3) și (4) și la articolele 36, 37 și 38 atunci când pescuiesc în zona de suprapunere dintre zonele Convențiilor CITT și WCPFC.

Articolul 48

Interdicția de a pescui în zona de mare liberă din Marea Bering

Se interzice pescuitul de merlan de Alaska (Gadus chalcogrammus) în zona de mare liberă din Marea Bering.

Articolul 49

Limite aplicabile pescuitului de fund

Statele membre se asigură că navele de pescuit care le arborează pavilionul și pescuiesc în zona acordului SIOFA: (a) își limitează efortul anual de pescuit de fund și capturile la nivelul lor anual mediu dintr-o perioadă reprezentativă în care au fost active în zona respectivă și pentru care există date declarate Comisiei; (b) nu își extind distribuția spațială a efortului de pescuit de fund, cu excepția metodelor de pescuit cu linie și cu capcane, dincolo de zonele de pescuit exploatate în ultimii ani; (c) nu sunt autorizate să pescuiască în zonele protejate provizorii Atlantis Bank, Coral, Fools Flat, Middle of What și Walter’s Shoal, astfel cum sunt definite în anexa IK, cu excepția metodelor de pescuit cu linie și cu capcane și cu condiția de a avea în permanență la bord un observator științific atunci când pescuiesc în zonele respective.

Articolul 50

Navele de pescuit care arborează pavilionul Norvegiei și navele de pescuit înmatriculate în Insulele Feroe

Navele de pescuit care arborează pavilionul Norvegiei și navele de pescuit înmatriculate în Insulele Feroe pot fi autorizate să pescuiască în apele Uniunii cu respectarea TAC-urilor stabilite în anexa I la prezentul regulament și cu respectarea condițiilor prevăzute în prezentul regulament și în titlul III din Regulamentul (UE) 2017/2403.

Articolul 51

Navele de pescuit care arborează pavilionul Regatului Unit, înmatriculate în Regatul Unit și care beneficiază de o licență din partea unei administrații din Regatul Unit competentă în domeniul pescuitului

Navele de pescuit care arborează pavilionul Regatului Unit, înmatriculate în Regatul Unit și care beneficiază de o licență din partea unei administrații din Regatul Unit competentă în domeniul pescuitului pot fi autorizate să pescuiască în apele Uniunii cu respectarea TAC-urilor stabilite în anexa I la prezentul regulament și cu respectarea condițiilor prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul (UE) 2017/2403.

Articolul 52

Transferuri și schimburi de cote cu Regatul Unit

(1) Orice transfer sau schimb de cote între Uniune și Regatul Unit are loc în conformitate cu prezentul articol. (2) Un stat membru care intenționează să transfere sau să facă schimb de cote cu Regatul Unit poate discuta cu Regatul Unit o propunere de transfer sau schimb de cote. Statul membru în cauză notifică propunerea Comisiei. (3) În cazul în care Comisia aprobă o propunere de transfer sau schimb de cote menționată la alineatul (2), notificată de statul membru în cauză, aceasta își exprimă, fără întârzieri nejustificate, consimțământul de a-și asuma obligații în temeiul acestui transfer sau schimb de cote. Comisia notifică Regatului Unit și statelor membre transferul sau schimbul de cote convenit. (4) Posibilitățile de pescuit primite de la Regatul Unit sau transferate acestuia în cadrul transferului sau al schimbului de cote convenit se consideră a fi cotă alocată statului membru în cauză, respectiv cotă dedusă din alocarea respectivului stat membru începând din momentul în care transferul sau schimbul de cote a fost notificat în conformitate cu alineatul (3). Astfel de transferuri și schimburi nu afectează metoda de distribuție pentru repartizarea posibilităților de pescuit către statele membre în conformitate cu principiul stabilității relative a activităților de pescuit.

Articolul 53

Navele de pescuit care arborează pavilionul Venezuelei

Navele de pescuit care arborează pavilionul Venezuelei se supun condițiilor prevăzute în prezentul regulament și în titlul III din Regulamentul (UE) 2017/2403.

Articolul 54

Autorizații de pescuit

Numărul maxim de autorizații de pescuit pentru navele țărilor terțe care pescuiesc în apele Uniunii este stabilit în partea B din anexa V.

Articolul 55

Condiții referitoare la debarcarea capturilor și a capturilor accidentale

Condițiile prevăzute la articolul 8 se aplică capturilor și capturilor accidentale efectuate de navele țărilor terțe care pescuiesc în conformitate cu autorizațiile menționate la articolul 54.

