Recitale
(1) Existența unei piețe interne puternice, deschise și competitive permite atât întreprinderilor europene, cât și celor străine să concureze pe bază de merit. Uniunea beneficiază de un sistem sofisticat și eficace de control al ajutoarelor de stat, care vizează asigurarea unor condiții echitabile pentru toate întreprinderile care desfășoară o activitate economică în cadrul pieței interne. Acest sistem de control al ajutoarelor de stat împiedică statele membre să acorde ajutoare de stat care denaturează în mod nejustificat concurența pe piața internă.
(2) În același timp, atât întreprinderile private, cât și întreprinderile din sectorul public, care sunt direct sau indirect controlate sau deținute de un stat, pot primi din partea unor țări terțe subvenții care sunt apoi utilizate, de exemplu, pentru finanțarea activităților economice pe piața internă în orice sector al economiei, cum ar fi participarea la proceduri de achiziții publice, sau achiziționarea de întreprinderi, inclusiv de întreprinderi cu active strategice, cum ar fi infrastructurile critice și tehnologiile inovatoare. În prezent, astfel de subvenții străine nu fac obiectul normelor Uniunii privind ajutoarele de stat.
(3) Prezentul regulament acoperă toate sectoarele economice, inclusiv cele de interes strategic pentru Uniune și infrastructurile critice de tipul celor menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului (3).
(4) Subvențiile străine pot denatura piața internă și pot submina condițiile de concurență echitabile aferente diferitelor activități economice din Uniune. Acest lucru s-ar putea întâmpla în special în contextul concentrărilor care implică o modificare a controlului asupra întreprinderilor din Uniune, în cazul în care astfel de concentrări sunt finanțate, integral sau parțial, prin subvenții străine sau în cazul în care operatorilor economici care beneficiază de subvenții străine li se atribuie contracte în Uniune.
(5) Niciunul din instrumentele actuale ale Uniunii nu abordează denaturările cauzate de subvențiile străine. Folosind instrumentele de apărare comercială, Comisia poate să ia măsuri atunci când se importă în Uniune bunuri subvenționate, dar nu și atunci când subvențiile străine iau forma unor investiții subvenționate sau atunci când sunt vizate servicii și fluxuri financiare. În temeiul Acordului OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii, Uniunea are posibilitatea de a iniția o procedură de soluționare a litigiilor dintre state împotriva anumitor subvenții străine acordate de membrii OMC, limitată la litigiile care vizează bunuri.
(6) Prin urmare, este necesar ca instrumentele existente ale Uniunii să fie completate cu un nou instrument prin care să fie abordate în mod eficace denaturările cauzate de subvențiile străine pe piața internă pentru a se asigura condiții de concurență echitabile. În special, noul instrument completează normele Uniunii privind ajutoarele de stat prin care sunt abordate denaturările de pe piața internă cauzate de subvențiile acordate de statele membre.
(7) Este important să fie stabilite norme și proceduri de investigare a subvențiilor străine care denaturează efectiv sau au potențialul de a denatura piața internă și, dacă este cazul, să fie corectate denaturările respective. Subvențiile străine ar putea denatura piața internă dacă o întreprindere care beneficiază de subvenția străină desfășoară o activitate economică în Uniune. Aplicarea corespunzătoare a prezentului regulament și asigurarea respectării sale urmează să contribuie la reziliența pieței interne în fața denaturărilor cauzate de subvențiile străine, contribuind astfel la autonomia strategică deschisă a Uniunii. Prin urmare, prezentul regulament stabilește norme pentru toate întreprinderile, inclusiv întreprinderile publice controlate direct sau indirect de un stat, care desfășoară o activitate economică în Uniune. Se acordă o atenție deosebită impactului pe care prezentul regulament îl are asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), având în vedere importanța activităților economice desfășurate de acestea și contribuția acestora la îndeplinirea principalelor obiective de politică ale Uniunii.
(8) Pentru a asigura condiții de concurență echitabile în cadrul întregii piețe interne și aplicarea coerentă a prezentului regulament, Comisia este singura autoritate competentă să aplice prezentul regulament. Comisia ar trebui să aibă competența de a examina orice subvenție străină, în măsura în care aceasta se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament, în orice sector al economiei, din proprie inițiativă, pe baza informațiilor obținute din toate sursele disponibile. Pentru asigurarea unui control eficace, în cazul concret al concentrărilor de mari dimensiuni (fuziuni și achiziții) și al procedurilor de achiziții publice care depășesc anumite praguri, Comisia ar trebui să aibă competența de a analiza subvențiile străine pe baza unei notificări prealabile transmise de întreprindere către Comisie.
(9) Prezentul regulament ar trebui să fie aplicat și interpretat ținându-se seama de legislația relevantă a Uniunii, inclusiv de legislația privind ajutoarele de stat, fuziunile și achizițiile publice.
(10) Punerea în aplicare a prezentului regulament nu aduce atingere dreptului fiecărui stat membru de a-și proteja interesele esențiale în materie de securitate în conformitate cu articolul 346 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
(11) În contextul prezentului regulament, prin subvenție străină ar trebui să se înțeleagă o contribuție financiară care este acordată direct sau indirect de o țară terță, care conferă un avantaj și este limitată la una sau mai multe întreprinderi sau industrii. Aceste condiții sunt cumulative.
(12) O contribuție financiară poate fi acordată prin intermediul unor entități publice sau private. Pentru a se stabili dacă o entitate publică a acordat sau nu o contribuție financiară ar trebui efectuată o analiză de la caz la caz, ținându-se seama în mod corespunzător de elemente precum caracteristicile entității în cauză și mediul juridic și economic predominant în țara terță în care entitatea își desfășoară activitatea, inclusiv rolul guvernului în economia țării respective. Contribuțiile financiare pot fi acordate, de asemenea, prin intermediul unei entități private, dacă acțiunile entității private respective pot fi atribuite țării terțe. Conceptul de contribuție financiară include o gamă largă de măsuri de sprijin care nu se limitează la transferuri monetare, de exemplu, acordarea de drepturi speciale sau exclusive unei întreprinderi fără a primi o remunerație adecvată în conformitate cu condițiile normale de piață.
