Recitale
(1) Serviciile mass-media independente joacă un rol unic pe piața internă. Acestea reprezintă un sector în schimbare rapidă și important din punct de vedere economic și, în același timp, oferă acces la o multitudine de opinii și la surse fiabile de informații atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, îndeplinind astfel funcția de interes general de „câine de pază” public.
(2) Serviciile mass-media joacă un rol esențial în societățile democratice, deoarece furnizează informații, iar acestea sunt un bun public. Pentru a îndeplini un astfel de rol esențial în societate și pentru a prospera pe piață, furnizorii de servicii mass-media trebuie să fie în măsură să își furnizeze serviciile în mod liber și independent, pe o piață deschisă și transparentă, care să permită existența unei pluralități de actori și de opinii în domeniul mass-mediei.
(3) Furnizorii de servicii mass-media se bucură de protecție nu numai în temeiul normelor Uniunii care reglementează piața internă, ci și în temeiul articolului 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), deoarece sunt importanți pentru exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și de informare. Articolul 11 din cartă prevede, de asemenea, că libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă trebuie respectate și că dreptul la libertatea de exprimare cuprinde libertatea de a primi și de a transmite informații fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontierele statelor membre. În plus, buna funcționare a pieței interne a serviciilor mass-media are un impact direct asupra statului de drept și a democrației, care sunt valori fundamentale ale Uniunii consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
(4) Pierderea veniturilor din publicitate în ultimul deceniu, cauzată în special de creșterea distribuției online de conținut mediatic și de schimbarea obiceiurilor de consum, a redus resursele financiare din sectorul mass-media tradițional, afectând sustenabilitatea acestuia și, prin urmare, calitatea și diversitatea conținutului oferit. Această tendință indică modul în care piața nu reușește să ofere venituri durabile pentru știrile independente și jurnalismul de calitate, care sunt bunuri publice, și nici să contribuie la combaterea dezinformării.
(5) După cum s-a subliniat în Planul de acțiune pentru democrația europeană (1), Comisia a prezentat o serie de inițiative pentru a sprijini libertatea și pluralismul mass-mediei. Aceasta a adoptat o recomandare referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul mass-mediei în Uniunea Europeană (2). De asemenea, Comisia a prezentat o propunere de directivă (3) și o recomandare (4) privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”). În plus, Comisia a pus în aplicare mai multe acțiuni pentru a sprijini redresarea și transformarea sectorului mass-mediei și al audiovizualului, în cadrul Planului de acțiune pentru mass-media (5). De asemenea, Comisia monitorizează îndeaproape transpunerea și punerea în aplicare a unor acte legislative importante pentru sectorul mass-media, în special a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale (6) și a Directivei privind drepturile de autor (7).
(6) Comisia a prezentat o propunere legislativă de regulament de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne (Legea europeană privind libertatea mass-mediei). Propunerea respectivă prevede o serie de garanții în dreptul Uniunii pentru a proteja pluralismul mass-mediei și independența editorială pe piața internă. Prezenta recomandare însoțește propunerea de regulament ca instrument cu efect imediat de promovare a independenței editoriale și a transparenței în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei.
(7) În același timp, în completarea legislației și astfel cum se subliniază în Planul de acțiune pentru democrația europeană, Comisia a sprijinit și sprijină în mod activ inițiativele de autoreglementare propuse chiar de către sectorul mass-media. Prezenta recomandare face parte din aceste eforturi.
(8) Industria mass-media are o tradiție îndelungată de autoreglementare și a adoptat o serie de inițiative în acest domeniu. Pe baza acestor inițiative și ținând seama de diversitatea tradițiilor și abordărilor juridice din statele membre, pot fi identificate practici voluntare care ar putea fi urmate de furnizorii de servicii mass-media pentru a-și îmbunătăți reziliența și pentru a rezista mai bine presiunii politice și economice. Sectorul s-ar putea angaja într-o discuție cu privire la astfel de practici voluntare, lăsând în același timp la latitudinea furnizorilor de servicii mass-media să decidă în mod liber ce practici se pot încadra în nevoile lor individuale și în modelele lor de afaceri, ținând seama în special de nevoile specifice ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii în sensul articolului 3 din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (8).
