Recitale
(1) Comunicarea Comisiei din 29 noiembrie 2017 intitulată „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii” concluzionează că politica agricolă comună (PAC) ar trebui să continue să își consolideze capacitatea de reacție la viitoarele provocări și oportunități, prin stimularea ocupării forței de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, prin combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și prin aducerea cercetării și inovării din laboratoare pe teren și pe piețe. PAC ar trebui, de asemenea, să răspundă preocupărilor cetățenilor cu privire la o producție agricolă sustenabilă.
(2) În conformitate cu articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), punerea în aplicare a PAC ar trebui să țină seama de obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, inclusiv de obligațiile Uniunii legate de atenuarea schimbărilor climatice și de cooperarea pentru dezvoltare.
(3) Modelul actual de performanță al PAC, bazat pe conformitate, ar trebui ajustat, pentru a se pune un accent mai mare pe rezultate și pe performanță. În consecință, Uniunea ar trebui să stabilească obiectivele de politică de bază, tipurile de intervenție și cerințele de bază ale Uniunii, în vreme ce statele membre ar trebui să poarte o responsabilitate și răspundere mai mare pentru îndeplinirea acestor obiective. În consecință, este necesar să se asigure un nivel mai ridicat de subsidiaritate și flexibilitate, pentru a se ține cont mai bine de condițiile și de nevoile locale. În consecință, în cadrul noului model de performanță al PAC, statele membre ar trebui să poarte răspunderea pentru adaptarea intervențiilor lor din cadrul PAC în funcție de nevoile lor specifice și de cerințele de bază ale Uniunii, pentru a-și maximiza contribuția la realizarea obiectivelor Uniunii pentru PAC. Pentru a asigura în continuare o abordare comună și condiții de concurență echitabile, statele membre ar trebui, de asemenea, să instituie și să conceapă cadrul de conformitate și control pentru beneficiari, inclusiv respectarea standardelor referitoare la bunele condiții agricole și de mediu și a cerințelor legale în materie de gestionare.
(4) PAC include intervenții și măsuri diverse, dintre care multe sunt prevăzute de planurile strategice PAC menționate în titlul III din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Alte intervenții și măsuri continuă să urmeze logica tradițională a conformității. Este important să se acorde finanțare tuturor intervențiilor și măsurilor pentru a contribui la realizarea obiectivelor PAC. Aceste intervenții și măsuri au anumite elemente comune, prin urmare finanțarea lor ar trebui abordată în același set de dispoziții. Cu toate acestea, atunci când este necesar, dispozițiile respective ar trebui să permită o abordare diferită. Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6) reglementează două Fonduri europene agricole, și anume Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Aceste două fonduri ar trebui menținute în prezentul regulament. Având în vedere domeniul de aplicare al actualei reforme a PAC, este oportună înlocuirea Regulamentului (UE) nr. 1306/2013.
(5) Dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (7) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), în special cele care reglementează gestiunea partajată cu statele membre, funcționarea organismelor acreditate și principiile bugetare, ar trebui să se aplice intervențiilor și măsurilor prevăzute în prezentul regulament.
(6) Pentru a armoniza practicile statelor membre în ceea ce privește aplicarea clauzei de forță majoră, prezentul regulament ar trebui să prevadă, acolo unde este necesar, derogări de la normele PAC în cazuri de forță majoră și în circumstanțe excepționale, precum și o listă neexhaustivă de posibile cazuri de forță majoră și circumstanțe excepționale care trebuie recunoscute de autoritățile naționale competente. Autoritățile naționale competente ar trebui să ia decizii cu privire la forța majoră sau la circumstanțele excepționale de la caz la caz, pe baza unor dovezi relevante.
(7) Mai mult, regulamentul de față ar trebui să prevadă derogări de la normele PAC în cazuri de forță majoră și în circumstanțe excepționale, precum în cazul unui fenomen meteorologic periculos, care afectează exploatația beneficiarului la un nivel de gravitate atât de mare încât să poată fi considerat echivalent cu o catastrofă naturală gravă.
(8) Bugetul general al Uniunii („bugetul Uniunii”) ar trebui să finanțeze cheltuielile PAC, inclusiv cheltuielile aferente intervențiilor din cadrul planului strategic PAC în temeiul titlului III din Regulamentul (UE) 2021/2115, fie în mod direct, prin intermediul FEGA și FEADR, fie în contextul gestiunii partajate cu statele membre. Ar trebui specificate tipurile de cheltuieli care pot fi finanțate prin intermediul acestor două fonduri.
(9) În vederea îndeplinirii obiectivelor PAC prevăzute la articolul 39 din TFUE, precum și a respectării principiului gestiunii partajate prevăzut la articolul 63 din Regulamentul financiar, statele membre ar trebui să asigure existența sistemelor de guvernanță necesare. Prin urmare, ar trebui elaborate dispoziții în prezentul regulament pentru desemnarea organismelor de guvernanță, și anume a autorității competente, a agenției de plăți, a organismului de coordonare și a organismului de certificare.
(10) Sunt necesare dispoziții pentru acreditarea agențiilor de plăți și pentru desemnarea și acreditarea organismelor de coordonare de către statele membre, pentru stabilirea procedurilor de obținere a declarațiilor de gestiune, a documentelor anuale de verificare financiară, a unui rezumat anual al rapoartelor finale de audit și a rapoartelor de performanță, precum și pentru obținerea certificării sistemelor de gestiune și de monitorizare, a sistemelor de raportare și a conturilor anuale de către organisme independente. În plus, pentru a se asigura transparența sistemului de controale care urmează să fie efectuate la nivel național, în special în ceea ce privește procedurile de autorizare, validare și plată, precum și pentru a se reduce sarcina administrativă și de audit pentru Comisie și pentru statele membre în cazurile în care este necesară acreditarea fiecărei agenții de plăți în parte, ar trebui restrâns numărul autorităților și organismelor cărora le sunt delegate respectivele responsabilități, respectându-se totodată prevederile constituționale ale fiecărui stat membru. Atunci când cadrul constituțional al unui stat membru prevede existența regiunilor, statul membru respectiv ar trebui să aibă posibilitatea de a acredita agenții de plăți regionale, în anumite condiții.