(13) O contribuție financiară ar trebui să confere un avantaj unei întreprinderi care desfășoară o activitate economică pe piața internă. Ar trebui să se considere că o contribuție financiară conferă un avantaj unei întreprinderi în cazul în care avantajul respectiv nu ar fi putut fi obținut în condiții de piață normale. Existența unui avantaj ar trebui să fie stabilită pe baza unor valori de referință comparative, cum ar fi practica de investiții a investitorilor privați, ratele de finanțare care pot fi obținute pe piață, un tratament fiscal comparabil sau remunerația adecvată pentru un anumit bun sau serviciu. În cazul în care nu sunt disponibile valori de referință direct comparabile, valorile de referință existente ar putea fi ajustate, sau ar putea fi stabilite valori de referință alternative pe baza unor metode de evaluare general acceptate. Pot fi acordate avantaje, de exemplu în contextul relației stabilite între autoritățile publice și întreprinderile publice, în cazul în care o astfel de relație și în special orice finanțare acordată de autoritățile publice întreprinderilor publice nu respectă condițiile normale de piață. Se prezumă că furnizarea sau achiziționarea de bunuri sau servicii în urma unei proceduri de achiziții competitive, transparente și nediscriminatorii este conformă cu condițiile normale de piață. Nu ar trebui să se considere că o contribuție financiară acordată unei întreprinderi care desfășoară o activitate economică pe piața internă conferă un avantaj atunci când evaluarea valorilor de referință arată că întreprinderea ar fi obținut beneficiul respectiv în condiții normale de piață. Prețurile de transfer în contextul bunurilor și serviciilor care fac obiectul unui schimb în cadrul unei întreprinderi pot conferi un avantaj dacă prețurile de transfer respective nu sunt conforme condițiilor normale de piață. Avantajul acordat printr-o contribuție financiară poate fi transferat unei întreprinderi care desfășoară o activitate economică în Uniune.
(14) Avantajul ar trebui conferit uneia sau mai multor întreprinderi sau industrii. Specificitatea subvenției străine ar putea fi stabilită în drept sau în fapt.
(15) O subvenție străină ar trebui considerată ca fiind acordată începând din momentul în care beneficiarul obține dreptul de a o primi subvenția străină. Plata efectivă a subvenției străine nu este o condiție necesară pentru ca o subvenție străină să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament.
(16) O contribuție financiară care este acordată exclusiv pentru activitățile fără caracter economic ale unei întreprinderi nu constituie o subvenție străină. Cu toate acestea, în cazul în care o contribuție financiară pentru o activitate fără caracter economic este utilizată pentru subvenționarea încrucișată a activităților economice ale întreprinderii, aceasta poate constitui o subvenție străină care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. În cazul în care o întreprindere utilizează contribuții financiare, de exemplu sub forma unor drepturi speciale sau exclusive, sau contribuțiile financiare primite pentru a compensa o sarcină impusă de autoritățile publice, cu scopul de a acorda o subvenție încrucișată altor activități, această subvenționare încrucișată ar putea constitui un indiciu că drepturile speciale sau exclusive sunt acordate fără o remunerație adecvată sau că sarcina este compensată în exces, ceea ce, prin urmare, constituie o subvenție străină.
(17) Odată stabilită existența unei subvenții străine, Comisia ar trebui să evalueze de la caz la caz dacă aceasta denaturează piața internă. Spre deosebire de ajutoarele de stat acordate de un stat membru, subvențiile străine nu sunt, în general, interzise.
(18) Este posibil ca lipsa generală de transparență cu privire la multe dintre subvențiile străine și complexitatea realității comerciale să îngreuneze identificarea fără echivoc sau cuantificarea impactului anumitor subvenții străine pe piața internă. Prin urmare, pentru stabilirea denaturării, este necesar să se utilizeze un set neexhaustiv de indicatori. Atunci când evaluează măsura în care o subvenție străină poate îmbunătăți poziția concurențială a unei întreprinderi și în cazul în care astfel subvenția străină respectivă are sau poate avea o influență negativă asupra concurenței de pe piața internă, Comisia ar putea să aibă în vedere anumiți indicatori, inclusiv valoarea și natura subvenției străine, scopul și condițiile aferente subvenției străine, precum și utilizarea acesteia pe piața internă.
(19) Atunci când utilizează indicatori pentru a stabili existența unei denaturări pe piața internă, Comisia ar putea lua în considerare diferite elemente, cum ar fi valoarea subvenției străine în termeni absoluți sau în raport cu dimensiunea pieței sau cu valoarea investiției. De exemplu, o concentrare în contextul căreia o subvenție străină acoperă o parte semnificativă din prețul de achiziție al întreprinderii-țintă este susceptibilă să aibă efecte de denaturare. În mod similar, subvențiile străine care acoperă o parte semnificativă din valoarea estimată a unui contract care urmează a fi atribuit în cadrul unei proceduri de achiziții publice sunt susceptibile să cauzeze denaturări. Pare a fi mai probabil ca o subvenție străină să cauzeze denaturări dacă este acordată pentru cheltuieli de funcționare decât dacă este acordată pentru costuri de investiție. S-ar putea considera că este mai puțin probabil ca subvențiile străine acordate IMM-urilor să cauzeze denaturări comparativ cu subvențiile străine acordate întreprinderilor mari. În plus, ar trebui să se țină seama de caracteristicile pieței și în special de condițiile concurențiale de pe piață, cum ar fi barierele la intrarea pe piață. Subvențiile străine de pe piețele caracterizate de supracapacitate sau care conduc la supracapacitate prin susținerea de active nerentabile sau prin încurajarea investițiilor în extinderi de capacitate care altfel nu ar fi avut loc sunt susceptibile să cauzeze denaturări. O subvenție străină acordată unui beneficiar care prezintă un grad scăzut de activitate pe piața internă, măsurată, de exemplu, prin cifra de afaceri realizată în Uniune, este mai puțin probabil să cauzeze denaturări comparativ cu o subvenție străină acordată unui beneficiar care prezintă un nivel mai semnificativ de activitate pe piața internă. Subvențiile străine care nu depășesc 4 milioane EUR într-o perioadă de trei ani consecutivi ar trebui considerate, în general, ca nefiind susceptibile să denatureze piața internă în înțelesul prezentului regulament. Subvențiile străine acordate unei singure întreprinderi, care nu depășesc valoarea unui ajutor de minimis, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei (4), pentru fiecare țară terță pe o perioadă de trei ani consecutivi nu ar trebui considerate ca denaturând piața internă în înțelesul prezentului regulament.
