Recitale
(1) Recomandarea 2005/251/CE a Comisiei (1) a jucat un rol important în sprijinirea cercetătorilor și a carierelor în cercetare în Uniune. Carta europeană a cercetătorilor și Codul de conduită privind recrutarea cercetătorilor (denumită în continuare „Carta și Codul cercetătorilor”) au devenit puncte de referință pentru cercetători, angajatori sau finanțatori ai cercetătorilor, contribuind la consolidarea Spațiului european de cercetare (SEC) și sprijinind dezvoltarea unei piețe a forței de muncă a Uniunii mai atractive, deschise și durabile pentru cercetători. Începând cu anul 2008 este instituită o procedură europeană prin care se certifică angajamentul și progresul unei instituții cu privire la punerea în aplicare a principiilor Cartei și Codului cercetătorilor, și anume Strategia în materie de resurse umane pentru cercetători (HRS4R).
(2) Comunicarea Comisiei intitulată „Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței”, adoptată la 1 iulie 2020 (2), subliniază faptul că cercetătorii sunt în avangarda științei și inovării, precum și faptul că aceștia au nevoie de un ansamblu de competențe specifice pentru o carieră de succes atât în mediul academic, cât și în afara acestuia. Aceasta prevede definirea unei taxonomii a competențelor cercetătorilor pentru a permite, printre altele, monitorizarea statistică a circulației creierelor, crearea unui cadru european al competențelor pentru cercetători, precum și sprijin pentru înzestrarea cercetătorilor cu competențele necesare în vederea mobilității intersectoriale. Prima acțiune emblematică a Agendei pentru competențe, Pactul pentru competențe al Uniunii, sprijină perfecționarea și recalificarea prin colaborarea dintre industrie, furnizorii de educație sau de formare, partenerii sociali și autoritățile publice, în cadrul unor parteneriate la scară largă pentru competențe.
(3) Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou SEC pentru cercetare și inovare” (3), adoptată la 30 septembrie 2020, recunoaște faptul că în cursa mondială pentru talente sunt necesare condiții de dezvoltare a carierei pentru a atrage și a păstra cei mai buni cercetători din Uniune, precum și faptul că aspectele legate de locurile de muncă precare, în special cele destinate cercetătorilor aflați la începutul carierei, nu au fost abordate în mod adecvat în ultimii ani. În comunicare se subliniază, de asemenea, decalajul frecvent dintre competențele cercetătorilor și nevoile societății și ale economiei, precum și importanța pregătirii și stimulării cercetătorilor să urmeze o carieră în afara mediului academic, care să implice industria. În comunicarea respectivă se arată că, pentru a consolida carierele în cercetare în Europa, este nevoie de un set de instrumente constând în măsuri care vizează recunoașterea competențelor cercetătorilor, crearea unui cadru al competențelor cercetătorilor, sporirea mobilității și a mecanismelor de schimb dintre mediul academic și industrie, oportunități de formare specifică, precum și un portal de tip „ghișeu unic” pe care toți cercetătorii din sectorul public și cel privat să îl poată accesa pentru o gamă largă de servicii de sprijin. Comunicarea respectivă prevede, de asemenea, îmbunătățirea sistemului de evaluare a cercetării pentru a recunoaște în mod just și corespunzător diversitatea parcursurilor și activităților profesionale care răspund mai bine cerințelor societății.
(4) Concluziile Consiliului privind noul Spațiu european de cercetare din 1 decembrie 2020 subliniază că asigurarea unor condiții de muncă atractive și sigure și sporirea atractivității carierelor în cercetare, ținând seama de știința deschisă, de egalitatea de gen, de competențele digitale, de evaluarea cercetării, de diversificarea carierelor în cercetare și de parcursurile profesionale axate pe cariere multiple, constituie elemente esențiale ale noului SEC, contribuind la atragerea și păstrarea cercetătorilor de excelență.
(5) În Concluziile Consiliului privind „Aprofundarea Spațiului european de cercetare: asigurarea unor cariere și condiții de muncă atractive și durabile pentru cercetători și transformarea circulației creierelor în realitate” din 28 mai 2021, s-a recunoscut faptul că cercetătorii se află în centrul sistemelor de cercetare și inovare ale Uniunii, precum și necesitatea unor acțiuni mai coordonate la nivelul Uniunii pentru a depăși provocările cu care se confruntă cercetătorii în prezent, pentru a construi cariere interoperabile și durabile în cercetare, care să permită parcursuri profesionale diversificate și axate pe cariere multiple, pentru a stimula circulația echilibrată a talentelor și pentru a transforma Uniunea într-o destinație atractivă pentru cercetători. Prin respectivele concluzii se propune efectuarea unei analize a posibilei evoluții a Cartei și Codului cercetătorilor către un cadru unic și cuprinzător, care abordează toate provocările conexe carierelor în cercetare dincolo de valori și principii și se axează pe toate domeniile posibile de ocupare a locurilor de muncă în domeniul cercetării și se solicită Comisiei să prezinte o propunere în 2022. Aspecte precum recrutarea, stimulentele pentru cercetătorii aflați la începutul carierei, diversificarea carierei și avansarea în carieră, interoperabilitatea cu toate sectoarele societății, inclusiv industria, evaluarea cercetătorilor, egalitatea de gen, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, precum și îmbunătățirea guvernanței și a serviciilor EURAXESS și ale altor instrumente cum ar fi Europass, sunt propuse ca elemente care trebuie incluse în propunerea respectivă.