(11) În cazul în care un stat membru acreditează mai multe agenții de plăți, acesta ar trebui să desemneze un singur organism public de coordonare care să asigure consecvența în privința gestionării FEGA și FEADR, să stabilească legătura dintre Comisie și diversele agenții de plăți acreditate și să se asigure că informațiile solicitate de Comisie referitoare la operațiunile mai multor agenții de plăți sunt furnizate cu promptitudine. De asemenea, organismul de coordonare respectiv ar trebui să întreprindă și să coordoneze acțiuni în vederea soluționării eventualelor deficiențe obișnuite întâlnite la nivel național, să informeze Comisia în legătură cu eventualele măsuri ulterioare, asigurând totodată aplicarea armonizată a normelor Uniunii, ținând seama de orice limitări sau restricții datorate dispozițiilor constituționale în vigoare.
(12) Implicarea agențiilor de plăți care au fost acreditate de statele membre este o condiție prealabilă esențială în cadrul noului model de performanță al PAC pentru a se obține asigurări rezonabile cu privire la îndeplinirea obiectivelor și a țintelor stabilite în planurile strategice PAC relevante cu ajutorul intervențiilor finanțate din bugetul Uniunii. Prin urmare, ar trebui să se prevadă în mod explicit în prezentul regulament că din bugetul Uniunii pot fi rambursate doar cheltuielile efectuate de agențiile de plăți acreditate. În plus, cheltuielile finanțate de Uniune pentru intervențiile menționate în Regulamentul (UE) 2021/2115 ar trebui să corespundă unei realizări și ar trebui să respecte cerințele de bază ale Uniunii și să fie conforme cu sistemele de guvernanță.
(13) Pentru a avea o imagine de ansamblu a organismelor de certificare publice și private și pentru a dispune de informații la zi despre cele care sunt active, Comisia ar trebui să primească informații de la statele membre și să mențină un registru actualizat al organismelor în cauză. Pentru ca și Parlamentul European să aibă informații exacte si la zi, este necesar ca Comisia să-i comunice anual lista organismelor de certificare desemnate.
(14) În contextul respectării disciplinei bugetare, este necesară definirea plafonului anual al cheltuielilor finanțate din FEGA, ținându-se cont de cuantumurile maxime stabilite pentru FEGA în cadrul financiar multianual prevăzut de Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (8).
(15) De asemenea, disciplina bugetară impune respectarea plafonului anual pentru cheltuielile finanțate din FEGA în toate situațiile și în toate etapele procedurii bugetare și ale execuției bugetului. Prin urmare, este necesar ca plafonul național pentru plățile directe aferent fiecărui stat membru, stabilit de Regulamentul (UE) 2021/2115, să fie considerat drept un plafon financiar pentru astfel de plăți directe în cazul statului membru respectiv și ca rambursarea plăților respective să respecte plafonul financiar respectiv.
(16) Pentru a se garanta încadrarea în plafoanele anuale a cuantumurilor alocate finanțării PAC, ar trebui menținut mecanismul de disciplină financiară prin care se ajustează nivelul sprijinului direct. Ar trebui menținută o rezervă pentru agricultură, în vederea sprijinirii sectorului agricol în cazul în care producția sau distribuția agricolă sunt afectate de evoluții ale pieței sau de crize. Articolul 12 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul financiar prevede că creditele neangajate pot fi reportate doar către exercițiul financiar următor, în sensul articolului 9 din Regulamentul Financiar (denumit în continuare „exercițiu bugetar”). Pentru a simplifica în mod semnificativ punerea în aplicare pentru beneficiari și administrațiile naționale, ar trebui folosit un mecanism de reportare, care să utilizeze orice cuantumuri neutilizate ale rezervei pentru situațiile de criză din sectorul agricol instituită în anul 2022. În acest scop este necesară o derogare de la articolul 12 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul financiar, care să permită reportarea creditelor neangajate aferente rezervei pentru agricultură în vederea finanțării rezervei pentru agricultură în exercițiile bugetare următoare, până în anul 2027. În plus, în ceea ce privește exercițiul bugetar 2022, este necesară o derogare, deoarece cuantumul neutilizat total al rezervei pentru situațiile de criză din sectorul agricol disponibil la sfârșitul exercițiului bugetar 2022 ar trebui să fie reportat în exercițiul bugetar 2023 la linia bugetară corespunzătoare noii rezerve pentru agricultură stabilite în temeiul prezentului regulament, fără a fi returnat integral la liniile bugetare care vizează intervențiile sub formă de plăți directe din cadrul planului strategic PAC. Cu toate acestea, pentru a crește la maximum cuantumurile care urmează să fie rambursate fermierilor în exercițiul bugetar 2023, toate celelalte disponibilități din cadrul subplafonului FEGA pentru exercițiul bugetar 2023 stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 ar trebui utilizate cu prioritate pentru a institui noua rezervă pentru agricultură în exercițiul bugetar 2023.
(17) Pentru a evita o sarcină administrativă excesivă pentru administrațiile naționale și pentru fermieri și pentru a simplifica procedurile cât mai mult posibil și a reduce complexitatea formularelor pentru cererile de ajutor, rambursarea cuantumurilor reportate din exercițiul financiar agricol precedent (denumit în continuare „exercițiul financiar”) în temeiul aplicării disciplinei financiare ar trebui să nu aibă loc atunci când disciplina financiară se aplică pentru al doilea an consecutiv (exercițiul N + 1) sau atunci când cuantumul total al creditelor neangajate reprezintă mai puțin de 0,2 % din plafonul anual al FEGA.