(20) La fel ca în cazul anumitor tipuri de ajutoare de stat, anumite categorii de subvenții străine, cum ar fi garanțiile nelimitate, și anume garanțiile care nu conțin limitări de valoare sau durată, sunt susceptibile să cauzeze denaturări pe piața internă prin natura lor. Același lucru este valabil în cazul unei oferte nejustificat de avantajoase, al cărei caracter avantajos, de exemplu în materie de preț, nu poate fi justificat de alți factori. În plus, subvențiile sub formă de finanțare a exporturilor ar putea constitui, cu excepția cazului în care sunt acordate în conformitate cu Acordul OCDE privind creditele la export care beneficiază de susținere oficială, un motiv de îngrijorare deosebită din cauza efectelor lor de denaturare. Întrucât aceste categorii de subvenții străine sunt cele mai susceptibile să creeze denaturări pe piața internă, nu este necesar ca Comisia să efectueze o evaluare detaliată bazată pe indicatori. În orice situație, o întreprindere ar putea demonstra că subvenția străină în cauză nu ar denatura piața internă în situația concretă respectivă.
(21) Statele membre, precum și orice persoană fizică sau juridică, pot prezenta informații privind efectele pozitive ale unei subvenții străine, de care Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător atunci când efectuează testul comparativ. Comisia ar trebui să ia în considerare efectele pozitive ale subvenției străine pe baza dovezilor cu privire la astfel de efecte pozitive prezentate în cursul investigației. Efectele pozitive ar trebui să se refere la dezvoltarea activității economice subvenționate relevante pe piața internă. Ar trebui luate în considerare și alte efecte pozitive, după caz, pentru a se evita ca exercițiul de comparare să dea naștere unei discriminări nejustificate. Comisia ar trebui să examineze, de asemenea, efectele pozitive mai ample în raport cu obiectivele de politică relevante, în special cele ale Uniunii. Obiectivele de politică respective pot include, în special, un nivel ridicat de protecție a mediului și al standardelor sociale, precum și promovarea cercetării și dezvoltării. Comisia ar trebui să compare efectele pozitive respective cu efectele negative ale unei subvenții străine în ceea ce privește denaturarea cauzată pe piața internă. În contextul unei proceduri de achiziții publice, Comisia ar trebui să ia în considerare disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare pentru bunurile și serviciile vizate. Exercițiul de comparare poate conduce la concluzia de a nu impune măsuri corective în cazul în care efectele pozitive ale subvenției străine le depășesc pe cele negative. În cazul categoriilor de subvenții străine considerate ca fiind cele mai susceptibile să denatureze piața internă, este mai puțin probabil ca efectele pozitive să depășească efectele negative. În cazul în care efectele negative predomină, testul comparativ poate ajuta pentru a stabili natura și nivelul adecvat al angajamentelor sau al măsurilor corective. În orice situație, având în vedere că testul comparativ ia în considerare efectele pozitive ale unei subvenții străine, aplicarea testului comparativ respectiv nu ar trebui să conducă la un rezultat mai slab pentru întreprindere decât dacă nu s-ar fi aplicat deloc testul comparativ. În cazul în care efectuează un test comparativ, Comisia ar trebui să își prezinte motivele în decizia de încheiere a unei investigații aprofundate.
(22) În cazul în care examinează o subvenție străină din proprie inițiativă, Comisia ar trebui să aibă competența de a impune măsuri corective unei întreprinderi pentru a remedia orice denaturare cauzată de o subvenție străină pe piața internă. Printre măsurile corective respective ar trebui să se numere măsuri structurale și nestructurale, precum și rambursarea subvenției străine și ar trebui să fie adecvate pentru remedierea denaturării în cauză și proporționale. În cazul în care Comisia examinează posibilitatea unor măsuri corective alternative, fiecare dintre acestea putând remedia pe deplin și în mod eficace denaturarea, Comisia ar trebui să aleagă măsura cea mai puțin împovărătoare pentru întreprinderea care face obiectul investigației.
(23) Întreprinderea care face obiectul investigației ar trebui să aibă posibilitatea de a propune angajamente pentru a remedia denaturarea cauzată de subvenția străină. În cazul în care consideră că angajamentele propuse remediază denaturarea pe deplin și în mod eficace, Comisia ar putea să le accepte și să le confere caracter obligatoriu printr-o decizie. În acest caz, Comisia nu ar trebui să impună măsuri corective.
(24) Întreprinderea care face obiectul investigației ar putea propune să ramburseze subvenția străină, împreună cu dobânda corespunzătoare. Comisia ar trebui să accepte o rambursare propusă cu titlu de angajament dacă se poate asigura că rambursarea remediază pe deplin denaturarea, este efectuată într-un mod transparent și verificabil și este eficace în practică, ținând seama totodată de riscul de eludare a obiectivelor prezentului regulament.
(25) Cu excepția cazului în care întreprinderea care face obiectul investigației propune angajamente care ar remedia pe deplin și în mod eficace denaturarea identificată, Comisia ar trebui să aibă competența de a interzice o concentrare sau atribuirea unui contract înainte ca acestea să aibă loc. În cazul în care concentrarea a fost deja pusă în aplicare, în special în cazurile în care notificarea prealabilă nu a fost obligatorie deoarece pragurile de notificare nu au fost atinse, denaturarea poate fi totuși atât de semnificativă încât să nu poată fi remediată prin măsuri de ordin comportamental sau structural sau prin rambursarea subvenției. În astfel de cazuri, Comisia ar trebui să poată decide remedierea denaturării obligând întreprinderile să dizolve concentrarea.