(9) Cetățenii trebuie să poată avea încredere în informațiile pe care le primesc pentru a-și exercita drepturile democratice. Aceștia trebuie să aibă acces la o multitudine de opinii și la surse fiabile de informații pentru a-și forma propriile puncte de vedere și pentru a contribui la procesele democratice. Accesul la informații fiabile este la fel de important pentru ca întreprinderile să poată lua decizii în cunoștință de cauză.
(10) Furnizorii europeni de servicii mass-media sunt supuși din ce în ce mai mult unor interferențe nejustificate în deciziile editoriale individuale, inclusiv din partea proprietarilor privați și a acționarilor, ceea ce are efecte negative asupra libertății editoriale, asupra capacității de a furniza știri independente și, prin urmare, asupra disponibilității unor informații fiabile pentru publicul acestor mijloace de informare. Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei pentru 2022 indică un risc ridicat de influență nejustificată comercială și din partea persoanelor care dețin mijloacele de comunicare în masă în mai multe state membre (9). În era digitală, din cauza posibilității sporite de a accesa cu ușurință informațiile oferite de furnizorii de servicii mass-media stabiliți în alte state membre, este esențial să se promoveze bune practici la nivelul UE pentru a se asigura că cetățenii și întreprinderile din Uniune primesc știri și actualități independente și diversificate pentru a-și forma propriile opinii și pentru a face alegeri în cunoștință de cauză, contribuind astfel la dezvoltarea unei sfere publice pe piața internă.
(11) Independența editorială protejează editorii și jurnaliștii de conflictele de interese și îi ajută să reziste la interferențe și presiuni nejustificate. Prin urmare, aceasta este o condiție prealabilă pentru producerea și circulația de informații imparțiale și o fațetă esențială a libertății mass-mediei. Aceasta permite ca servicii mass-media independente și pluraliste să fie furnizate către cetățenii și întreprinderile din întreaga Uniune și primite de către aceștia. Acest lucru este deosebit de relevant pentru furnizorii de servicii mass-media care furnizează conținut de știri și de actualități, indiferent de formatul acestuia (inclusiv documentare sau reviste care acoperă astfel de aspecte). Prin urmare, recomandările referitoare la măsurile voluntare privind independența editorială sunt adresate acestor furnizori.
(12) În acest context, unii furnizori de servicii mass-media au instituit deja măsuri, standarde sau mecanisme de guvernanță corporativă, cum ar fi carte sau coduri editoriale sau comitete de etică pentru a proteja independența editorială. În cazul unor canale de știri, jurnaliștii au un cuvânt de spus cu privire la selectarea redactorilor-șefi sau chiar cu privire la schimbările de proprietate asupra mass-mediei. În anumite societăți mass-media, jurnaliștii au statutul de acționari și pot participa la procesul decizional strategic și la împărțirea câștigurilor economice. În câteva state membre, unele dintre aceste măsuri corporative sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru anumite tipuri de furnizori de servicii mass-media (10). Aceste exemple, precum și alte exemple de garanții ar trebui utilizate ca surse de inspirație pentru măsurile voluntare și ca bază pentru continuarea discuțiilor conduse de părțile interesate cu privire la modalitățile de îmbunătățire a protecției independenței editoriale.
(13) Deși este legitim ca proprietarii privați de mass-media să aleagă și să decidă direcția editorială pe termen lung, este important să se asigure că editorii pot acoperi în mod independent știrile și actualitățile în activitatea lor de zi cu zi. Într-adevăr, editorii ar trebui să își bazeze deciziile editoriale individuale pe cercetările și evaluările jurnalistice și pe relevanța informațiilor pentru cititori; de asemenea, aceștia ar trebui să poată exprima în mod liber opinii critice, fără teama de represalii. Este necesară o abordare echilibrată, coordonată de societățile din domeniu, în vederea promovării independenței editoriale, recunoscând, în același timp, drepturile și interesele legitime ale proprietarilor privați de servicii mass-media atât din perspectiva libertății de afaceri, cât și din perspectiva propriei lor libertăți de exprimare.
(14) Autoreglementarea mass-mediei și standardele de etică jurnalistică sunt instrumente eficace pentru a capacita jurnaliștii și a-i ajuta să reziste presiunilor nejustificate, inclusiv de natură politică și comercială, sporind astfel încrederea publicului în mass-media (11). Cu toate acestea, aplicarea standardelor jurnalistice în întreaga Uniune poate fi îmbunătățită. Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei pentru 2022 indică deficiențele în punerea în aplicare efectivă a autoreglementării (12).