(18) Măsurile luate pentru a determina contribuția financiară din FEGA și FEADR, în scopul calculării plafoanelor financiare, nu aduc atingere competențelor autorității bugetare desemnate prin TFUE. Prin urmare, măsurile respective ar trebui să se bazeze pe pachetele financiare stabilite în conformitate cu Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (9).
(19) Disciplina bugetară impune, de asemenea, o examinare permanentă a situației bugetare pe termen mediu. Comisia ar trebui să propună Parlamentului European și Consiliului, dacă este necesar, măsuri adecvate pentru a asigura respectarea de către statele membre a plafoanelor prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093. În plus, Comisia ar trebui în permanență să facă uz deplin de competențele sale de gestionare pentru a asigura respectarea plafonului anual și, dacă este necesar, să propună fie Parlamentului European și Consiliului, fie doar Consiliului, după caz, măsurile potrivite pentru redresarea situației bugetare. Dacă, la sfârșitul unui exercițiu bugetar, plafonul anual nu poate fi respectat din cauza rambursărilor solicitate de statele membre, Comisia ar trebui să poată să ia masuri care să permită distribuirea provizorie a cuantumurilor disponibile între statele membre, proporțional cu solicitările lor de rambursări încă neplătite, precum și măsuri care să asigure respectarea plafonului stabilit pentru anul respectiv. Plățile pentru anul respectiv ar trebui imputate exercițiului bugetar următor, iar cuantumul total al finanțării din partea Uniunii per stat membru precum și compensările datorate statelor membre ar trebui stabilite definitiv, pentru a se asigura respectarea cuantumului stabilit.
(20) În cursul execuției bugetare, Comisia ar trebui să opereze un sistem lunar de avertizare timpurie și de monitorizare pentru cheltuielile agricole, astfel încât, dacă există riscul depășirii plafonului anual, să poată lua cât mai repede măsurile adecvate, în temeiul competențelor de gestionare de care dispune și, dacă măsurile anterioare se dovedesc a fi insuficiente, să propună alte măsuri. Un raport periodic al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu ar trebui să compare evoluția cheltuielilor efectuate până la momentul respectiv în raport cu estimările și să ofere o evaluare, conform previziunilor, a execuției bugetare pentru restul exercițiului bugetar.
(21) În ceea ce privește FEGA, resursele financiare necesare pentru a acoperi cheltuielile efectuate de agențiile de plăți acreditate ar trebui puse la dispoziția statelor membre de către Comisie sub forma unor rambursări pentru cheltuielile contabilizate efectuate de agențiile respective. Până la momentul efectuării acestor rambursări, sub forma unor plăți lunare, resursele financiare ar trebui să fie mobilizate de statele membre în funcție de nevoile agențiilor lor de plăți acreditate. Ar trebui să se prevadă explicit în prezentul regulament că costurile administrative și costurile cu personalul ale statelor membre și ale beneficiarilor implicați în punerea în aplicare a PAC sunt suportate de către statele membre respective și de către beneficiarii respectivi.
(22) În scopul de a furniza Comisiei mai ales o modalitate de a gestiona piețele agricole, de a facilita monitorizarea cheltuielilor agricole și de a monitoriza resursele agricole pe termen mediu și lung, inclusiv cele legate de reziliența la schimbările climatice și de mediu și progresele înregistrate în direcția atingerii țintelor relevante ale Uniunii, ar trebui prevăzută utilizarea sistemului agrometeorologic, precum și achiziționarea și îmbunătățirea datelor satelitare.
(23) Comisia ar trebui să dispună de mijloacele necesare pentru a monitoriza piețele ținând seama de obiectivele și angajamentele Uniunii, inclusiv de coerența politicilor în favoarea dezvoltării, contribuind astfel la transparența piețelor.
(24) În ceea ce privește gestiunea financiară a FEADR, ar trebui să se prevadă dispoziții cu privire la angajamentele bugetare, la termenele de plată, la dezangajare și la întreruperi. Intervențiile pentru dezvoltarea rurală ar trebui să fie finanțate din bugetul Uniunii, pe baza angajamentelor efectuate în tranșe anuale. Statele membre ar trebui să poată utiliza Fondurile Uniunii de îndată ce sunt aprobate planurile strategice PAC. Prin urmare, este necesar un sistem de prefinanțare restricționat în mod adecvat pentru a se asigura un flux constant al fondurilor, astfel încât plățile către beneficiarii din cadrul intervențiilor să fie efectuate la momentul potrivit.
(25) În afara prefinanțării, este necesar, de asemenea, să se facă o distincție între plățile intermediare și plata soldului efectuate de Comisie către agențiile de plăți acreditate. Este necesar, de asemenea, să se stabilească norme detaliate care să reglementeze aceste plăți. Regula dezangajării automate ar trebui să contribuie la accelerarea derulării intervențiilor și la o bună gestiune financiară. Normele privind cadrele naționale ale statelor membre care au optat pentru intervenții regionale, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2115, oferă totodată statelor membre un instrument pentru asigurarea execuției și a bunei gestiuni financiare.
(26) Statele membre ar trebui să se asigure că ajutoarele din partea Uniunii sunt plătite la timp către beneficiari, astfel încât beneficiarii să le poată folosi eficient. Nerespectarea de către statele membre a termenelor de efectuare a plăților stabilite în dreptul Uniunii ar putea crea dificultăți serioase pentru beneficiari și periclita anualitatea bugetului Uniunii. Prin urmare, cheltuielile efectuate fără respectarea termenelor de plată ar trebui excluse de la finanțarea din partea Uniunii. Cu toate acestea, în conformitate cu principiul proporționalității, Comisia ar trebui să poată să prevadă excepții de la regula generală respectivă în privința FEGA și FEADR.
(27) Atunci când își exercită responsabilitățile legate de executarea bugetului Uniunii, Comisia ar trebui să respecte principiul proporționalității, prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Mai mult, este necesar ca procedurile pentru executarea și folosirea FEGA și FEADR să respecte acest principiu al proporționalității și să țină seama de obiectivul general de reducere a sarcinii administrative pentru organismele implicate în gestionarea și controlul programelor.