(26) Întreprinderea care face obiectul investigației ar putea propune să informeze Comisia despre participarea sa la viitoare proceduri de concentrare sau de achiziții publice desfășurate în Uniune pentru o perioadă de timp adecvată, sau Comisia ar putea solicita întreprinderilor care fac obiectul investigației să o informeze în această privință, atunci când acest lucru este proporțional și necesar. Transmiterea acestor informații, sau răspunsul ori lipsa unui răspuns din partea Comisiei nu pot da naștere unor așteptări legitime din partea întreprinderii, potrivit cărora Comisia nu va declanșa ulterior o investigație cu privire la posibile subvenții străine acordate întreprinderii care participă la concentrare sau la procedura de achiziții publice.
(27) Comisia ar trebui să aibă competența de a examina, din proprie inițiativă, orice informație privind subvențiile străine. Statele membre, orice persoană fizică sau juridică sau orice asociație ar trebui să poată furniza Comisiei informații legate de subvențiile străine despre care se presupune că denaturează piața internă. Comisia ar putea stabili un punct de contact pentru a facilita furnizarea acestor informații în mod confidențial. Atunci când statele membre furnizează Comisiei informații relevante privind subvențiile străine despre care se presupune că denaturează piața internă, Comisia ar trebui să se asigure că statele membre respective primesc un răspuns. Pentru a investiga posibilele subvenții străine și dacă acestea denaturează piața internă și pentru a remedia astfel de denaturări, prezentul regulament stabilește o procedură care constă din două etape, și anume o analiză preliminară și o investigație aprofundată. O întreprindere care face obiectul oricăreia dintre aceste două etape ar trebui să fie considerată o întreprindere care face obiectul investigației.
(28) Comisiei ar trebui să i se confere competențe de investigare adecvate pentru a colecta toate informațiile necesare. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă competența de a solicita informații de la orice întreprindere sau asociație de întreprinderi pe parcursul întregii proceduri. În plus, Comisia ar trebui să aibă competența de a impune amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu pentru netransmiterea la timp a informațiilor solicitate sau pentru furnizarea de informații incomplete, incorecte sau înșelătoare. De asemenea, Comisia ar trebui să poată adresa întrebări statelor membre sau țărilor terțe. În plus, Comisia ar trebui să aibă competența de a efectua vizite de informare la sediile situate în Uniune ale unei întreprinderi sau asociații de întreprinderi sau, în cazul în care țara terță în cauză este notificată oficial și nu ridică obiecții, la sediile întreprinderii din țara terță. Pentru a asigura o inspecție eficientă, Comisia ar trebui să aibă competența de a solicita întreprinderii sau asociației de întreprinderi să își dea acordul pentru inspecție. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă competența de a lua decizii pe baza datelor disponibile în cazul în care întreprinderea care face obiectul investigației sau țara terță care a acordat subvenția nu cooperează.
(29) În plus, atunci când este necesar pentru a preveni producerea de prejudicii ireparabile la adresa concurenței pe piața internă, Comisia ar trebui să aibă competența de a adopta măsuri provizorii.
(30) În cazul în care, în urma analizei preliminare, Comisia dispune de indicii suficiente cu privire la existența unei subvenții străine care denaturează piața internă, Comisia ar trebui să aibă competența de a iniția o investigație aprofundată pentru a colecta informații suplimentare relevante cu scopul de a evalua subvenția străină. Întreprinderii care face obiectul investigației ar trebui să i se permită să își exercite dreptul la apărare.
(31) Comisia ar trebui să încheie investigația aprofundată prin adoptarea unei decizii. Comisia ar trebui, pe cât posibil, să depună eforturi pentru a încheia investigația aprofundată în termen de 18 luni, ținând seama, în special, de complexitatea cazului, precum și de nivelul de cooperare al întreprinderilor și al țărilor terțe în cauză.
(32) Comisia ar trebui să dispună de instrumente adecvate pentru a asigura eficacitatea angajamentelor și a măsurilor corective. În cazul în care o întreprindere nu respectă o decizie privind angajamentele, o decizie privind măsuri corective sau o decizie prin care sunt dispuse măsuri provizorii, Comisia ar trebui să aibă competența de a impune amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu cu un efect disuasiv suficient de puternic. Atunci când impune astfel de amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, Comisia ar trebui să ia în considerare cazurile de nerespectări repetate. Pentru a consolida eficacitatea prezentului regulament, Comisia poate aplica angajamente sau măsuri corective simultan cu amenzi și penalități cu titlu cominatoriu.
(33) Pentru a asigura aplicarea corectă și eficace a prezentului regulament, Comisia ar trebui să aibă competența de a revoca o decizie și de a adopta o decizie nouă, în cazul în care decizia s-a bazat pe informații incomplete, incorecte sau înșelătoare, în cazul în care o întreprindere acționează contrar angajamentelor luate sau măsurilor corective impuse, sau în cazul în care angajamentele sau măsurile corective nu au fost eficace.
(34) Având în vedere impactul potențial semnificativ al concentrărilor asupra pieței interne, Comisia ar trebui să aibă competența, în urma notificării, să examineze informațiile privind contribuțiile financiare străine în contextul unei concentrări propuse. Întreprinderilor nu ar trebui să li se permită să pună în aplicare concentrarea înainte de finalizarea analizei efectuate de Comisie. Examinarea respectivă de către Comisie ar trebui să urmeze aceeași procedură ca în cazul analizei unei subvenții străine la inițiativa Comisiei, sub rezerva unor ajustări care să reflecte particularitățile concentrărilor.
(35) Este necesar să se găsească un echilibru între protecția eficace a pieței interne și necesitatea de a limita sarcina administrativă pentru întreprinderile care fac obiectul prezentului regulament. Prin urmare, numai concentrările care întrunesc combinația de praguri, astfel cum este definită în prezentul regulament, pe baza cifrei de afaceri din Uniune și a valorii contribuțiilor financiare străine ar trebui să facă obiectul notificării prealabile obligatorii.