(6) Recomandarea (UE) 2021/2122 a Consiliului privind un pact pentru cercetare și inovare în Europa (4) se referă la carierele în cercetare și la mobilitatea cercetătorilor, precum și la evaluarea cercetării, a cercetătorilor și a instituțiilor, ca domenii de acțiune importante în contextul domeniilor prioritare de acțiune comună a Uniunii și a statelor membre în sprijinul SEC, indicând un set comun de valori și principii care să stea la baza cercetării și inovării în Uniune. Aceasta subliniază, de asemenea, necesitatea de a acorda o atenție sporită cercetătorilor ale căror cariere se află la început sau la un nivel intermediar, inclusiv obstacolelor specifice cu care se confruntă femeile aflate în aceste stadii ale carierei.
(7) Agenda de politici privind Spațiul european de cercetare (Agenda SEC) anexată la Concluziile Consiliului privind „Viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare” din 26 noiembrie 2021 include acțiuni dedicate pentru „Realizarea de progrese în direcția reformei sistemului de evaluare pentru cercetare, cercetători și instituții în vederea îmbunătățirii calității, performanței și impactului acestora” și pentru „Promovarea unor cariere atractive și durabile în cercetare, a circulației echilibrate a talentelor, precum și a mobilității internaționale, transdisciplinare și intersectoriale în cadrul SEC”. Cea din urmă acțiune menționată prevede dezvoltarea unui cadru al Uniunii pentru carierele în cercetare, precum și modernizarea instrumentelor și inițiativelor existente și crearea unor instrumente și inițiative noi. Aici se include: lansarea unui observator al carierelor în cercetare; o dezvoltare a Cartei și a Codului cercetătorilor; crearea platformei de talente a SEC ca punct de acces de tip ghișeu unic online pentru serviciile, rețeaua și portalurile EURAXESS, inclusiv HRS4R și RESAVER; lansarea inițiativei ERA4You pentru a promova circulația talentelor între sectoare și în întreaga Uniune; schimbul de bune practici în ceea ce privește sistemele de cercetare și inovare pentru a sprijini circulația echilibrată a creierelor și desfășurarea de proiecte-pilot cu alianțele universităților europene în legătură cu noul cadru pentru cariere în cercetare.
(8) Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană pentru universități”, adoptată la 18 ianuarie 2022 (5), prevede crearea unui cadru pentru carierele în cercetare, în sinergie cu un cadru european pentru cariere atractive și durabile în învățământul superior, propunerea în acest sens trebuind să fie prezentată până în 2023.
(9) Comunicarea Comisiei intitulată „O nouă agendă europeană de inovare”, adoptată la 5 iulie 2022 (6), recunoaște faptul că inovarea depinde de atragerea, cultivarea și păstrarea cu succes a persoanelor talentate, precum și de o gamă variată de competențe, și subliniază importanța mobilității intersectoriale.
(10) Recomandarea (UE) 2022/2415 a Consiliului privind principiile directoare pentru valorificarea cunoștințelor (7) subliniază importanța investițiilor în dezvoltarea culturii, a practicilor, a competențelor și a capacităților antreprenoriale în rândul cercetătorilor și al altor actori din domeniul cercetării și inovării, inclusiv intermediarii, a căror dezvoltare profesională continuă este esențială, pentru a maximiza materializarea rezultatelor cercetării și inovării în soluții care aduc beneficii societății. Punerea în aplicare a recomandării respective va fi sprijinită printr-un Cod de bune practici privind colaborarea dintre industrie și mediul academic.
(11) Concluziile Consiliului referitoare la inițiativa privind universitățile europene – Crearea de legături între învățământul superior, cercetare, inovare și societate: pregătirea terenului pentru o nouă dimensiune a învățământului superior european (8) invită statele membre și Comisia să promoveze sinergii între dimensiunea învățământului superior a Spațiului european al educației (SEE), SEC și Spațiul european al învățământului superior (SEIS).
(12) Cercetătorii reprezintă o resursă fundamentală pentru societate. Aceștia efectuează activități de cercetare, promovează inovarea, contribuie la soluții pentru provocări societale și furnizează factorilor de decizie dovezi pentru procesele decizionale în cunoștință de cauză. Ei sunt talente cu înaltă calificare, care au un mare potențial de a satisface mai bine cererea de pe piața forței de muncă. Este esențială îmbunătățirea condițiilor de muncă în ansamblu și a mediului de lucru ale cercetătorilor, inclusiv prin oferirea de salarii atractive.