(28) În conformitate cu arhitectura și cu principalele caracteristici ale noului model de performanță al PAC, eligibilitatea plăților efectuate de statele membre pentru finanțarea din partea Uniunii ar trebui să nu mai depindă de legalitatea și regularitatea plăților către beneficiarii individuali. În schimb, în ceea ce privește tipurile de intervenții menționate în Regulamentul (UE) 2021/2115, și fără a se aduce atingere normelor specifice de eligibilitate pentru plata specifică pentru cultura de bumbac prevăzută în respectivul regulament, plățile efectuate de statele membre ar trebui să fie eligibile dacă corespund unei realizări și dacă sunt efectuate în conformitate cu cerințele de bază ale Uniunii aplicabile.
(29) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 prevede reduceri și suspendări ale plăților lunare sau intermediare în scopul sprijinirii controlului legalității și al regularității. În contextul noului model de performanță al PAC, aceste instrumente ar trebui utilizate pentru a sprijini realizarea obiectivelor bazată pe performanță. Diferența dintre reduceri și suspendări ar trebui, de asemenea, clarificată.
(30) Procedura de reducere a plăților din FEGA pentru nerespectarea plafoanelor financiare stabilite de dreptul Uniunii ar trebui să fie simplificată și aliniată cu procedura utilizată pentru plățile din FEADR efectuate în acest context.
(31) Statele membre ar trebui să transmită Comisiei, până la data de 15 februarie a fiecărui an, conturile anuale, un raport anual de performanță privind punerea în aplicare a planului strategic PAC, rezumatul anual al rapoartelor finale de audit și declarația de gestiune. În cazul în care aceste documente nu sunt trimise, lucru care împiedică Comisia să verifice conturile pentru agenția de plăți în cauză sau să verifice eligibilitatea cheltuielilor în raport cu realizările raportate, Comisia ar trebui să poată să suspende plățile lunare și să întrerupă rambursarea trimestrială până la primirea documentelor restante.
(32) O nouă formă de suspendare a plăților ar trebui să fie introdusă pentru situațiile în care realizările sunt anormal de scăzute. În cazul în care realizările raportate au un nivel anormal de scăzut în comparație cu cheltuielile declarate, iar statele membre nu pot oferi motive temeinic justificate pentru situația respectivă, Comisia ar trebui să poată nu doar să reducă cheltuielile pentru exercițiul financiar N-1, ci și să suspende cheltuielile viitoare legate de intervenția pentru care realizările au fost anormal de scăzute. Aceste suspendări ar trebui să fie confirmate în decizia privind verificarea anuală a performanței.
(33) În ceea ce privește monitorizarea multianuală a performanței, Comisia ar trebui, de asemenea, să poată suspenda plățile. În consecință, în cazurile în care se înregistrează întârzieri sau progrese insuficiente în atingerea țintelor, astfel cum acestea figurează în planul strategic PAC al unui stat membru, pentru care statul membru nu poate prezenta motive temeinic justificate, Comisia ar trebui să poată să solicite statului membru în cauză să ia măsurile de remediere necesare, în conformitate cu un plan de acțiune care urmează să fie întocmit în consultare cu Comisia și care conține indicatori clari de progres, împreună cu calendarul pentru realizarea progreselor. În cazul în care statul membru nu transmite sau nu pune în aplicare planul de acțiune, în cazul în care planul de acțiune este vădit insuficient pentru remedierea situației sau în cazul în care acesta nu este modificat în conformitate cu cererea scrisă a Comisiei, Comisia ar trebui să poată suspenda plățile lunare sau intermediare. Comisia ar trebui să ramburseze cuantumurile suspendate atunci când, pe baza evaluării performanței sau pe baza notificării voluntare transmise în timpul exercițiului bugetar de către statul membru cu privire la modul în care avansează planul de acțiune și măsurile de remediere luate pentru a corecta insuficiențele, constată că s-au înregistrat progrese satisfăcătoare în direcția atingerii țintelor.
(34) Având în vedere tranziția necesară către un model de performanță orientat către rezultate, solicitarea unui plan de acțiune de către Comisie pentru exercițiul financiar 2025 ar trebui să nu conducă la o suspendare a plăților înainte de evaluarea performanței pentru exercițiul financiar 2026.
(35) Așa cum s-a întâmplat în cazul Regulamentului (UE) nr. 1306/2013, Comisia ar trebui să poată să suspende plățile în cazul în care există deficiențe grave în funcționarea corespunzătoare a sistemelor de guvernanță, inclusiv nerespectarea cerințelor de bază ale Uniunii și lipsa de fiabilitate a raportării. Cu toate acestea, este necesar să se revizuiască condițiile de suspendare a plăților, astfel încât mecanismul să devină mai eficient. Consecințele financiare ale unor astfel de suspendări ar trebui să fie decise în cadrul unei proceduri ad hoc de verificare a conformității.
(36) Autoritățile naționale competente ar trebui să efectueze integral către beneficiari plățile din cadrul PAC prevăzute de dreptul Uniunii.
(37) Pentru a se permite reutilizarea anumitor tipuri de venituri legate de PAC în scopurile PAC, acestea ar trebui calificate drept venituri alocate. Lista sumelor prevăzute la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 ar trebui modificată, iar dispozițiile respective ar trebui armonizate și fuzionate cu dispozițiile existente referitoare la veniturile alocate.
(38) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 conține o listă de măsuri privind informarea referitoare la PAC, însoțite de obiectivele lor, și stabilește normele privind finanțarea acestor măsuri și privind punerea în aplicare a proiectelor care le corespund. Dispozițiile specifice referitoare la obiectivele și tipurile de măsuri privind informarea care urmează să fie finanțate ar trebui să fie preluate în prezentul regulament.