(36) Dacă pragurile de notificare respective nu sunt atinse, Comisia ar trebui să poată să solicite notificarea concentrărilor potențial subvenționate care nu au fost încă puse în aplicare sau notificarea ofertelor potențial subvenționate înainte de atribuirea unui contract, în cazul în care consideră că respectiva concentrare sau ofertă ar justifica, din cauza impactului său în Uniune, o analiză ex ante. Comisia ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a efectua din proprie inițiativă o analiză a concentrărilor deja puse în aplicare sau a contractelor deja atribuite.
(37) Atunci când se analizează o concentrare, evaluarea existenței unei denaturări pe piața internă ar trebui să se limiteze la concentrarea în cauză, iar în cadrul evaluării ar trebui să fie luate în considerare numai contribuțiile financiare străine acordate în ultimii trei ani anteriori concentrării.
(38) În contextul mecanismului de analiză ex ante a concentrărilor, întreprinderile ar trebui să poată solicita consultări cu Comisia care să aibă loc înainte de notificare, să se desfășoare într-un spirit de bună-credință, cu scopul de a primi îndrumări privind atingerea pragurilor de notificare.
(39) Atunci când o concentrare este notificată Comisiei în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (5) și al prezentului regulament, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a limita sarcina administrativă, în temeiul prezentului regulament, pentru părțile care fac notificarea. În special, întreprinderile ar trebui să aibă opțiunea de a indica informațiile specifice transmise în contextul unei proceduri desfășurate în temeiul prezentului regulament, pe care Comisia are dreptul să le utilizeze și în cadrul procedurilor desfășurate în temeiul Regulamentul (CE) nr. 139/2004.
(40) Necesitatea de a aborda subvențiile străine care denaturează piața internă este deosebit de importantă în domeniul achizițiilor publice, având în vedere importanța lor economică pe piața internă și faptul că sunt finanțate din fonduri provenite de la contribuabili. Cu ocazia notificării prealabile atribuirii unui contract, Comisia ar trebui să aibă competența de a examina informațiile privind contribuțiile financiare străine la operatorul economic participant în contextul unei proceduri de achiziții publice. Notificările prealabile ar trebui să fie obligatorii în cazul depășirii unui anumit prag stabilit prin prezentul regulament, pentru a se identifica cazurile semnificative din punct de vedere economic și, în același timp, pentru a se reduce la minimum sarcina administrativă, fără a împiedica participarea IMM-urilor la procedurile de achiziții publice. Această obligație de notificare prealabilă în cazul depășirii unui anumit prag ar trebui să se aplice și grupurilor de operatori economici menționați la articolul 26 alineatul (2) din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6), la articolul 19 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7) și la articolul 37 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (8). Comisia are dreptul să solicite, de asemenea, notificarea prealabilă a unei contribuții financiare străine în cursul unei proceduri de achiziții publice, chiar dacă valoarea estimată a acesteia se situează sub pragurile de notificare. Atunci când decide dacă să solicite o astfel de notificare prealabilă, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a limita interferențele cu procedurile de achiziții publice luând în considerare cât de apropiată este data atribuirii contractului.
(41) Echilibrul dintre dezvoltarea unei piețe europene a echipamentelor de apărare și de securitate, care este esențială pentru menținerea unei baze industriale și tehnologice de apărare europeană, și protecția securității naționale a statelor membre necesită un regim specific pentru contractele în domeniul apărării și securității reglementate de Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9). Prin urmare, achizițiile publice pentru atribuirea unor astfel de contracte nu ar trebui să facă obiectul cerințelor de notificare în temeiul prezentului regulament. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibilă examinarea subvențiilor străine în contextul unor astfel de contracte printr-o analiză din oficiu. În plus, nu ar trebui să facă obiectul prezentului regulament achizițiile publice care fac obiectul Directivei 2009/81/CE și sunt excluse în temeiul directivei respective, sau care îndeplinesc condițiile pentru aplicarea articolului 346 din TFUE, luând în același timp în considerare că, de exemplu, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, posibilitatea de a apela la astfel de excepții ar trebui să se interpreteze în așa fel încât efectele acestora să nu se extindă dincolo de ceea ce este strict necesar pentru protejarea intereselor legitime a căror apărare este asigurată de către respectivele articole și Comunicarea interpretativă a Comisiei privind aplicarea articolului 296 din TFUE în ceea ce privește achizițiile publice din domeniul apărării.
(42) Acordurile-cadru sunt o tehnică eficientă pentru achizițiile publice utilizată pe scară largă de către autoritățile contractante și entitățile contractante. Flexibilitatea oferită cumpărătorilor după încheierea acordului-cadru nu ar trebui să fie afectată de prezentul regulament. Prin urmare, obligația de a notifica contribuțiile financiare străine în cadrul procedurilor de achiziții publice prevăzută în prezentul regulament ar trebui să se limiteze la procedura anterioară încheierii unui acord-cadru și nu ar trebui să se aplice contractelor bazate pe un acord-cadru.
(43) Având în vedere caracterul urgent al procedurilor de achiziții desfășurate în conformitate cu articolul 27 alineatul (3) sau cu articolul 28 alineatul (6) din Directiva 2014/24/UE sau cu articolul 45 alineatul (3) din Directiva 2014/25/UE, Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a acorda prioritate acestor proceduri în cursul unei analize preliminare și al unei investigații aprofundate pentru a ajunge la o concluzie bine conturată cât mai curând posibil. Acest lucru ar trebui să se aplice în mod corespunzător procedurilor similare desfășurate în conformitate cu Directiva 2014/23/UE.
(44) Având în vedere particularitățile procedurilor în mai multe etape din domeniul achizițiilor publice, Comisia ar trebui să inițieze o analiză preliminară utilizând informațiile relevante disponibile în notificarea care însoțește cererea de participare. Pentru a asigura caracterul complet al informațiilor și rapiditatea investigațiilor, o notificare actualizată ar trebui depusă împreună cu oferta finală. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă dreptul de a solicita orice informații suplimentare înainte de depunerea ofertei finale.