(13) Sporirea atractivității și a stabilității carierelor în cercetare în întreaga Uniune reprezintă un element esențial al SEC. Prin urmare, există o nevoie clară de a spori atractivitatea și caracterul incluziv ale carierelor în cercetare pentru studenți și absolvenți și de a institui condiții-cadru pentru păstrarea cercetătorilor talentați în Uniune, precum și de a transforma Uniunea într-o destinație atractivă și competitivă pentru cercetătorii internaționali.
(14) De peste 25 de ani, ca parte a programelor-cadru pentru cercetare și inovare, acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) sprijină cercetătorii din întreaga lume, în toate etapele carierelor lor, punând accent pe formare, competențe și dezvoltarea carierei. Programul a avut, de asemenea, un efect de structurare asupra organizațiilor – instituții de învățământ superior, organizații de cercetare, întreprinderi etc. – prin diseminarea de bune practici și prin sporirea atractivității și vizibilității internaționale ale acestora, în special prin dezvoltarea unor programe de doctorat de excelență. MSCA contribuie la mobilitatea intersectorială, interdisciplinară și geografică, dezvoltă competențele cercetătorilor, abordează dezechilibrele de gen, păstrează cercetătorii talentați și atrage noi talente în Europa. În special, sistemul de doctorat industrial oferit de MSCA poate fi considerat un exemplu de bună practică, având în vedere că, în cadrul său, experiența în materie de cercetare, localizarea și supravegherea unui candidat la doctorat sunt partajate în mod egal între o instituție academică și una non-academică, cu dispoziții pentru asigurarea standardelor academice. Acesta constituie un exemplu important de interacțiune și cooperare între actorii din cadrul ecosistemului, promovând competențele transversale și mobilitatea intersectorială și sprijinind nevoile industriei de talente cu înaltă calificare și înțelegerea de către cercetători a provocărilor industriale, vizând mai multe oportunități de recrutare în cadrul ecosistemului.
(15) Datele deținute de Eurostat indică o tendință de creștere a numărului de cercetători în echivalent normă întreagă în Uniune. În 2021, în statele membre își desfășurau activitatea 2 milioane de cercetători, ceea ce reprezintă cu 627 000 mai mulți decât în 2011. Majoritatea cercetătorilor își desfășoară activitatea în sectorul întreprinderilor (56 %) și în sectorul învățământului superior (32 %), urmate de sectorul public (11 %). Este important să se susțină această creștere prin investiții, infrastructură și politici adecvate la nivel național și la nivelul Uniunii care să sprijine atractivitatea carierelor în cercetare, inclusiv în ceea ce privește diversitatea, incluziunea și egalitatea de gen și să se promoveze o cultură care să valorifice carierele în cercetare în toate sectoarele societății.
(16) Sunt necesare, de asemenea, o definiție și o înțelegere clară și comună a „cercetătorului” la nivelul Uniunii, de exemplu, definiția acceptată pe scară largă din Manualul Frascati,. Prin termenul de „cercetător” ar trebui să se înțeleagă un profesionist care desfășoară activități de cercetare și inovare în toate sectoarele, inclusiv în mediul academic (instituții de învățământ superior, organizații de cercetare, infrastructuri de cercetare), întreprinderi (inclusiv întreprinderi industriale, start-up-uri, întreprinderi de tip spin-off sau întreprinderi mici și mijlocii), organisme ale administrației publice (inclusiv organisme guvernamentale, organisme de elaborare a politicilor, laboratoare publice și sistemul de sănătate) și sectorul non-profit. Cercetătorii pot fi implicați, în plus, în diferite tipuri de activități în orice sector al economiei sau al societății. Sunt necesare eforturi în vederea obținerii unei recunoașteri depline a carierelor cercetătorilor, precum și în vederea îmbunătățirii comparabilității între statele membre și între sectoare.
(17) Cercetarea și inovarea de nivel înalt necesită sprijin din partea altor profesii. Printre acestea, merită să fie recunoscute în mod corespunzător carierele managerilor și ale tehnicienilor de cercetare, inclusiv prin intermediul unei analize suplimentare și al unei mai bune alinieri la nivelul Uniunii. Capacitatea de management al cercetării ar trebui să fie consolidată prin definirea aptitudinilor și a competențelor necesare, prin dezvoltarea programelor de formare relevante, prin promovarea comparabilității și prin posibilitatea ca titularii acestora să poată gestiona și sprijini în mod eficace cercetarea și inovarea.
