Recitale
(1) Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) urmărește realizarea unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei și conferă Uniunii sarcina, printre altele, de a contribui la înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea națională și regională a acestora și asigurând, în același timp, existența unor condiții necesare competitivității industriei Uniunii. În acest sens, Uniunea, atunci când este necesar, sprijină și completează acțiunile statelor membre care au ca scop respectarea diversității culturale și lingvistice, în conformitate cu Articolul 167 din TFUE și cu Convenția Unesco din 2005 privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale („Convenția Unesco 2005”), consolidarea competitivității sectoarelor culturale și creative și facilitarea adaptării la transformările industriale.
(2) Sprijinul Uniunii pentru sectoarele culturale și creative se bazează în principal pe experiența acumulată în cadrul programelor Uniunii prevăzute în Decizia nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) („programul MEDIA”), Decizia nr. 1855/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) („programul Cultura”) și Decizia nr. 1041/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) („programul MEDIA Mundus”). Decizia nr. 1622/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) („acțiunea Capitalele europene ale culturii”) și Decizia nr. 1194/2011 a Parlamentului European și a Consiliului (8) („acțiunea Marca patrimoniului european”) contribuie, de asemenea la sprijinul acordat de Uniune pentru sectoarele culturale și creative.
(3) Comunicarea Comisiei „privind Agenda europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare”, aprobată de Consiliu prin rezoluția sa din 16 noiembrie 2007 (9) și de Parlamentul European prin rezoluția sa din 10 aprilie 2008 (10) stabilește obiectivele pentru activitățile viitoare ale Uniunii în sectoarele culturale și creative. Aceasta are drept scop promovarea diversității culturale și a dialogului intercultural, a culturii în calitate de catalizator al creativității în cadrul creșterii economice și al ocupării forței de muncă, precum și promovarea culturii drept element esențial al relațiilor internaționale ale Uniunii.
(4) Cu privire la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 11, 21 și 22, sectoarele culturale și creative contribuie în mod semnificativ la lupta împotriva tuturor formelor de discriminare, inclusiv a rasismului și xenofobiei și constituie o platformă importantă pentru libertatea de exprimare și pentru promovarea respectului pentru diversitatea culturală și lingvistică.
(5) Convenția Unesco 2005, intrată în vigoare la data de 18 martie 2007 și la care Uniunea Europeană este parte, subliniază că activitățile, bunurile și serviciile culturale sunt de natură atât economică, cât și culturală, întrucât transmit identități, valori și sensuri și, prin urmare, nu trebuie tratate ca având doar valoare comercială. Convenția urmărește consolidarea cooperării internaționale, inclusiv a acordurilor de coproducție și codistribuție internaționale, și a solidarității, astfel încât să se favorizeze expresia culturală a tuturor țărilor și a tuturor persoanelor. Convenția stabilește, de asemenea, că ar trebui să se acorde o atenție corespunzătoare circumstanțelor și necesităților speciale ale diverselor grupuri sociale, inclusiv ale persoanelor care aparțin minorităților. Prin urmare, un program de sprijin pentru sectoarele culturale și creative ar trebui să încurajeze diversitatea culturală la nivel internațional în conformitate cu convenția respectivă.
(6) Promovarea patrimoniului cultural material și imaterial, în sensul, printre altele, al Convenției Unesco pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003 și al Convenției Unesco privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural din 1972, ar trebui, de asemenea, să contribuie la creșterea valorii siturilor relevante, asigurând, totodată, popoarelor un sentiment de apartenență la valoarea culturală și istorică a unor astfel de situri.
(7) Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020 - O strategie pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” („Strategia Europa 2020”) definește o strategie care urmărește să transforme Uniunea într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată de un grad ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială. În cadrul comunicării menționate, Comisia a precizat că Uniunea trebuie să ofere condiții-cadru mai atractive pentru inovare și creativitate. În această privință, sectoarele culturale și creative reprezintă o sursă de idei inovatoare care pot fi transformate în produse și servicii generatoare de creștere și de locuri de muncă și care pot să contribuie la gestionarea schimbărilor la nivel de societate. Mai mult decât atât, excelența și competitivitatea în aceste sectoare sunt în principal rezultatul eforturilor artiștilor, creatorilor și profesioniștilor care trebuie promovați. În acest scop, accesul la finanțare pentru sectoarele culturale și creative ar trebui îmbunătățit.
(8) În concluziile sale privind serviciile de informare referitoare la mobilitate pentru artiști și pentru profesioniștii din domeniul culturii (11), Consiliul a confirmat importanța mobilității artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii pentru Uniune și pentru îndeplinirea obiectivelor acesteia din cadrul strategiei Europa 2020 și a invitat statele membre și Comisia, în cadrul domeniilor lor de competențe și respectând în mod corespunzător principiul subsidiarității, să faciliteze furnizarea de informații cuprinzătoare și exacte artiștilor și profesioniștilor din domeniul culturii care doresc să profite de mobilitate în cadrul Uniunii.