(45) Prezentul regulament nu se referă la accesul operatorilor economici din țări terțe la piața achizițiilor publice din Uniune. Respectivul domeniu face obiectul dreptului relevant al Uniunii și al acordurilor internaționale relevante.
(46) Atunci când o contribuție financiară străină este notificată în contextul unei proceduri de achiziții publice, evaluarea ar trebui să se limiteze la procedura respectivă.
(47) După caz, Comisia ar trebui să caute modalități prin care să asigure utilizarea mijloacelor electronice de comunicare pentru a facilita îndeplinirea obligațiilor privind achizițiile publice prevăzute în prezentul regulament.
(48) Ar trebui să se asigure că principiile care reglementează achizițiile publice, în special principiul proporționalității, al nediscriminării, al egalității de tratament, al transparenței și al concurenței, sunt respectate în ceea ce privește toți operatorii economici implicați în procedura de achiziții publice, indiferent de investigațiile inițiate și aflate în derulare în temeiul prezentului regulament. Prezentul regulament nu aduce atingere Directivelor 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE în ceea ce privește obligațiile aplicabile în domeniul dreptului mediului, social și al muncii.
(49) Autoritățile contractante sau entitățile contractante pot decide să atribuie un contract sub formă de loturi separate, în special în conformitate cu articolul 46 din Directiva 2014/24/UE și cu articolul 65 din Directiva 2014/25/UE, cu respectarea interdicției divizării artificiale. Contribuțiile financiare străine ar trebui notificate în cazul ofertanților care depun oferte pentru loturi cu o valoare care depășește un prag aplicabil.
(50) Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere posibilității operatorilor economici de a se baza pe capacitățile altor entități în conformitate cu Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE.
(51) Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere posibilității autorității contractante sau a entității contractante de a solicita operatorilor economici să suplimenteze, să clarifice sau să completeze informațiile sau documentele relevante, astfel cum se prevede în Directiva 2014/23/UE, în Directiva 2014/24/UE sau în Directiva 2014/25/UE sau în dreptul național de punere în aplicare a acestora, cu condiția ca aceste solicitări să fie formulate cu respectarea deplină a principiilor egalității de tratament și transparenței.
(52) Există o tendință puternică ca achizitorii publici să își centralizeze achizițiile pentru a realiza economii de scară și beneficii datorate eficienței. Astfel de organisme centrale de achiziție sunt considerate autorități contractante sau entități contractante în înțelesul Directivelor 2009/81/CE, 2014/24/UE și 2014/25/UE. Prin urmare, este oportun ca Comisia să poată examina subvențiile străine în contextul contractelor atribuite de astfel de autorități contractante sau entități contractante.
(53) Ar trebui să se considere că subvențiile străine care permit unui operator economic să depună o ofertă anormal de avantajoasă în raport cu lucrările, produsele sau serviciile în cauză creează efectiv sau au potențialul de a crea o denaturare în cadrul unei proceduri de achiziții publice. Prin urmare, denaturările respective ar trebui evaluate pe baza unui set neexhaustiv de indicatori. Indicatorii ar trebui să poată permite stabilirea modului în care subvenția străină denaturează concurența prin îmbunătățirea poziției concurențiale a unei întreprinderi și prin crearea posibilității ca aceasta să depună o ofertă anormal de avantajoasă. Operatorilor economici ar trebui să li se dea posibilitatea de a justifica faptul că oferta nu este anormal de avantajoasă, inclusiv prin prezentarea elementelor menționate la articolul 69 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE sau la articolul 84 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE care reglementează ofertele anormal de scăzute. Interzicerea atribuirii ar trebui să intervină numai atunci când caracterul avantajos al ofertei ce beneficiază de subvenții străine nu poate fi justificat pe baza altor factori, când contractul ar urma să fie atribuit ofertantului respectiv și când întreprinderea care a depus oferta nu a propus angajamente considerate adecvate și suficiente pentru remedierea deplină și eficace a denaturării. În consecință, interzicerea atribuirii se referă la procedura specifică în cadrul căreia a fost depusă oferta anormal de avantajoasă. Prin urmare, constatarea de către Comisie a faptului că un operator economic a beneficiat de o subvenție străină care denaturează piața internă, care i-a permis să prezinte o ofertă anormal de avantajoasă, nu ar trebui să fie considerată un element care să dea naștere unei excluderi în temeiul motivelor facultative de excludere prevăzute la articolul 38 alineatul (7) din Directiva 2014/23/UE, la articolul 57 alineatul (4) din Directiva 2014/24/UE sau la articolul 80 din Directiva 2014/25/UE în cadrul aceleiași proceduri de achiziții publice sau al unei alte proceduri de achiziții publice desfășurate în conformitate cu directivele menționate.
(54) O ofertă anormal de avantajoasă ar putea proveni, de asemenea, de la subvențiile străine acordate unui subcontractant sau furnizor, din cauza impactului său concurențial asupra ofertei depuse la o autoritate contractantă sau la o entitate contractantă. Totuși, pentru a limita sarcina administrativă, numai subcontractanții sau furnizorii principali, și anume cei ale căror produse sau servicii se referă la elemente esențiale ale contractului sau depășesc un anumit procent din valoarea contractului, ar trebui să notifice contribuțiile financiare străine. Anumite elemente ale contractului pot fi considerate elemente esențiale, în special pe baza relevanței lor specifice pentru calitatea ofertei, incluzând know-how-ul specific, tehnologia, personalul specializat, brevetele sau avantajele similare de care dispun subcontractantul sau furnizorul, în special în cazul în care elementele respective au un rol hotărâtor în îndeplinirea în mare parte a cel puțin unuia dintre criteriile de selecție în cadrul unei proceduri de achiziții. Pentru a asigura o bază faptică stabilă pentru analiză, analiza preliminară ar trebui să ia în considerare subcontractanții principali și furnizorii deja cunoscuți în etapa depunerii notificării sau a declarației complete, sau, în cazul procedurilor în mai multe etape, în etapa notificării sau a declarației actualizate. Prezentul regulament nu ar trebui să afecteze posibilitatea operatorilor economici de a utiliza noi subcontractanți pentru executarea contractelor lor. Prin urmare, înlocuirea subcontractanților și a furnizorilor după depunerea notificării sau a declarației complete, a declarației sau a notificării actualizate, sau în cursul executării unui contract nu ar trebui să creeze obligații de notificare suplimentare, dar Comisia ar trebui să poată iniția o analiză din oficiu dacă deține informații, inclusiv provenite de la orice stat membru, persoană fizică sau juridică sau asociație, că acești subcontractanți și furnizori este posibil să fi beneficiat de subvenții străine.