Articolul 56

Specii interzise

(1) Se interzice pescuitul, reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea următoarelor specii de către navele țărilor terțe, atunci când se află în apele Uniunii: (a) vatos spinos (Amblyraja radiata) în apele Uniunii din diviziunile ICES 2a, 3a și 7d și din subzona ICES 4; (b) complexul de specii (Dipturus cf. flossada și Dipturus cf. intermedia) de vulpe neagră (Dipturus batis) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzonele ICES 3, 4, 6, 7, 8, 9 și 10; (c) rechinul neted (Galeorhinus galeus) capturat cu paragate în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzonele ICES 1, 4, 5, 6, 7, 8, 12 și 14; (d) rechin focă (Dalatias licha), câine-de-mare abisal (Deania calcea), rechin catifelat (Centrophorus squamosus), marele rechin lanternă (Etmopterus princeps) și rechin portughez (Centroscymnus coelolepis) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzonele ICES 1, 4 și 14; (e) rechinul scrumbiilor (Lamna nasus) în toate apele Uniunii; (f) vulpe-de-mare (Raja clavata) în apele Uniunii din diviziunea ICES 3a; (g) pisică-de-mare marmorată (Raja undulata) în apele Uniunii din subzonele ICES 6, 9 și 10; (h) pește-ghitară (Rhinobatos rhinobatos) în Marea Mediterană; (i) rechin-balenă (Rhincodon typus) în toate apele; (j) câine-de-mare (Squalus acanthias) în apele Uniunii din subzonele ICES 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 și 10. (2) Atunci când sunt capturate accidental, exemplarele din speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate și trebuie eliberate imediat.

Articolul 57

Modificări ale Regulamentului (UE) 2021/92

Regulamentul (UE) 2021/92 se modifică după cum urmează: 1. În anexa IB, tabelul cu posibilitățile de pescuit pentru capelinul din apele groenlandeze din zonele 5 și 14 (CAP/514GRN) se înlocuiește cu tabelul următor: „Specia: Capelin Mallotus villosus Zona: apele groenlandeze din zonele 5 și 14 (CAP/514GRN) Danemarca 0 TAC analitică Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. Germania 0 Suedia 0 Toate statele membre 0 (1) Uniunea 0 (2) Norvegia 69 623 (2) TAC Nu se aplică (1) Danemarca, Germania și Suedia pot avea acces la cota pentru „toate statele membre” doar după ce și-au epuizat cota proprie. Cu toate acestea, statele membre care dețin peste 10 % din cota Uniunii nu au în niciun caz acces la cota pentru „toate statele membre”. Capturile care urmează să fie deduse din această cotă comună se raportează separat (CAP/514 GRN_AMS.). (2) Pentru o perioadă de pescuit de la 15 octombrie 2021 până la 15 aprilie 2022.” 2. În anexa ID, tabelul cu posibilitățile de pescuit pentru tonul alb din zone nordice (ALB/AN05N) se înlocuiește cu tabelul următor: „Specia: Ton alb din zone nordice Thunnus alalunga Zona: Oceanul Atlantic, la nord de 5° N (ALB/AN05N) Irlanda 3 174,03 TAC analitică Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică. Spania 17 890,00 Franța 5 626,69 Portugalia 1 962,13 Uniunea 28 652,85 (1) TAC 37 801 (1) Numărul navelor de pescuit ale Uniunii care pescuiesc ton alb din zone nordice ca specie vizată, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 520/2007, este stabilit la 1 253 . Aceste cote fac obiectul deducerilor corespunzătoare în temeiul articolului 105 din Regulamentul (UE) nr. 1224/2009, în vederea punerii în aplicare a cotelor alocate statelor membre în temeiul prezentului regulament, cu adaptările necesare pentru respectarea cotei globale a Uniunii la nivelul ICCAT.”

Articolul 59

Dispoziție tranzitorie

Articolele 11, 16, 17, 18, 25, 32, 33, 38, 39, 40, 46, 48 și 56 continuă să se aplice mutatis mutandis în 2023, până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2023.

Articolul 60

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 1 ianuarie 2022. Cu toate acestea: (a) dispozițiile privind posibilitățile de pescuit prevăzute la articolele 27, 28 și 29 și în anexa VII care vizează anumite stocuri din zona Convenției CCAMLR indicate în anexa respectivă se aplică de la 1 decembrie 2021; (b) articolul 26 alineatul (2) se aplică de la 17 decembrie 2021; (c) articolul 57 punctul 1 se aplică de la 15 octombrie 2021 la 15 aprilie 2022; (d) articolul 57 punctul 2 se aplică de la 1 ianuarie 2021; (e) anexa II se aplică de la 1 februarie 2022 până la 31 ianuarie 2023.

Disponibil în Regra PRO

Încearcă gratuit toate instrumentele, 30 de zile

Creează-ți cont și deblochează , împreună cu toate funcțiile profesionale pentru cercetare juridică.

  • Versiunile istorice ale actelor
  • Fișa actului și legături legislative
  • Căutare rapidă în fiecare act
  • Workspace juridic într-un singur loc

Ai acces gratuit timp de 30 de zile, ca să vezi cum se potrivește Regra în activitatea ta.