(9) Pentru a contribui la consolidarea unui spațiu cultural comun, este important să se promoveze mobilitatea transnațională a actorilor din domeniul cultural și creativ și circulația transnațională a operelor și creative, inclusiv a operelor și produselor audiovizuale, promovându-se astfel schimburile culturale și dialogul intercultural.
(10) Programele MEDIA, Cultura și MEDIA Mundus au făcut obiectul unei monitorizări regulate și al unor evaluări externe, precum și al unor consultări publice privind viitorul lor, în urma cărora a rezultat faptul că programelor respective le revine un rol foarte important în protejarea și promovarea diversității culturale și lingvistice a Europei și că aceste programe sunt relevante pentru necesitățile sectoarelor culturale și creative. De asemenea, rezultă din aceste activități de monitorizare, evaluare și consultare, precum și din diverse studii independente, în special studiul privind dimensiunea antreprenorială a industriilor culturale și creative, că sectoarele culturale și creative se confruntă cu provocări comune, și anume cu schimbările rapide cauzate de globalizare și de trecerea la era digitală, cu fragmentarea pieței în urma diversității lingvistice, cu dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare, cu proceduri administrative complexe și cu o lipsă de date comparabile, toate acestea impunând necesitatea luării de măsuri la nivelul Uniunii.
(11) Sectoarele culturale și creative europene sunt în mod inerent diversificate pe criterii naționale și lingvistice, generând un peisaj cultural bogat și foarte independent care dă glas diferitelor tradiții culturale ale patrimoniului Europei. Cu toate acestea, o astfel de diversificare conduce, de asemenea, la o serie de obstacole care împiedică buna circulație transnațională a operelor culturale și creative și îngreunează mobilitatea actorilor din domeniul cultural și creativ în interiorul și în afara Uniunii, fapt care poate duce la dezechilibre geografice și – în consecință – la o selecție limitată pentru consumatori.
(12) Având în vedere că sectoarele culturale și creative europene se caracterizează prin diversitate lingvistică, care duce, în unele sectoare, la fragmentare din motive lingvistice, subtitrarea, dublarea și descrierea audio sunt esențiale pentru circulația operelor culturale și creative, inclusiv a operelor audiovizuale.
(13) Trecerea la era digitală are un impact masiv asupra modului în care bunurile și serviciile culturale și creative sunt produse, difuzate, accesate, consumate și monetizate. Deși este recunoscută necesitatea găsirii unui nou echilibru între accesibilitatea crescândă a operelor culturale și creative, remunerarea echitabilă a artiștilor și creatorilor și apariția unor noi modele de afaceri, schimbările care rezultă în urma trecerii la era digitală oferă oportunități ample sectoarelor culturale și creative europene și societății europene în general. Costurile de distribuție mai reduse, canalele noi de distribuție, potențialul unor noi categorii de public mai larg și noile oportunități pentru produsele de nișă pot facilita accesul și pot crește circulația operelor culturale și creative la nivel mondial. Pentru a valorifica la maxim oportunitățile respective și pentru a se adapta la contextul globalizării și al trecerii la era digitală, este necesar ca sectoarele culturale și creative să dezvolte competențe noi și să beneficieze de un acces mai larg la finanțare în vederea modernizării echipamentelor, a dezvoltării unor noi metode de producție și distribuție și a adaptării modelelor de afaceri.
(14) Practicile actuale de distribuție stau la baza sistemului de finanțare a cinematografiei. Cu toate acestea, există o nevoie din ce în ce mai pronunțată de promovare a apariției unor oferte online legale și atractive și de încurajare a inovării. Prin urmare, este esențială promovarea noilor modalități de distribuție pentru a se permite apariția unor noi modele de afaceri.
(15) Digitizarea cinematografelor constituie o problemă constantă pentru numeroși operatori de cinematografe mici, în special pentru operatorii cinematografelor cu un singur ecran, din cauza costurilor ridicate ale echipamentelor digitale. Cu toate că statelor membre le revine competența principală în materie de cultură și ar trebui, deci, să continue abordarea acestui aspect la nivel național, regional și local, după caz, există potențial pentru finanțare în cadrul programelor și fondurilor Uniunii, în special cele care au ca scop dezvoltarea regională și locală.
(16) Dezvoltarea audienței, în special în ceea ce privește tinerii, necesită un angajament specific al Uniunii pentru a sprijini, în special, educația în domeniul cinematografiei și al mass-mediei.