(55) În conformitate cu directivele privind achizițiile publice, oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic din perspectiva autorității contractante sau a entității contractante ar trebui identificată pe baza prețului sau a costului, utilizând o abordare bazată pe rentabilitate, precum calcularea costurilor pe ciclu de viață și poate include cel mai bun raport preț-calitate, care ar trebui să fie evaluat pe baza unor criterii care să includă aspecte calitative, de mediu sau sociale, legate de obiectul respectivului contract.
(56) În contextul căilor de atac judiciare legate de aplicarea prezentului regulament referitoare în special la procedurile de achiziții publice, o instanță dintr-un stat membru în înțelesul articolului 267 din TFUE, în cazul în care apreciază că o decizie în această privință îi este necesară pentru a pronunța o hotărâre, are dreptul să ceară Curții de Justiție să pronunțe o hotărâre preliminară privind interpretarea dreptului Uniunii, inclusiv a prezentului regulament, sau, în cazul prevăzut la articolul 267 din TFUE, este obligată să sesizeze Curtea de Justiție în acest scop. Totuși, pe baza jurisprudenței constante a Curții de Justiție, instanța respectivă dintr-un stat membru nu are dreptul să sesizeze Curtea de Justiție cu privire la validitatea deciziei Comisiei la cererea unui operator economic în cauză, care a avut posibilitatea de a introduce o acțiune în anulare împotriva deciziei respective, în special dacă era vizat în mod direct și individual de decizia menționată, dar nu a făcut acest lucru în termenul prevăzut la articolul 263 din TFUE.
(57) Având în vedere natura mecanismului de analiză ex ante în cazul concentrărilor și al atribuirilor de contracte de achiziții publice și necesitatea garantării securității juridice cu privire la tranzacțiile specifice respective, o concentrare sau o ofertă de achiziții publice notificată și evaluată în cadrul procedurilor respective nu ar trebui să fie examinată din nou de Comisie din proprie inițiativă. Cu toate acestea, contribuțiile financiare cu privire la care Comisia a fost informată prin procedura de notificare este posibil să fie relevante și în afara concentrării sau a procedurii de achiziții publice respective.
(58) Statele membre ar trebui să coopereze în mod eficace cu Comisia în ceea ce privește aplicarea prezentului regulament. Pentru a facilita această cooperare, Comisia ar trebui să fie în măsură să instituie un mecanism de cooperare.
(59) Pentru a colecta informații privind subvențiile străine, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a iniția investigații cu privire la sectoare specifice ale economiei, anumite tipuri de activități economice sau utilizarea anumitor instrumente de subvenții străine. Comisia ar trebui să poată utiliza informațiile obținute din astfel de investigații de piață pentru a revizui anumite tranzacții în cadrul procedurilor prevăzute în prezentul regulament.
(60) În cazul în care Comisia suspectează existența unor subvenții străine repetate care denaturează piața internă, sau în cazul în care mai multe acțiuni de asigurare a respectării legii desfășurate în temeiul prezentului regulament identifică subvenții străine care denaturează piața internă acordate de aceeași țară terță, Comisia ar trebui să fie în măsură să se angajeze într-un dialog cu țara terță în cauză pentru a explora opțiunile care vizează încetarea sau modificarea subvențiilor străine care denaturează piața internă, în vederea eliminării efectelor lor de denaturare pe piața internă. În cazul în care un acord bilateral între Uniune și o țară terță prevede un mecanism de consultare ce acoperă subvențiile străine care denaturează piața internă care fac obiectul prezentului regulament, mecanismul de consultare respectiv ar putea fi utilizat pentru a facilita dialogul cu țara terță. Dialogul cu țara terță nu ar trebui să împiedice Comisia să inițieze sau să continue analizele aflate în desfășurare în temeiul prezentului regulament. Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European și Consiliul cu privire la evoluțiile relevante.
(61) Din motive de securitate juridică, este oportun să se limiteze perioada în care Comisia poate investiga o subvenție străină la 10 ani de la data acordării subvenției străine în cauză.
(62) Din aceleași motive, este indicat să se prevadă termene de prescripție pentru impunerea și asigurarea plății amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu.
(63) Din motive de transparență și de securitate juridică, este oportun ca toate deciziile adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament să fie publicate sau aduse la cunoștința publicului de către aceasta, după caz, fie integral, fie sub formă de rezumat.
(64) Atunci când își publică deciziile, Comisia ar trebui să respecte normele privind secretul profesional, și anume protecția tuturor informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale, în conformitate cu articolul 339 din TFUE. Prelucrarea datelor cu caracter personal în sensul prezentului regulament ar trebui să se efectueze în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (10) și cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (11), în funcție de care dintre acestea este aplicabil prelucrării respective.
(65) În cazurile în care informațiile marcate drept confidențiale sau drept secret comercial de către întreprindere nu par să intre sub incidența obligației de păstrare a secretului profesional, este indicat să se instituie un mecanism prin care Comisia are dreptul să decidă în ce măsură astfel de informații pot fi divulgate. Orice decizie de respingere a unei cereri de a considera informațiile drept confidențiale ar trebui să indice un termen la sfârșitul căruia informațiile vor fi divulgate, astfel încât deținătorul informațiilor să poată utiliza orice protecție juridică pe care o are la dispoziție, inclusiv orice măsură provizorie.