(15) În plus, astfel cum a fost identificat în proiectul „Consiliile mass-media în era digitală” finanțat de Uniune, consiliile mass-media sau de presă există doar în puțin peste jumătate din statele membre (13). În statele membre respective, acestea diferă în ceea ce privește dimensiunea, domeniul de aplicare al activităților, precum și tipul de identitate juridică sau de recunoaștere în temeiul legislației naționale, ceea ce poate avea un impact asupra rolului lor efectiv. În statele membre unde nu au fost înființate încă consilii mass-media sau de presă, adesea reprezentanții comunității mass-media nu dispun de stimulente pentru a crea astfel de consilii.
(16) Prezenta recomandare propune furnizorilor de servicii mass-media un catalog neexhaustiv și necumulativ de măsuri și strategii voluntare cu scopul de a garanta procesul independent de producere a conținutului de știri. Măsurile recomandate se referă la elemente-cheie ale acestui proces, începând de la condițiile pentru crearea independentă de conținut editorial, trecând prin capacitarea jurnaliștilor să participe la deciziile esențiale pentru funcționarea instituțiilor de presă, până la strategii de asigurare a stabilității pe termen lung a producției de conținut de știri.
(17) Nicio dispoziție din prezenta recomandare, care, prin definiție, nu are caracter obligatoriu, nu ar trebui interpretată ca aducând atingere libertății de a presta servicii pe piața internă sau libertății de exprimare și de informare, inclusiv libertății presei, sau ca afectând libertatea editorială sau libertatea de a desfășura o activitate comercială. Nu ar trebui să se considere în niciun caz că garanțiile interne îi privează pe proprietarii de mass-media de rolul lor în stabilirea obiectivelor strategice și în stimularea creșterii și a viabilității financiare a întreprinderilor lor. În plus, ar trebui recunoscut rolul de lider jucat de furnizorii de servicii mass-media și de jurnaliști în dezvoltarea garanțiilor interne și a instrumentelor de autoreglementare.
(18) Prezenta recomandare se bazează pe schimburi cu părțile interesate vizate, în special cu jurnaliști, societăți din domeniul mass-mediei și asociațiile acestora. Aceasta se bazează pe discuțiile din cadrul Forumului european al mass-mediei de știri (14), în special pe cea de a doua ediție, care a avut loc la 29 noiembrie 2021 și în cadrul căreia s-a discutat cu privire la transformarea industrială a sectorului mass-media și la provocările conexe (15). Aceasta ține seama, de asemenea, de inițiativele existente propuse de sector, inclusiv de Inițiativa privind încrederea în jurnalism (Journalism Trust Initiative - JTI) a organizației Reporteri fără Frontiere și a partenerilor săi, care vizează promovarea unui spațiu informațional mai sănătos, susținut de standarde ale sectorului.
(19) Măsurile recomandate se bazează pe inițiative care testează noi modele de afaceri și colaborări, cum ar fi cele finanțate în cadrul acțiunii privind parteneriatele pentru jurnalism sprijinite de programul „Europa creativă” (16). Acestea se bazează, de asemenea, pe schemele de sprijin financiar și pe prioritățile prezentate în Planul de acțiune pentru mass-media, în cadrul eforturilor la nivelul UE de sprijinire a unui ecosistem sectorial pentru mass-media de știri. În plus, anumiți furnizori de servicii mass-media au recurs la structuri de guvernanță în care entitățile non-profit, cum ar fi fiduciile sau fundațiile, dețin integral sau parțial capitalul lor și, în unele cazuri, au un rol important în numirea consiliilor de administrație și a redactorilor-șefi, care se consideră că servesc la menținerea independenței editoriale a furnizorului pe termen lung. Printre alte mecanisme de guvernanță cu scopuri similare se numără acordurile de participare a jurnaliștilor la acționariat, prin care membrii personalului editorial sau organismele de reprezentare a acestora controlează o parte din acțiuni sau au competența de a refuza intrarea unui nou acționar majoritar care ar putea afecta independența editorială. Pe această bază, măsurile recomandate fac trimitere la posibilele abordări pe care furnizorii de servicii mass-media le pot lua în considerare pentru a-și spori sustenabilitatea și, prin urmare, reziliența la presiunile politice și ale pieței, remarcând că aceștia rămân cei mai în măsură, în calitate de operatori economici, să dezvolte modele de afaceri care să se potrivească obiectivelor și capacităților lor, în funcție de segmentele de piață pe care le vizează.