(39) Finanțarea măsurilor și a intervențiilor în cadrul PAC face, în mare parte, obiectul principiului gestiunii partajate. Pentru a se asigura că fondurile Uniunii sunt gestionate corect, Comisia ar trebui să efectueze controale privind modul în care autoritățile statelor membre responsabile cu efectuarea plăților gestionează fondurile. Este oportun să se definească natura controalelor care ar trebui efectuate de Comisie, să se specifice detaliile responsabilității acesteia în ceea ce privește execuția bugetului Uniunii și să se clarifice obligațiile statelor membre referitoare la cooperare.
(40) Pentru a se permite Comisiei să își îndeplinească obligația de a controla existența sistemelor de gestionare și inspecție pentru cheltuielile Uniunii în statele membre și buna funcționare a acestora, ar trebui să se prevadă, indiferent de inspecțiile efectuate de statele membre, efectuarea de controale de către persoane care sunt autorizate de Comisie să acționeze în numele său și care ar trebui să poată solicita asistență din partea statelor membre în activitatea lor.
(41) Este nevoie ca tehnologia informației să fie utilizată la o scară cât mai largă pentru producerea informațiilor care urmează să fie trimise Comisiei. Atunci când efectuează controale, Comisia ar trebui să aibă acces imediat și deplin la informațiile referitoare la cheltuieli înregistrate atât pe hârtie, cât și în format electronic.
(42) Pentru a aplica cerințele Regulamentului financiar în ceea ce privește valabilitatea transversală a auditurilor, pentru a reduce riscul suprapunerii între audituri efectuate de diferite instituții și pentru a reduce la minimum costul controalelor și sarcina administrativă pentru beneficiari și pentru statele membre, este necesar să se stabilească norme privind abordarea bazată pe un audit unic și să se prevadă posibilitatea ca Comisia să se bazeze pe activitatea desfășurată de organisme de certificare fiabile, ținându-se seama în mod corespunzător de principiile auditului unic și proporționalității în raport cu nivelul de risc pentru bugetul Uniunii.
(43) În ceea ce privește punerea în aplicare a abordării bazate pe un audit unic, în cazul căreia, în general, Comisia ar trebui să se bazeze pe activitatea desfășurată de organismele de certificare, ținând seama de propria evaluare a riscurilor privind necesitatea controalelor pe care ar trebui să le efectueze în statul membru în cauză, Comisia ar trebui să poată să efectueze controale în cazul în care a informat statul membru vizat că nu se poate baza pe activitatea organismului de certificare. În plus, Comisia, în scopul îndeplinirii responsabilităților care îi revin în temeiul articolului 317 din TFUE, ar trebui să poată să efectueze controale în cazurile în care ar exista deficiențe grave în funcționarea corespunzătoarea a sistemelor de guvernanță, care nu sunt monitorizate de respectivul stat membru.
(44) În vederea stabilirii relației financiare dintre agențiile de plăți acreditate și bugetul Uniunii, Comisia ar trebui să verifice anual conturile agențiilor de plăți, în cadrul verificării financiare anuale. Decizia privind verificarea conturilor ar trebui să se limiteze la exhaustivitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor; aceasta nu ar trebui să vizeze conformitatea cheltuielilor cu dreptul Uniunii.
(45) În conformitate cu noul model de performanță al PAC, ar trebui instituită o verificare anuală a performanței, în scopul verificării eligibilității cheltuielilor în raport cu realizările raportate. Pentru a se aborda situațiile în care cheltuielile declarate nu au în contrapartidă realizări raportate corespunzătoare, iar statele membre nu pot oferi nicio justificare pentru această abatere, ar trebui instituit un mecanism de reducere a plăților.
(46) Comisia este responsabilă cu execuția bugetului Uniunii în cooperare cu statele membre, în conformitate cu articolul 317 din TFUE. Prin urmare, Comisia ar trebui să poată să decidă dacă cheltuielile efectuate de statele membre sunt în conformitate cu dreptul Uniunii. Statelor membre ar trebui să li se acorde oportunitatea de a-și justifica deciziile de efectuare a plăților și de a recurge la conciliere în cazul în care intră în dezacord cu Comisia. Pentru a oferi statelor membre asigurări juridice și financiare în ceea ce privește cheltuielile efectuate în trecut, ar trebui stabilit un termen de prescripție, în care Comisia să decidă asupra consecințelor financiare care rezultă în urma neconformității.
(47) Statele membre sunt obligate, în temeiul articolului 9 din Regulamentul (UE) 2021/2115, să pună în aplicare planurile lor strategice PAC, astfel cum au fost aprobate de Comisie în conformitate cu articolele 118 și 119 din regulamentul respectiv. Întrucât obligația respectivă constituie o cerință de bază a Uniunii, Comisia ar trebui să poată decide, în cazurile în care se detectează deficiențe grave în punerea în aplicare de către un stat membru a planului său strategic PAC, să excludă de la finanțarea din partea Uniunii cheltuielile supuse riscurilor care sunt afectate de astfel de deficiențe.
(48) Pentru a proteja interesele financiare ale bugetului Uniunii, statele membre ar trebui să instituie sisteme pentru a se asigura că intervențiile finanțate din FEGA și FEADR sunt realizate efectiv și executate corect, menținând în același timp cadrul actual robust pentru o bună gestiune financiară. Sistemele respective ar trebui să includă efectuarea unor controale asupra beneficiarilor, în cadrul cărora să se evalueze respectarea de către aceștia a criteriilor de eligibilitate și a celorlalte condiții, precum și a obligațiilor prevăzute în planurile strategice PAC și a normelor aplicabile ale Uniunii.
(49) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (11), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (12) și (UE) 2017/1939 (13) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (14). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.