(18) Clasificarea europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO) a fost actualizată în 2022 pentru a include taxonomii îmbunătățite ale competențelor și ocupațiilor pentru cercetători, indicând astfel ocupațiile relevante pentru cercetători în toate sectoarele pieței forței de muncă, precum și competențele transversale de care trebuie să dispună cercetătorii. Implementarea clasificării ESCO în EUROPASS și în Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES) facilitează adoptarea respectivei taxonomii îmbunătățite pe piața forței de muncă. Pentru a asigura includerea categoriei specifice de „cercetător” în viitoarele revizuiri ale Clasificării internaționale standard a ocupațiilor (ISCO) pe care se bazează clasificarea ESCO, este necesară interacțiunea Comisiei cu Organizația Internațională a Muncii.
(19) Astfel cum se recunoaște în articolul 13 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și după cum se prevede în Declarația de la Bonn din 20 octombrie 2020 privind libertatea cercetării științifice, în Comunicatul de la Roma din 19 noiembrie 2020 privind Spațiul european al învățământului superior și în Recomandarea Consiliului (UE) 2021/2122, libertatea academică și libertatea cercetării științifice trebuie respectate ca o condiție esențială pentru ca cercetătorii să facă progrese în materie de cercetare și inovare. În ianuarie 2022, Comisia a publicat un document de lucru al serviciilor Comisiei privind combaterea ingerințelor străine în domeniul cercetării și inovării (C&I), care prezintă bunele practici pentru sprijinirea instituțiilor de învățământ superior și a organizațiilor de cercetare în procesul de protejare a valorilor lor fundamentale, inclusiv libertatea academică, integritatea și autonomia instituțională, precum și în procesul de protejare a personalului, a studenților, a rezultatelor cercetării și a activelor aferente cercetării.
(20) Este necesar să se abordeze în mod eficace inegalitățile de gen care persistă în carierele de cercetare – inclusiv diferența de remunerare între femei și bărbați, prejudecățile de gen în evaluare și recunoaștere, chestiunile legate de echilibrul dintre viața profesională și cea privată, precum și violența de gen – în plus față de posibilele intersectări ale aspectelor de gen cu alte condiții de vulnerabilitate sau marginalizare, cum ar fi etnia, handicapul și orientarea sexuală, întrucât toate acestea afectează accesul la carieră și avansarea în carieră. În acest sens pot fi importante o serie de instrumente vizând schimbările instituționale, cum ar fi planurile incluzive privind egalitatea de gen, ținându-se seama de strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 (9). Conform „SHE FIGURES 2021” (Statistici despre femei 2021), femeile continuă să fie subreprezentate în rândul cercetătorilor, cu un procent de reprezentare de numai 33 % din numărul total al cercetătorilor din Uniune. De asemenea, respectivul raport a mai demonstrat și că în sectorul învățământului superior cercetătorii care sunt femei prezintă un procent de angajare mai ridicat comparativ cu cel al cercetătorilor care sunt bărbați, în timp ce procentul de angajare a acestora în sectorul public și în mediul de afaceri este mai scăzut. La nivelul întregii Uniuni, o proporție mai mare de cercetători care sunt femei, comparativ cu cercetătorii care sunt bărbați, își desfășoară activitatea cu fracțiune de normă în cadrul unor contracte precare în învățământul superior – 11 % în cazul femeilor și 7 % în cazul bărbaților – femeile ocupând numai 26 % din posturile academice de vârf, cele de profesor universitar sau posturi de cercetător de nivel echivalent. Prin urmare, sunt necesare eforturi specifice pentru a aborda problemele legate de inegalitățile de gen în carierele în cercetare și de subreprezentarea femeilor în științe, tehnologie, inginerie și matematică, în domeniul cercetării și inovării, precum și în sectorul învățământului superior, astfel cum se subliniază în Strategia europeană pentru universități.
(21) Pentru a sprijini dezvoltarea personală și profesională deplină a cercetătorilor din Uniune, în special a cercetătorilor aflați la începutul carierei, este esențial să se abordeze provocările existente care au consecințe negative asupra întregului sistem de cercetare și inovare din Uniune, dar și asupra pieței interne a cercetării. Printre astfel de provocări se numără aspecte legate de încadrarea în muncă și condițiile de muncă, cum ar fi statutul diferit, de la un stat membru la altul, de student sau de angajat conferit candidaților la doctorat, lipsa frecventă a unei recrutări deschise, transparente și bazate pe merite, precaritatea care decurge din contracte pe termen scurt bazate pe proiecte, accesul nesatisfăcător la șanse egale, lipsa oportunităților de mobilitate intersectorială în timpul formării doctorale și al muncii postdoctorale, lipsa unor măsuri legate de echilibrul dintre viața profesională și cea privată, de îngrijirea familială, de stare de bine în materie de sănătate fizică și mintală, precum și deficiențele instrumentelor de protecție socială, inclusiv dificultățile legate de transferabilitatea drepturilor între sectoare și state membre.