(20) Prezenta recomandare urmărește, de asemenea, să promoveze în continuare transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei în întreaga Uniune. În prezent, standardele internaționale (17) și legislația Uniunii în domeniul mass-mediei încurajează statele membre să adopte măsuri sectoriale specifice pentru a spori transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei. În special, articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului (18) recunoaște că statele membre pot solicita furnizorilor de servicii mass-media aflați sub jurisdicția lor să pună la dispoziție informații privind structura lor de proprietate, inclusiv informații privind beneficiarii lor reali, în conformitate cu normele generale în materie de transparență privind beneficiarii reali prevăzute în Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului (19). Recomandarea Consiliului Europei din 2018 privind pluralismul mass-mediei și transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei invită statele membre să instituie cadre pentru divulgarea de informații exacte și actualizate privind proprietatea directă și efectivă asupra mass-mediei. În plus, Comisia cofinanțează dezvoltarea Instrumentului de monitorizare a proprietății în mass-media, care vizează elaborarea unei baze de date cu funcționalități de căutare și adaptabilă pentru a oferi informații gratuite și ușor de utilizat cu privire la proprietatea asupra mass-mediei în întreaga Uniune.
(21) Măsurile de sporire a transparenței față de publicul larg în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei ar fi importante având în vedere natura specifică a serviciilor mass-media ca bun public (20). Întrucât mass-media are un rol în informarea și tragerea la răspundere cu privire la interesele politice și economice, transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei este o componentă necesară a oricărui ecosistem care are drept obiectiv promovarea jurnalismului de investigație, a diversității mass-mediei și a încrederii publicului în relatările din mass-media. Lipsa de informații privind transparența specifice mass-mediei a fost semnalată de părțile interesate în cadrul consultărilor desfășurate în contextul pregătirii prezentei recomandări.
(22) Din cele de mai sus rezultă că este adecvată o abordare cuprinzătoare a transparenței în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei. Aceasta ar promova disponibilitatea informațiilor privind proprietatea asupra mass-mediei a autorităților publice, a unei instituții de stat, a unei întreprinderi de stat sau a unui alt organism public ori privind exercitarea acestei proprietăți, privind interesele, legăturile sau activitățile proprietarilor în alte întreprinderi din domeniul mass-mediei sau din afara acestuia, precum și privind orice alte interese care ar putea influența procesul decizional strategic al societății media sau linia sa editorială. De asemenea, este oportun să se recomande publicarea de informații cu privire la orice modificare a proprietății sau a controlului asupra mass-mediei, reflectându-se astfel importanța pe care o au informațiile actualizate privind structura acționariatului în ochii beneficiarilor serviciilor. Abordarea recomandată ar trebui adaptată în funcție de tipul de mijloc de informare în masă și de natura proprietății asupra acestuia. Mai precis, în cazul instituțiilor de presă deținute de jurnaliști, ar trebui puse la dispoziție numai informații privind proprietarii cu rol de conducere, cum ar fi membrii consiliului de administrație.
(23) Prin urmare, prezenta recomandare urmărește să promoveze niveluri ridicate de transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei în întreaga Uniune, prin acțiuni voluntare care ar putea fi întreprinse atât direct de către furnizorii de servicii mass-media, cât și de către statele membre, fără a aduce atingere nici normelor orizontale de la nivelul Uniunii referitoare la transparența cu privire la proprietate prevăzute în Directiva (UE) 2015/849, nici normelor privind informarea aplicabile societăților în temeiul Directivei (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului (21), și nici sistemelor existente la nivelul Uniunii de interconectare a registrelor.
(24) Pentru a încuraja măsurile prin care se dă curs acestei recomandări, Comisia va facilita desfășurarea cu regularitate a unui dialog cu statele membre și cu reprezentanții furnizorilor de servicii mass-media și ai jurnaliștilor în forurile relevante, în special în cadrul Forumului european al mass-mediei de știri. Comisia va monitoriza îndeaproape acțiunile întreprinse de statele membre și va urmări măsurile relevante luate de furnizorii de servicii mass-media în temeiul recomandării. În acest scop, statele membre ar trebui să fie invitate să furnizeze Comisiei informațiile relevante care pot fi așteptate în mod rezonabil de la acestea, astfel încât Comisia să poată monitoriza respectarea părților relevante din recomandare care le sunt adresate. Rezultatele monitorizării pot contribui la discuțiile conduse de părțile interesate,