(17) Una dintre cele mai mari provocări pentru sectoarele culturale și creative, în special pentru microîntreprinderi, întreprinderile mici și mijlocii („IMM-uri”) și pentru microorganizații și organizațiile mici și mijlocii, inclusiv organizațiile fără scop lucrativ și cele neguvernamentale constă în dificultatea pe care o întâmpină în accesarea fondurilor de care au nevoie pentru a-și finanța activitățile, pentru a se dezvolta, pentru a-și menține și a-și îmbunătăți competitivitatea sau pentru a se afirma pe plan internațional. Deși aceasta reprezintă o provocare comună pentru IMM-uri în general, situația este cu mult mai dificilă în sectoarele culturale și creative din cauza naturii necorporale a multora dintre activele lor, a caracterului de prototip al activităților lor și a nevoii intrinsece de a-și asuma riscuri și de a experimenta pentru a inova. O astfel de asumare a riscurilor trebuie înțeleasă și sprijinită și de sectorul financiar.
(18) Ca proiect pilot, Alianța europeană a industriilor creative este o inițiativă trans-sectorială care sprijină în primul rând industriile creative la nivel politic. Aceasta urmărește mobilizarea de fonduri suplimentare pentru industriile creative și stimularea cererii de servicii în cadrul industriilor creative din partea altor industrii și sectoare. Testarea unor noi instrumente pentru îmbunătățirea sprijinului acordat inovării în industriile creative se va desfășura și va fi exploatată în cadrul unei platforme de învățare în materie de politici formată din părți interesate europene, naționale și regionale.
(19) Reunirea programelor actuale MEDIA, Cultura și MEDIA Mundus pentru sectoarele culturale și creative într-un singur program cuprinzător (denumit în continuare „programul”) ar acorda un sprijin mai eficient IMM-urilor, microorganizațiilor și organizațiilor mici și mijlocii, în eforturile acestora de a profita de ocaziile oferite de trecerea la era digitală și de globalizare și le-ar ajuta să abordeze aspectele care, în prezent, conduc la fragmentarea pieței. Pentru a fi eficient, programul ar trebui să ia în considerare natura specifică a diferitelor sectoare, grupurile țintă diferite și nevoile caracteristice ale fiecăruia, prin abordări adaptate în cadrul a două subprograme independente și a unei componente trans-sectoriale. În ceea ce privește punerea în aplicare, este important mai ales să se asigure sinergiile între program și strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă. În acest scop, programul ar trebui să stabilească o structură de sprijin coerentă pentru diferitele sectoare culturale și creative, formată dintr-un sistem de granturi completat de un instrument financiar.
(20) Programul ar trebui să țină seama de natura dublă a culturii și a activităților culturale, recunoscând, pe de o parte, valoarea intrinsecă și artistică a culturii și, pe de altă parte, valoarea economică a acestor sectoare, inclusiv, în sens mai larg, contribuția socială a acestora la creativitate, inovare și incluziune socială.
(21) În ceea ce privește punerea în aplicare a programului, ar trebui să fie luată în considerare valoarea intrinsecă a culturii și natura specifică a sectoarelor culturale și creative, inclusiv importanța organizațiilor și a proiectelor fără scop lucrativ din cadrul subprogramului Cultură.
(22) Un instrument financiar de sine stătător, Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative („mecanismul de garantare”) ar trebui să permită sectoarelor culturale și creative să se dezvolte, în general, și ar trebui să furnizeze, mai ales, un efect de pârghie suficient de puternic pentru noi acțiuni și oportunități. Intermediarii financiari selectați ar trebui să acționeze în favoarea proiectelor culturale și creative pentru a-și asigura un portofoliu de împrumuturi echilibrat în termeni de acoperire geografică și reprezentare a sectoarelor. În plus, organizațiile publice și cele private au un rol important de jucat, în acest context, pentru obținerea unei abordări ample în cadrul mecanismului de garantare.
(23) Ar trebui de asemenea să se asigure finanțare pentru acțiunea „Capitalele europene ale culturii” și pentru administrarea acțiunii „Marca patrimoniului european”, deoarece acestea contribuie la consolidarea sentimentului de apartenență la un spațiu cultural comun, la stimularea dialogului intercultural și a înțelegerii reciproce și la creșterea valorii patrimoniului cultural.
(24) Pe lângă statele membre și țările și teritoriile de peste mări care pot participa la program, în temeiul articolului 58 din Decizia 2001/822/CE a Consiliului (12), participarea la program ar trebui, de asemenea, să fie deschisă, cu anumite condiții, țărilor din Asociația Europeană a Liberului Schimb („AELS”) care sunt părți la Acordul privind Spațiul Economic European („SEE”), precum și Confederației Elvețiene. Țările aderente, țările candidate și potențialele țări candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, precum și țările care intră sub incidența politicii europene de vecinătate ar trebui să poată participa, de asemenea, la program, mai puțin în ceea ce privește mecanismul de garantare.