(22) Capacitatea de inserție profesională și dezvoltarea carierei cercetătorilor aflați la începutul carierei ar putea fi sprijinite prin stimulente specifice pentru recrutarea acestora, cum ar fi stimulentele financiare și de protecție financiară, inclusiv prin oportunități pentru încheierea de contracte pe durată nedeterminată, în conformitate cu Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 (10). În acest sens, alături de finanțarea bazată pe proiecte, s-ar putea promova utilizarea mai largă a finanțării de referință sau a finanțării pentru ciclul de viață al cercetării. Finanțarea de referință oferă instituțiilor de învățământ superior sau organizațiilor de cercetare o proiecție a sprijinului financiar garantat în schimbul obținerii anumitor rezultate și al respectării anumitor standarde de calitate; finanțarea pentru ciclul de viață al cercetării este caracterizată printr-un concurs inițial de obținere a finanțării care se reînnoiește în cazul unei evaluări pozitive în urma unui proces de monitorizare. Acest lucru permite organizațiilor de cercetare să elaboreze strategii de cercetare pe termen mai lung și să își asume angajamente durabile față de angajați, utilizând în același timp finanțarea bazată pe proiecte pentru a continua explorarea de noi itinerarii.
(23) Astfel cum se afirmă la articolul 22 din Declarația universală a drepturilor omului, orice persoană, în calitatea sa de membru al societății, are dreptul la securitate socială și este îndreptățită să obțină realizarea drepturilor economice, sociale și culturale indispensabile pentru demnitatea sa și libera dezvoltare a personalității sale. Principiul 15 al Pilonului european al drepturilor sociale afirmă că, la pensie, atât salariații cât și persoanele care desfășoară activități independente au dreptul la o pensie proporțională cu cotizațiile plătite și care să le asigure un venit adecvat. Cu toate acestea, cercetătorii mobili întâmpină dificultăți în acumularea de pensii suplimentare adecvate ca urmare a perioadelor pentru satisfacerea condițiilor de intrare în drepturi, a comisioanelor de transfer ridicate, a cunoștințelor limitate în ceea ce privește produse financiare complexe și a sarcinii administrative la pensionare. Prin urmare, cercetătorilor ar trebui să li se ofere garanții bazate pe Recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (11).
(24) RESAVER, soluția europeană în materie de pensii sprijinită de Comisie, care se ocupă cu furnizarea de pensii ocupaționale pentru organizațiile care desfășoară activități de cercetare și care va fi una dintre componentele viitoarei platforme de talente a SEC, dispune de potențialul necesar pentru a aborda problemele în materie de protecție socială cu care se confruntă cercetătorii mobili. Cu toate acestea, cooptarea acesteia este împiedicată de nivelul limitat de conștientizare și de obstacolele semnificative de ordin administrativ și juridic. În scopul garantării dreptului la pensie ocupațională al cercetătorilor mobili, ar trebui să fie furnizate informații cu privire la modul în care dreptul la pensie ar putea fi afectat de potențiala mobilitate și ar trebui să fie avută în vedere participarea la RESAVER a organizațiilor care desfășoară activități de cercetare.
(25) Mobilitatea intersectorială, interdisciplinară și geografică echilibrată este esențială pentru sporirea eficacității, durabilității și atractivității carierelor în cercetare în Uniune. În baza acestei mobilități, întregul sistem de cercetare și inovare devine mai competitiv și promovează o mai bună producere, circulație și utilizare a cunoștințelor, încurajând și facilitând în același timp parcursuri profesionale neliniare și diversificate. Respectivele forme de mobilitate, inclusiv mobilitatea virtuală, ar trebui să fie promovate, sprijinite prin stimulente și integrate în mod corespunzător în procesul de dezvoltare profesională a cercetătorilor și ar trebui să fie luate măsuri pentru a aborda obstacolele existente în materie de mobilitate de orice natură, inclusiv transferabilitatea limitată a granturilor, sarcina administrativă, de exemplu pentru călătoriile în interes de serviciu sau pentru recunoașterea permiselor de ședere pentru cercetătorii mobili, provocările legate de relocare sau barierele lingvistice ori în ceea ce privește transferul drepturilor de pensie.
(26) Pentru a promova cariere interoperabile și intersectoriale în cercetare, este necesară o schimbare de abordare prin care sistemul de evaluare și de recompensare ar urma să atribuie o valoare egală carierelor urmate în toate sectoarele și nu ar penaliza mobilitatea geografică, interdisciplinară și intersectorială sau întreruperile în carieră sau relocarea carierei, inclusiv concediul sabatic sau concediul pentru creșterea copilului, iar cercetătorii ar lua în considerare cariere, în mod nediferențiat, atât în mediul academic, cât și în afara acestuia. Parcursurile profesionale axate pe cariere multiple, caracterizate prin mobilitate geografică, sectorială și interorganizațională, sau parcursurile profesionale hibride, caracterizate de existența unei combinații simultane de sectoare, merită să fie recunoscute pe deplin și luate în considerare pe picior de egalitate cu parcursurile profesionale liniare – care trebuie înțelese drept cariere care urmează o linie dreaptă de evoluție de la un post la altul, de obicei în cadrul aceluiași domeniu sau al aceleiași discipline.