(50) Statele membre ar trebui să dispună de sisteme care să le permită să prezinte Comisiei, în scopul de a permite OLAF să își exercite competențele și să asigure o analiză eficientă a neregulilor, un raport cu privire la neregulile detectate și alte cazuri de nerespectare a condițiilor stabilite de statele membre în planurile strategice PAC, inclusiv cazuri de fraudă, la monitorizarea acestora, precum și la urmărirea subsecventă a investigațiilor OLAF. Pentru a asigura examinarea eficientă a reclamațiilor privind FEGA și FEADR, statele membre ar trebui să instituie măsurile necesare.
(51) În conformitate cu principiul subsidiarității, la cererea Comisiei, statele membre ar trebui să examineze reclamațiile adresate Comisie care se încadrează în domeniul de aplicare al planurilor strategice PAC și să informeze Comisia cu privire la rezultatele examinărilor respective. Comisia ar trebui să se asigure că reclamațiile adresate direct acesteia sunt tratate în mod corespunzător, în conformitate cu competențele discreționare de care Comisia dispune atunci când decide ce cazuri să investigheze (15).
(52) Pentru a ajuta statele membre să asigure protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii, Comisia ar trebui să pună la dispoziția acestora un instrument de extragere a datelor pentru evaluarea riscurilor. Comisia ar trebui să prezinte, până în 2025, un raport care să evalueze utilizarea instrumentului unic de extragere a datelor și interoperabilitatea acestuia, în vederea utilizării sale generalizate de către statele membre, însoțit, dacă este necesar, de propuneri adecvate.
(53) Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și gestiune indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii.
(54) Este necesar să se garanteze că refuzarea sau recuperarea plăților ca urmare a nerespectării normelor privind achizițiile publice reflectă gravitatea acestei nerespectări și este conformă cu principiul proporționalității, astfel cum se specifică, de exemplu, în orientările relevante stabilite de Comisie pentru corecțiile financiare care trebuie aplicate cheltuielilor finanțate de Uniune în cadrul gestiunii partajate pentru nerespectarea acestor norme. În plus, este oportun să se precizeze faptul că o astfel de nerespectare afectează legalitatea și regularitatea tranzacțiilor doar până la nivelul părții din ajutor care nu trebuie plătită sau care trebuie retrasă.
(55) Diverse dispoziții din legislația agricolă impun depunerea unei garanții pentru a se asigura plata sumei datorate în cazul neîndeplinirii unei obligații. În vederea consolidării cadrului pentru garanții, ar trebui să se aplice o singură normă orizontală în cazul tuturor dispozițiilor respective.
(56) Statele membre ar trebui să instituie și să utilizeze un sistem integrat de administrare și control (denumit în continuare „sistemul integrat”) pentru anumite intervenții prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2115 și pentru măsurile prevăzute în capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (16) și în capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 229/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (17). Pentru a îmbunătăți eficacitatea și monitorizarea sprijinului acordat de Uniune, statele membre ar trebui să fie autorizate să utilizeze sistemul integrat pentru alte intervenții ale Uniunii.
(57) Pentru a asigura condiții de concurență echitabile între beneficiarii din diferite state membre, ar trebui introduse la nivelul Uniunii anumite norme generale pentru controale și sancțiuni.
(58) Ar trebui menținute actualele elemente principale ale sistemului integrat și, în special, dispozițiile privind un sistem de identificare a parcelelor agricole, un sistem de depunere a cererilor cu informații geospațiale și un sistem de depunere a cererilor de ajutor pentru animale, un sistem pentru identificarea și înregistrarea drepturilor la plată, un sistem pentru înregistrarea identității beneficiarilor și un sistem de control și sancțiuni. Statele membre ar trebui să continue să utilizeze datele sau produsele informaționale furnizate de programul Copernicus, pe lângă tehnologii ale informației cum ar fi Galileo și EGNOS, pentru a se asigura că sunt disponibile în întreaga Uniune date complete și comparabile, în scopul monitorizării politicii în materie de agromediu și climă, inclusiv sub aspectul impactului PAC, al performanței de mediu și al progreselor înregistrate în direcția atingerii țintelor Uniunii, pentru încurajarea folosirii datelor și informațiilor complete, gratuite și deschise culese cu ajutorul sateliților Sentinel și al serviciilor programului Copernicus. În acest scop, sistemul integrat ar trebui să includă, de asemenea, un sistem de monitorizare a suprafețelor.
(59) Sistemul integrat, ca parte din sistemele de guvernanță care ar trebui să existe în vederea punerii în aplicare a PAC, ar trebui să garanteze faptul că datele agregate furnizate în cadrul raportării anuale privind performanța sunt fiabile și verificabile. Având în vedere importanța unei bune funcționări a sistemului integrat, este necesar să se stabilească cerințe de calitate. Statele membre ar trebui să efectueze o evaluare anuală a calității sistemului de identificare a parcelelor agricole, a sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale și a sistemului de monitorizare a suprafețelor. Statele membre ar trebui, de asemenea, să abordeze orice deficiențe și, la solicitarea Comisiei, să elaboreze un plan de acțiune.
(60) Comunicările Comisiei intitulate „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”, „Pactul verde european”, „O Strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic” și „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 - Readucerea naturii în viețile noastre” sprijină protecția mediului și acțiunile în domeniul climei, contribuind la realizarea obiectivelor și țintelor Uniunii în materie de mediu și de climă, ca orientare strategică a viitoarei PAC. Prin urmare, a devenit necesară partajarea, la nivel național și la nivelul Uniunii, a sistemului de identificare a parcelelor agricole și a altor date ale sistemului integrat de administrare și control, în scopuri legate de mediu și de climă. Ar trebui prin urmare elaborate dispoziții privind partajarea datelor colectate prin intermediul sistemului integrat, care sunt relevante pentru scopuri legate de mediu și de climă, între autoritățile publice din statele membre și cu instituțiile și organismele Uniunii. În vederea creșterii eficienței în utilizarea datelor aflate la dispoziția diferitelor autorități publice pentru producerea de statistici europene, ar trebui să se prevadă de asemenea că datele din sistemul integrat trebuie să fie puse la dispoziție, în scopuri statistice, organismelor care fac parte din Sistemul Statistic European.