(66) Întreprinderile care fac obiectul investigației în temeiul prezentului regulament ar trebui să aibă posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la motivele pe baza cărora Comisia intenționează să adopte o decizie și, prin urmare, ar trebui să aibă dreptul de acces la dosar. Concomitent cu asigurarea dreptului la apărare al întreprinderilor care fac obiectul investigației, este esențial ca secretele comerciale să fie protejate.
(67) În cazul în care furnizorul informațiilor este de acord, Comisia ar trebui să poată utiliza informațiile obținute în temeiul prezentului regulament pentru aplicarea altor acte ale Uniunii.
(68) Statele membre și Comisia ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a garanta protecția informațiilor clasificate, în special în conformitate cu Acordul dintre statele membre ale Uniunii Europene, reunite în cadrul Consiliului, privind protecția informațiilor clasificate schimbate în interesul Uniunii Europene (12), cu Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei (13) și cu Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei (14).
(69) Punerea în aplicare a prezentului regulament de către Uniune ar trebui să respecte dreptul Uniunii și Acordul OMC și să fie coerentă cu angajamentele asumate în cadrul altor acorduri comerciale și de investiții la care Uniunea sau statele membre sunt parte. Prezentul regulament ar trebui să completeze eforturile Uniunii de îmbunătățire a normelor multilaterale privind abordarea subvențiilor cu efect de denaturare.
(70) Restricțiile privind libertățile prevăzute în articolele 34, 49, 56 și 63 din TFUE pot fi justificate prin necesitatea de a se evita concurența neloială, cu condiția să respecte, la fel ca alte restricții privind libertățile fundamentale, principiile generale ale dreptului Uniunii, cum ar fi principiul proporționalității și al securității juridice, și drepturile fundamentale.
(71) Este posibil ca punerea în aplicare a prezentului regulament să se suprapună cu normele sectoriale, în special în domeniul transportului maritim și aerian. Prin urmare, este necesară clarificarea raportului dintre prezentul regulament și instrumentele sectoriale în care sunt abordate subvențiile străine, și anume Regulamentul (CEE) nr. 4057/86 al Consiliului (15), Regulamentul (UE) 2016/1035 al Parlamentului European și al Consiliului (16) și Regulamentul (UE) 2019/712 al Parlamentului European și al Consiliului (17).
(72) Actele adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament fac obiectul controlului Curții de Justiție în conformitate cu articolul 263 din TFUE. Curții de Justiție ar trebui să i se acorde, în conformitate cu articolul 261 din TFUE, competență de fond în ceea ce privește deciziile prin care Comisia impune amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu.
(73) Pentru a consolida caracterul previzibil al prezentului regulament, Comisia ar trebui să publice și să actualizeze periodic orientări privind criteriile referitoare la stabilirea existenței unei denaturări cauzate de o subvenție străină pe piața internă, funcționarea testului comparativ, aplicarea competenței sale de a solicita o notificare prealabilă cu privire la orice concentrare sau orice contribuții financiare străine primite de un operator economic în cadrul unei proceduri de achiziții publice, precum și la evaluarea unei denaturări în cadrul unei proceduri de achiziții publice. Atunci când emite astfel de orientări, Comisia ar trebui să organizeze consultări adecvate cu părțile interesate și cu statele membre. Pentru a facilita punerea în aplicare a prezentului regulament în etapele timpurii ale aplicării sale, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a face publice clarificările privind aplicarea respectivelor dispoziții înainte de publicarea orientărilor.
(74) În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în conformitate cu articolul 291 din TFUE. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (18) și ar trebui să se refere la: deciziile de încheiere a investigațiilor aprofundate, impunerea de măsuri provizorii, deciziile privind concentrările care au fost puse în aplicare cu încălcarea obligației de notificare sau cu încălcarea unei decizii privind angajamentele sau a unei decizii de interzicere a unei concentrări sau a atribuirii contractului în cadrul unei proceduri de achiziții publice, revocarea anumitor decizii și competențele de executare referitoare la forma, conținutul, detaliile procedurale și elementele conexe legate de analiza preliminară și investigația aprofundată.
(75) Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a institui o procedură simplificată prin care să trateze anumite concentrări sau proceduri de achiziții publice pornind de la premisa că acestea par mai puțin susceptibile să genereze denaturări ale concurenței pe piața internă cauzate de subvenții străine.
(76) Pentru a se asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă și pe termen lung, în vederea asigurării unei acoperiri adecvate a cazurilor investigate atât prin notificări, cât și din oficiu, limitând totodată sarcina administrativă excesivă, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea pragurilor de notificare pentru concentrări și pentru procedurile de achiziții publice, precum și în ceea ce privește reducerea termenelor pentru analiza preliminară și investigația aprofundată a concentrărilor notificate sau a contribuțiilor financiare notificate în contextul unei proceduri de achiziții publice. Fără a aduce atingere posibilității de a modifica pragurile de notificare pentru concentrări și achiziții publice prin intermediul unei propuneri legislative, inclusiv în contextul analizei prevăzute de prezentul regulament, pragurile respective pot fi modificate printr-un act delegat o singură dată în cursul perioadei de delegare prevăzute în prezentul regulament. În ceea ce privește contribuțiile financiare în contextul unei proceduri de achiziții publice, competența de a adopta un astfel de act ar trebui să fie exercitată într-un mod care să țină seama de interesele IMM-urilor. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (19). În special, pentru a se asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții statelor membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(77) În cazul în care o concentrare este supusă obligației de notificare în temeiul prezentului regulament, contribuțiile financiare acordate oricăreia dintre părțile la concentrare în ultimii trei ani care precedă data aplicării prezentului regulament ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament. În contextul unei proceduri de achiziții publice, prezentul regulament ar trebui să se aplice și unei contribuții financiare acordate unui operator economic în ultimii trei ani care precedă data aplicării prezentului regulament,