(27) În unele cazuri, formarea doctorală continuă să se axeze preponderent pe cariere viitoare în mediul academic și nu ia suficient în considerare gama mai largă de ocupații în sectoarele relevante, nici importanța promovării spiritului antreprenorial în rândul cercetătorilor. Înzestrarea cercetătorilor cu competențe transversale prin formare profesională formală și informală, alături de competențele solide în materie de cercetare, este extrem de importantă pentru crearea unor oportunități mai bune în materie de carieră, a mobilității intersectoriale și a inovării, precum și pentru sporirea atractivității carierelor în cercetare în Uniune.
(28) Cadrul european al competențelor pentru cercetători (ResearchComp) elaborat de Comisie în consultare cu statele membre și cu părțile interesate va juca un rol important în înzestrarea cercetătorilor cu o gamă largă de competențe transversale și va elimina decalajul în materie de competențe dintre mediul academic și toate celelalte sectoare relevante. Formarea cercetătorilor, inclusiv formarea doctorală, ar putea fi dezvoltată conform competențelor descrise în cadru și pe baza schimbului de bune practici, pentru a permite perfecționarea și recalificarea cercetătorilor pe tot parcursul vieții. Ar fi necesare mecanisme adecvate de recunoaștere și validare a oportunităților de formare profesională formală și informală, inclusiv a formării la locul de muncă.
(29) Pentru a se asigura că formarea cercetătorilor este stabilită sau elaborată în cooperare pe baza nevoilor reale în materie de competențe, ar putea fi promovată interacțiunea și cooperarea dintre mediul academic, industrie, mediul de afaceri, administrația publică, sectorul non-profit și toți ceilalți actori relevanți din cadrul ecosistemului, inclusiv, de exemplu, în ceea ce privește stagiile de practică sau observarea directă la locul de muncă. În acest sens, ar putea fi luate în considerare principiile pentru formarea doctorală inovatoare incluse în raportul adoptat în 2011 de Grupul de coordonare pentru resurse umane și mobilitate al SEC, precum și Recomandarea (UE) 2022/2415 a Consiliului din 2 decembrie 2022 privind principiile directoare pentru valorificarea cunoștințelor (12), care subliniază necesitatea de a avea un sistem care să conducă la activități antreprenoriale în beneficiul cercetătorilor.
(30) Promovarea unei mentalități antreprenoriale și a competențelor conexe în rândul cercetătorilor, inclusiv a competențelor pentru atragerea de investitori și de capital, este esențială pentru a îmbunătăți valorificarea cunoștințelor și transformarea ideilor inovatoare în servicii și produse noi cu un potențial mai mare de introducere pe piață, de creștere durabilă, de inovare și de beneficii societale. Pentru un parcurs antreprenorial de succes este necesar ca activele intelectuale, cum ar fi publicațiile, datele, know-how-ul și proprietatea intelectuală să fie înțelese în mod corespunzător și gestionate în mod eficient, astfel cum se prevede în Recomandarea (UE) 2022/2415 a Consiliului din 2 decembrie 2022 privind principiile directoare pentru valorificarea cunoștințelor (12).
(31) Circulația intersectorială a talentelor și îmbunătățirea interoperabilității locurilor de muncă din cercetare și inovare între sectoare necesită o combinație de măsuri diferite și complementare la nivel național și la nivelul Uniunii, în conformitate cu principiile libertății academice și autonomiei instituționale, inclusiv o reformă a sistemului. O abordare în materie de politică ce implică învățarea reciprocă pe baza unor modele de succes pentru programe de mobilitate intersectorială poate contribui la consolidarea unei cooperări reciproc avantajoase între mediul academic și mediul non-academic și întărirea ecosistemelor de inovare, îmbunătățirea formării și învățării pe tot parcursul vieții pentru cercetători, inovatori și alte talente din domeniul cercetării și inovării, inclusiv perfecționarea în scopul consolidării capacității de sprijin și consolidarea sistemului de recrutare și stimularea dezvoltării competențelor antreprenoriale în rândul cercetătorilor.
(32) Cercetătorii nu sunt întotdeauna conștienți de rolul esențial al elaborării politicilor în domeniul cercetării și inovării și de rolul științei în elaborarea politicilor. Ambele dimensiuni pot avea un impact asupra carierelor în cercetare în general, precum și asupra sistemului de cercetare și inovare. Este important ca formarea doctorală să includă și să inspire această conștientizare, pentru a asigura o mai mare implicare a cercetătorilor în procesul de elaborare a politicilor și pentru a recunoaște activitățile acestora în domeniul științei pentru elaborarea politicilor de-a lungul întregii lor cariere.
