Articolul text
Text integral
RECOMANDAREA CONSILIULUI din 12 iulie 2022 privind Programul național de reformă al Italiei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Italiei pentru 2022 (2022/C 334/12) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4), având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (1), în special articolul 5 alineatul (2), având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (2), în special articolul 6 alineatul (1), având în vedere recomandarea Comisiei Europene, având în vedere rezoluțiile Parlamentului European, având în vedere concluziile Consiliului European, având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă, având în vedere avizul Comitetului economic și financiar, având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială, având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică, întrucât: RECOMANDĂ ca, în 2022 și în 2023, Italia să întreprindă acțiuni astfel încât: 1. În 2023, să asigure o politică bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu, ținând seama de sprijinul temporar continuu și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente la evoluția situației. Să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii. Pentru perioada de după 2023, să aplice o politică bugetară care să vizeze obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea unei reduceri credibile și treptate a datoriei, precum și a sustenabilității fiscale pe termen mediu prin consolidare treptată, investiții și reforme. Pentru a reduce suplimentar impozitele asupra forței de muncă și a îmbunătăți eficiența sistemului, să adopte și să pună în aplicare în mod corespunzător legea de abilitare a reformei fiscale, în special prin revizuirea ratelor marginale efective de impozitare, prin alinierea valorilor cadastrale la valorile actuale de pe piață, prin raționalizarea și reducerea cheltuielilor fiscale, inclusiv pentru TVA, și a subvențiilor cu impact negativ asupra mediului, asigurând în același timp echitatea, și prin reducerea complexității codului fiscal. 2. Să continue implementarea planului său de redresare și reziliență, în concordanță cu jaloanele și țintele prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 13 iulie 2021. Să finalizeze rapid negocierile cu Comisia cu privire la documentele de programare ale politicii de coeziune pentru perioada 2021–2027, în vederea începerii punerii lor în aplicare. 3. Să reducă dependența generală de combustibilii fosili și să își diversifice importurile de energie. Să remedieze blocajele pentru a mări capacitatea de transport intern al gazelor, să dezvolte interconectări ale rețelelor electrice, să accelereze implementarea unor capacități suplimentare de producere a energiei din surse regenerabile și să adopte măsuri pentru a îmbunătăți eficiența energetică și a promova mobilitatea durabilă. Adoptată la Bruxelles, 12 iulie 2022. Pentru Consiliu Președintele Z. STANJURA (1) JO L 209, 2.8.1997, p. 1. (2) JO L 306, 23.11.2011, p. 25. (3) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17). (4) Recomandarea Consiliului din 5 aprilie 2022 privind politica economică a zonei euro (JO C 153, 7.4.2022, p. 1). (5) Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12). (6) Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare (JO L 71, 4.3.2022, p. 1). (7) Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Italiei pentru 2021 (JO C 304, 29.7.2021, p. 53). (8) Estimările privind orientarea bugetară și componentele acesteia din prezenta recomandare sunt estimări ale Comisiei bazate pe ipotezele care stau la baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2022. Estimările Comisiei privind creșterea potențială pe termen mediu nu includ impactul pozitiv al reformelor care fac parte din planul de redresare și reziliență și care pot stimula creșterea potențială. (9) Nu sunt finanțate prin granturi din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență sau din alte fonduri ale Uniunii. (10) ST 10160/21; ST 10160/21 ADD 1 REV 2. (11) Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020 privind Programul național de reformă al Italiei pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Italiei pentru 2020 (JO C 282, 26.8.2020, p. 74). (12) Estimările cuprinse în prezentul considerent sunt bazate pe previziunile bugetare detaliate transmise de Italia în cadrul Programului de stabilitate pentru 2022. Cu excepția cifrelor generale pentru deficitul public și datoria publică, previziunile transmise de Italia nu iau în considerare pachetul bugetar anunțat pentru luna mai 2022. Acest pachet, adoptat la 2 mai 2022, a inclus măsuri suplimentare de sprijin pentru 2022, precum și resurse suplimentare pentru proiectele de investiții finanțate la nivel național atât în 2022, cât și în anii următori. (13) Cifrele reprezintă nivelul costurilor bugetare anuale ale măsurilor luate începând cu toamna anului 2021, inclusiv veniturile și cheltuielile curente, precum și – dacă este cazul – măsurile privind cheltuielile de capital. (14) Se preconizează că numărul total al persoanelor strămutate din Ucraina în Uniune va ajunge treptat la 6 milioane până la sfârșitul anului 2022, iar distribuția geografică a acestor persoane este estimată pe baza dimensiunii diasporei existente, a populației relative a statului membru gazdă și a distribuției efective a persoanelor strămutate din Ucraina în întreaga Uniune începând din martie 2022. În ceea ce privește costurile bugetare pe persoană, estimările se bazează pe modelul de microsimulare Euromod al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei, care ia în considerare atât transferurile de numerar pentru care ar fi eligibile persoanele, cât și prestațiile în natură, cum ar fi educația și asistența medicală. (15) Un semn negativ al indicatorului corespunde unui excedent al creșterii cheltuielilor primare comparativ cu creșterea economică pe termen mediu, ceea ce indică o politică bugetară expansionistă. (16) Se preconizează că alte cheltuieli de capital finanțate la nivel național vor furniza o contribuție expansionistă de 0,3 puncte procentuale din PIB. Aceasta se explică prin granturile pentru investiții oferite de guvern, finanțate, de asemenea, din împrumuturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, precum și prin dispoziții suplimentare pentru garanțiile guvernamentale destinate IMM-urilor. (17) În 2021, Italia aplica deja măsuri pentru a aborda impactul economic și social al creșterii prețurilor la energie, care au reprezentat 0,3 % din PIB. Aceste măsuri au constat în principal în reduceri ale taxelor forfetare și ale cotelor TVA pentru facturile la energie electrică și gaze naturale, precum și în majorarea primei sociale pentru facturile la energie electrică și gaze naturale. (18) Un semn negativ al indicatorului corespunde unui excedent al creșterii cheltuielilor primare comparativ cu creșterea economică pe termen mediu, ceea ce indică o politică bugetară expansionistă. (19) Se preconizează că alte cheltuieli de capital finanțate la nivel național vor furniza o contribuție neutră de 0,0 puncte procentuale din PIB. (20) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159). (21) Eurostat (2020), ponderea importurilor rusești în totalul importurilor de gaze naturale și țiței. Pentru media UE-27, importurile totale se bazează pe importurile din afara UE-27. Pentru Italia, totalul importurilor include tranzacțiile intra-UE. Țițeiul nu include produsele petroliere rafinate. (22) Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (JO L 231, 30.6.2021, p. 21). (23) Emis în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97.