(61) Verificarea documentelor comerciale ale întreprinderilor care primesc sau efectuează plăți poate constitui un mijloc foarte eficace de supraveghere a tranzacțiilor care fac parte din sistemul de finanțare din FEGA. Respectiva verificare completează alte controale efectuate deja de statele membre. În plus, dispozițiile naționale referitoare la verificări ar trebui să poată fi mai cuprinzătoare decât cele prevăzute în dreptul Uniunii.
(62) Documentele care ar trebui utilizate ca bază pentru o astfel de verificare ar trebui să fie alese în așa fel încât să permită efectuarea unei verificări complete. Întreprinderile care urmează a fi supuse verificărilor ar trebui să fie alese în funcție de natura tranzacțiilor desfășurate sub responsabilitatea lor, iar repartizarea pe sectoare a întreprinderilor care primesc sau efectuează plăți ar trebui efectuată în funcție de importanța lor financiară în cadrul sistemului de finanțare din FEGA.
(63) Este necesar să se definească mandatul funcționarilor însărcinați cu efectuarea verificărilor, precum și obligația întreprinderilor de a pune documentele comerciale la dispoziția respectivilor funcționari, pe o perioadă determinată, și de a furniza toate informațiile solicitate de funcționari. De asemenea, ar trebui să fie posibilă confiscarea documentelor comerciale în anumite cazuri.
(64) Având în vedere structura internațională a comerțului agricol și în interesul bunei funcționări a pieței interne, este necesară organizarea cooperării între statele membre. De asemenea, este necesar să se instituie, la nivelul Uniunii, un sistem centralizat de documentare cu privire la întreprinderile care sunt constituite în țări terțe, care primesc sau efectuează plăți.
(65) Statelor membre le revine responsabilitatea de a-și adopta propriile programe de verificare, dar este necesar ca programele respective să fie comunicate Comisiei, astfel încât aceasta să poată să-și asume rolul de supraveghere și de coordonare, pentru a se asigura că programele sunt adoptate pe baza unor criterii corespunzătoare și pentru a garanta concentrarea verificărilor asupra sectoarelor sau întreprinderilor care prezintă un risc de fraudă ridicat. Este esențial ca fiecare stat membru să desemneze un organism sau organisme responsabile cu monitorizarea verificării documentelor comerciale și cu coordonarea acestor verificări. Respectivele organisme desemnate ar trebui să fie independente de departamentele care desfășoară verificarea anterioară efectuării plății. Informațiile colectate în timpul verificării respective ar trebui să fie protejate de secretul profesional.
(66) Condiționalitatea este un element important al PAC, care garantează că plățile promovează un nivel ridicat de sustenabilitate și asigură condiții de concurență echitabile pentru agricultori în cadrul statelor membre și în cadrul Uniunii, în special în ceea ce privește elementele sociale, de mediu și de climă ale PAC, dar și în ceea ce privește aspectele referitoare la sănătatea publică și la bunăstarea animalelor. Aceasta înseamnă că ar trebui efectuate controale și, dacă este cazul, ar trebui să se aplice sancțiuni pentru a asigura eficacitatea sistemului de condiționalitate. Pentru a asigura astfel de condiții de concurență echitabile între beneficiarii din diferite state membre, ar trebui introduse la nivelul Uniunii anumite norme generale legate de condiționalitate, precum și controale și sancțiuni în caz de neconformitate.
(67) Pentru a se garanta că condiționalitatea este pusă în aplicare de statele membre într-un mod armonizat, este necesar să se prevadă o rată minimă de control la nivelul Uniunii, în timp ce organizarea organismelor de control competente și a controalelor ar trebui să fie lăsată la latitudinea statelor membre.
(68) Ar trebui să li se permită statelor membre să stabilească detaliile privind sancțiunile, însă aceste sancțiuni ar trebui să fie proporționale, efective și cu efect de descurajare și nu ar trebui să aducă atingere altor sancțiuni stabilite în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului național. Pentru a asigura proporționalitatea, caracterul efectiv și efectul de descurajare al sancțiunilor, este oportun să se stabilească normele referitoare la aplicarea și calcularea sancțiunilor. Ținând seama de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „Curtea de Justiție”), în cauza C-361/19 (18), pentru a se asigura corelarea comportamentului fermierului cu sancțiunea, ar trebui să se prevadă, ca regulă generală, că sancțiunea ar trebui să fie calculată pe baza plăților acordate sau care urmează să fie acordate în timpul anului calendaristic în care s-a produs neconformitatea. Cu toate acestea, dacă din cauza naturii constatării nu se poate determina în ce an s-a produs neconformitatea, precum și pentru a asigura eficacitatea sistemului de sancțiuni, este necesar să se prevadă ca, în astfel de cazuri, sancțiunea să fie calculată pe baza plăților acordate sau care urmează să fie acordate în anul calendaristic în care s-a constatat neconformitatea. În vederea asigurării unei abordări eficiente și coerente a statelor membre, este necesar să se prevadă, la nivelul Uniunii, o rată minimă de penalizare în cazul unei neconformități. O astfel de rată minimă ar trebui să fie aplicată de statele membre în funcție de gravitatea, amploarea, persistența sau caracterul repetitiv ale neconformității constatate și de caracterul deliberat al neconformității constatate. Pentru a garanta proporționalitatea sancțiunilor, statele membre ar trebui să dispună că nu se aplică sancțiuni în cazul în care neconformitatea nu are consecințe sau are doar consecințe nesemnificative asupra îndeplinirii obiectivului vizat de standardul sau de cerința în cauză, și să instituie un mecanism de avertizare pentru a se asigura că beneficiarii sunt informați cu privire la neconformitățile constatate și la posibilele măsuri de remediere care trebuie luate.