(33) Cercetătorii, în special cei aflați la începutul carierei, ar trebui să fie informați cu privire la oportunitățile existente în toate sectoarele și cu privire la posibilitatea de a da curs respectivelor oportunități pentru a-și lărgi spectrul de dezvoltare personală și profesională. Serviciilor de consiliere și sprijin pentru carieră adaptate nevoilor cercetătorilor le revine un rol important, stimulând mobilitatea intersectorială, interdisciplinară, geografică și virtuală, precum și posibilitatea de a întreprinde activități antreprenoriale. Ar trebui să fie promovată mobilitatea interinstituțională, în special între diferitele profiluri ale instituțiilor de învățământ superior și ale organizațiilor de cercetare, alături de parcursurile academice diverse și flexibile, inclusiv prin abordarea obstacolelor legate de diferențele dintre competențele dezvoltate în instituția anterioară și cele necesare în cadrul noii instituții.
(34) Evaluarea cercetării ar trebui să permită evaluarea performanței cercetătorilor și a activităților de cercetare, pentru a obține un nivel cât mai înalt de calitate și de impact. Astfel cum se subliniază în Apelul de la Paris din 2022 privind evaluarea cercetării, în raportul exploratoriu „Towards a reform of the research assessment system” (Către o reformă a sistemului de evaluare a cercetării) publicat de Comisie în 2021 și, pe baza unei ample consultări cu părțile interesate, în Concluziile Consiliului privind „Evaluarea cercetării și punerea în aplicare a științei deschise” din 10 iunie 2022, precum și în Acordul privind reformarea evaluării cercetării publicat în iulie 2022, o evaluare adecvată a performanței presupune recunoașterea rezultatelor, activităților și practicilor din ce în ce mai diverse ale cercetării, inclusiv colaborarea și partajarea în mod deschis a rezultatelor, precum și asigurarea unor standarde înalte în materie de integritate a cercetării și a unui impact societal al cercetării. Prin urmare, pentru evaluarea cercetătorilor ar trebui să se facă trecerea către o abordare mai echilibrată între evaluarea cantitativă și cea calitativă a cercetării, acordând întâietate evaluării calitative de tip inter pares, susținută de utilizarea responsabilă a indicatorilor cantitativi.
(35) Pentru a consolida carierele în mediul academic, până la cele mai înalte funcții, este necesar un sistem de acces la carieră și de avansare în carieră transparent, structurat, favorabil incluziunii și bazat pe egalitatea de gen. În acest scop, la nivelul statelor membre și al organizațiilor care desfășoară activități de cercetare, ar putea fi avută în vedere dezvoltarea unor sisteme de titularizare, care trebuie înțelese drept cadre definite în care un contract pe durată determinată prezintă perspectiva avansării pe un post permanent, sub rezerva unei evaluări pozitive.
(36) În pofida eforturilor depuse la nivelul Uniunii, la nivel național și la nivel regional, problema exodului talentelor dinspre regiunile mai puțin dezvoltate din Uniune persistă, astfel cum se subliniază în Comunicarea Comisiei intitulată „Valorificarea talentelor în regiunile Europei” (13), fiind necesare măsuri suplimentare pentru a realiza o mobilitate geografică mai echilibrată în rândul cercetătorilor. Analizele Comisiei privind circulația talentelor desfășurate în perioada 2021-2022 arată contribuția pozitivă a acțiunilor existente la nivelul Uniunii în sensul încurajării circulației mai echilibrate a creierelor, însă identifică, de asemenea, provocări persistente și furnizează modalități de atragere a creierelor. Mediile de cercetare de excelență – inclusiv infrastructurile de cercetare –, condițiile de muncă atractive și un nivel al remunerației pe măsura calificărilor profesionale și a activităților desfășurate joacă un rol foarte important în acest context, însă necesită adesea reforme ale sistemelor naționale de cercetare și inovare. Ar trebui să fie aplicată o abordare în materie de politici de natură a sprijini și stimula astfel de transformări ale sistemului, care să cuprindă exerciții de învățare reciprocă pe baza unor parcursuri profesionale de succes care au permis o circulație mai echilibrată a talentelor în statele membre.
(37) Obiectivul principal al EURAXESS, o inițiativă paneuropeană unică care furnizează informații și servicii de sprijin gratuit cercetătorilor și familiilor acestora, este de a sprijini mobilitatea și dezvoltarea carierei cercetătorilor, asigurând în același timp o rezervă durabilă de talente în domeniul cercetării și inovării și consolidând colaborarea științifică dintre Uniune și întreaga lume. Pentru a acorda sprijin suplimentar în vederea îndeplinirii acestui obiectiv, EURAXESS ar putea să extindă sfera de cuprindere a activităților sale de furnizare de informații și de sprijin pentru cercetători, instituții de învățământ superior și organizații de cercetare, în baza unei structuri optimizate de servicii și de guvernanță, cu o experiență digitală și de utilizare îmbunătățită și în condițiile asigurării interoperabilității cu alte inițiative ale Uniunii, cum ar fi Europass și EURES. Eficacitatea și coerența portalurilor de informare și serviciilor EURAXESS ar beneficia de pe urma unor organizații naționale de primă linie puternice.