(25) Programul ar trebui să fie deschis și pentru acțiunile de cooperare bilaterale sau multilaterale întreprinse cu țări terțe pe baza unor credite suplimentare care urmează să fie determinate și a unor acorduri specifice care urmează a fi convenite cu părțile implicate.
(26) Ar trebui încurajată cooperarea în domeniul cultural și cel al audiovizualului între program și organizații internaționale, precum Unesco, Consiliul Europei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică („OCDE”) și Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale („OMPI”).
(27) Este necesar să se garanteze valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor și activităților efectuate în cadrul programului, complementaritatea cu activitățile statelor membre și conformitatea cu articolul 167 alineatul (4) din TFUE și cu alte activități ale Uniunii, în special în domeniul educației, al ocupării forței de muncă, al pieței interne, al întreprinderilor, al tinerilor, al sănătății, al cetățeniei și al justiției, al cercetării și inovării, al politicii de coeziune și industriale, al turismului și al relațiilor externe, al comerțului și al dezvoltării și al agendei digitale.
(28) În conformitate cu principiile de evaluare referitoare la performanță, procedurile de monitorizare și evaluare a programului ar trebui să includă rapoarte anuale detaliate și să se refere la indicatori și obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante și cu termene precise, inclusiv de calitate. Procedurile de monitorizare și evaluare ar trebui să țină seama de activitatea actorilor relevanți, precum Eurostat și rezultatele proiectului SSEnet-Cultura și Institutul de Statistică al Unesco. În acest context, în sectorul audiovizualului, Uniunea ar trebui să participe în continuare la Observatorul European al Audiovizualului („Observatorul”).
(29) Pentru a asigura monitorizarea și evaluarea optimă a programului pe durata întregii desfășurări, competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în vederea adoptării unor indicatori suplimentari calitativi și cantitativi. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.
(30) După cum se afirmă în raportul Comisiei privind impactul deciziilor Parlamentului European și ale Consiliului din 30 iulie 2010 de modificare a temeiurilor juridice ale programelor Uniunii din domeniul învățării pe tot parcursul vieții, al culturii, al tineretului și al cetățeniei, reducerea substanțială a întârzierilor din cadrul procedurilor de gestiune a mărit eficiența programelor. O atenție deosebită ar trebui acordată pentru a garanta că procedurile financiare și administrative continuă să fie simplificate, inclusiv prin utilizarea unor sisteme obiective, solide și actualizate periodic de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare și a finanțării la rate forfetare.
(31) Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să îi fie conferite Comisiei competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (13).
(32) În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului (14), Comisia a încredințat începând din 2009 Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură sarcini de execuție în vederea gestionării programului de acțiune al Uniunii în domeniul educației, audiovizualului și culturii. Prin urmare, Comisia poate utiliza, pe baza unei analize cost-beneficiu, o agenție executivă existentă pentru punerea în aplicare a programului, astfel cum prevede regulamentul menționat.
(33) Prezentul regulament stabilește, pentru întreaga durată a programului, un pachet financiar care constituie valoarea de referință privilegiată, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară (15) pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale.
(34) Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul întregului ciclu de cheltuire a fondurilor, inclusiv măsuri pentru prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, aplicarea de sancțiuni administrative și financiare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (16) („Regulamentul financiar”).
(35) În ceea ce privește Oficiul European de Luptă Antifraudă („OLAF”) și în conformitate cu Regulamentul Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (17), și cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (18), ar trebui elaborate și puse în aplicare măsuri adecvate de prevenire a fraudelor și de recuperare a fondurilor care au fost pierdute sau transferate sau utilizate în mod inadecvat.
(36) Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume protejarea, dezvoltarea și promovarea diversității lingvistice și culturale europene, promovarea patrimoniului cultural european și consolidarea competitivității sectoarelor culturale și creative europene, în special cea a sectorului audiovizual, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre dat fiind caracterul transnațional și internațional al programului, dar, având în vedere amploarea și efectele estimate ale acțiunii, aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru a sprijini realizarea obiectivelor menționate.
(37) Deciziile nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE ar trebui, prin urmare, să fie abrogate.
(38) Ar trebui să se prevadă măsuri care să asigure tranziția de la programele MEDIA, Cultura și MEDIA Mundus la program.
(39) Pentru a asigura continuitatea sprijinului financiar acordat în temeiul programului, Comisia ar trebui să poată considera ca fiind eligibile pentru finanțare costurile legate în mod direct de punerea în aplicare a acțiunilor și activiăților care beneficiază de sprijin, chiar dacă acestea sunt suportate de către beneficiar înainte de depunerea cererii de finanțare.
(40) Pentru a asigura continuitatea furnizării sprijinului acordat în temeiul programului, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2014. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,