(38) Pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, Uniunea trebuie să devină mai atractivă pentru talentele din întreaga lume, evitând totodată exodul de talente care afectează țările în curs de dezvoltare. Comunicarea Comisiei intitulată „Atragerea de competențe și de talente în UE”, adoptată la 27 aprilie 2022 (14), subliniază necesitatea ca Uniunea să devină mai atractivă pentru talentele de la nivel mondial, în special prin promovarea inovării și a antreprenoriatului în Uniune și prin explorarea de noi posibilități de migrație legală în Uniune pe termen mediu și mai lung. Revizuirea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului (15) a reprezentat un pas important pentru sporirea atractivității Uniunii, permițând migranților cu înaltă calificare să beneficieze de drepturi îmbunătățite, precum și de proceduri mai rapide și simplificate. Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului contribuie (16), de asemenea, la îndeplinirea respectivelor obiective, prin facilitarea și sporirea atractivității venirii în Uniune a studenților și a cercetătorilor, promovând totodată circulația cunoștințelor și a competențelor prin intermediul unor drepturi îmbunătățite de mobilitate în interiorul Uniunii.
(39) Carta și Codul cercetătorilor sunt revizuite pentru a răspunde noilor realități și provocărilor cu care se confruntă în prezent cercetătorii și instituțiile, inclusiv pentru o mai bună integrare, pe de o parte, a echilibrului de gen, a egalității de gen și a incluziunii, cuprinzând măsuri care vizează medii de cercetare fără violență de gen, precum și, pe de altă parte, a practicilor științei deschise. Noua Cartă a cercetătorilor, care figurează în anexa II la prezenta recomandare, este simplificată pentru a facilita punerea sa în aplicare și pentru a promova adoptarea sa dincolo de sectorul academic. Toate organizațiile care angajează cercetători sau le oferă finanțare sunt invitate să aprobe noua Cartă a cercetătorilor. Se consideră că organizațiile care au aprobat principiile versiunii actuale a Cartei și a Codului cercetătorilor aprobă și noua Cartă a cercetătorilor. Acest lucru ar trebui să fie valabil în special în cazul instituțiilor care au intrat în procesul HRS4R sau au finalizat acest proces, a cărui primă etapă presupune aprobarea Cartei cercetătorilor.
(40) Este necesar un observator al carierelor în cercetare, care să aducă laolaltă, într-un singur loc, cele mai bune date curente ale Uniunii, pentru a monitoriza punerea în aplicare a măsurilor de consolidare a carierelor în cercetare și a reformării sistemului. Acesta ar trebui să răspundă cerințelor de date ale statelor membre și ale organizațiilor care desfășoară activități de cercetare relevante pentru adaptarea și elaborarea de politici în materie de cariere în cercetare. În egală măsură, acesta ar trebui să sprijine cercetătorii să înțeleagă mai bine provocările și oportunitățile și să promoveze atractivitatea organizațiilor europene care desfășoară activități de cercetare pentru cele mai bune talente. În cazul în care acest lucru este relevant, ar putea fi luate în considerare legăturile cu Observatorul european al sectorului învățământului superior propus în Strategia europeană pentru universități. Datele colectate pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului (17) ar putea fi adaptate pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor Observatorului carierelor în cercetare.
(41) Pentru ca acest cadru european pentru atragerea și păstrarea în Uniune a talentelor din domeniul cercetării, inovării și antreprenoriatului să aibă succes, sunt necesare angajamente din partea statelor membre și a tuturor părților interesate implicate. În special, s-ar putea încuraja participarea pe bază de voluntariat, în baza unei abordări ascendente, a alianțelor între instituții de învățământ superior, cum ar fi cele instituite în cadrul Inițiativei privind universitățile europene și sprijinite prin Programul Erasmus+ și prin programele-cadru pentru cercetare și inovare, precum și cele din sectorul mai larg al învățământului superior, organizațiile de cercetare și toate părțile interesate relevante, pentru a contribui la punerea în aplicare pe scară largă a cadrului prin desfășurarea de proiecte-pilot cuprinzând activitățile relevante.
(42) Respectivele recomandări ar trebui să fie puse în aplicare ținând seama în mod corespunzător de marea diversitate a sistemelor și circumstanțelor naționale în materie de cercetare și inovare și de principiul autonomiei instituționale a instituțiilor de învățământ superior și a organizațiilor de cercetare din întreaga Uniune,