(69) Mecanismul de condiționalitate socială ar trebui să fie bazat pe procedurile de asigurare a respectării normelor întreprinse de autoritățile sau organismele competente de aplicare a legii responsabile pentru efectuarea controalelor privind condițiile de muncă și de încadrare în muncă și privind standardele de muncă aplicabile. Astfel de proceduri de asigurare a respectării normelor pot lua diferite forme, în funcție de sistemul național. Rezultatul controalelor și al aplicării procedurii de asigurare a respectării normelor ar trebui comunicat agențiilor de plăți, însoțit de o evaluare care să includă o clasificare a gravității încălcării legislației relevante.
(70) Atunci când se aplică mecanismul de condiționalitate socială în cadrul planurilor strategice PAC și în cadrul acordurilor corespunzătoare dintre agențiile de plăți și autoritățile sau organismele responsabile pentru aplicarea legislației sociale și de încadrare în muncă și pentru standardele de muncă aplicabile, ar trebui să se acorde o atenție deosebită respectării autonomiei respectivelor autorități sau organisme de aplicare a legii, precum și modului specific în care legislația socială și de încadrare în muncă și standardele de muncă aplicabile sunt puse în aplicare și respectate în fiecare stat membru. Mecanismul respectiv ar trebui să rămână independent față de modelul social specific al fiecărui stat membru și nu ar trebui să afecteze funcționarea acestuia, la fel cum nu ar trebui să afecteze în niciun fel independența sistemului judiciar. În acest scop, ar trebui asigurată o diviziune clară a responsabilităților între autoritățile sau organismele responsabile pentru aplicarea legislației sociale și de încadrare în muncă și pentru standardele de muncă aplicabile, pe de o parte, și agențiile de plăți agricole, pe de altă parte, rolul acestora din urmă constând în efectuarea plăților și aplicarea de sancțiuni. Ar trebui să fie pe deplin respectate autonomia partenerilor sociali, precum și dreptul acestora de a negocia și de a încheia acorduri colective. Autonomia acestora ar trebui să fie respectată și atunci când partenerii sociali sunt răspunzători pentru efectuarea controalelor asupra condițiilor de muncă.
(71) Pentru a se asigura o colaborare armonioasă între Comisie și statele membre în privința finanțării cheltuielilor PAC și, în special, pentru a permite Comisiei să monitorizeze gestionarea financiară realizată de statele membre, precum și să verifice conturile agențiilor de plăți acreditate, este necesar ca statele membre să rețină anumite informații și sa le comunice Comisiei.
(72) În scopul compilării datelor care urmează să fie transmise Comisiei și pentru a permite Comisiei să aibă acces total și imediat la datele privind cheltuielile atât în format tipărit, cât și în format electronic, este necesar să fie stabilite norme corespunzătoare privind prezentarea și transmiterea datelor, inclusiv norme privind termenele.
(73) Deoarece este posibil ca aplicarea sistemelor naționale de control și a verificării conformității să afecteze date personale sau informații comerciale sensibile, statele membre și Comisia ar trebui să asigure confidențialitatea informațiilor primite în acel context.
(74) În interesul unei bune gestionări financiare a bugetului Uniunii și în scopul imparțialității tratamentului atât la nivel de stat membru, cât și la nivel de beneficiar, ar trebui stabilite norme privind folosirea monedei euro.
(75) Cursul de schimb al monedei euro în raport cu moneda națională poate fluctua pe perioada desfășurării unei operațiuni. Prin urmare, cursul aplicabil cuantumurilor în cauză ar trebui stabilit ținând cont de faptul generator prin care este îndeplinit obiectivul economic al operațiunii. Cursul de schimb aplicat ar trebui să fie cel valabil la data la care s-a produs acest fapt generator. Este necesar să se specifice faptul generator respectiv sau renunțarea la aplicarea sa, cu respectarea anumitor criterii, în special a celor privind rapiditatea repercusiunilor mișcărilor monetare. Ar trebui să se stabilească norme speciale care să permită luarea de măsuri în cazul unor situații monetare excepționale care apar fie în Uniune, fie pe piața mondială și care impun o reacție imediată, pentru a se asigura buna funcționare a mecanismelor stabilite în cadrul PAC.
(76) Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, ar trebui să existe opțiunea de a efectua plăți mai degrabă în euro decât în moneda națională, în cazul cheltuielilor rezultate din legislația PAC. Sunt necesare norme specifice pentru a se garanta că această opțiune nu creează avantaje nejustificate pentru părțile care efectuează sau primesc plăți.
(77) Dreptul Uniunii privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, în special Regulamentele (UE) 2016/679 (19) și (UE) 2018/1725 (20) ale Parlamentului European și ale Consiliului, ar trebui să se aplice în ceea ce privește colectarea de date cu caracter personal de către statele membre și de către Comisie în vederea îndeplinirii obligațiilor lor respective în materie de gestiune, control, audit, monitorizare și evaluare în conformitate cu prezentul regulament.
(78) Publicarea numelor beneficiarilor FEGA și FEADR oferă o modalitate de consolidare a controlului public al utilizării respectivelor fonduri și este necesară pentru a asigura un nivel adecvat de protecție a intereselor financiare ale Uniunii. Acest lucru este realizat parțial prin efectul preventiv și de descurajare al acestei publicări, parțial prin descurajarea beneficiarilor individuali de la implicarea în activități ilegale și, în același timp, prin creșterea răspunderii personale a fermierilor în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice primite. Publicarea informațiilor relevante este consecventă cu jurisprudența recentă a Curții de Justiție și cu abordarea prevăzută în Regulamentul financiar.
(79) În acest context, rolul jucat de societatea civilă, inclusiv de mass-media și de organizațiile neguvernamentale, și contribuția acestora la consolidarea cadrului de control al administrațiilor împotriva fraudei și a oricărei utilizări abuzive a fondurilor publice ar trebui recunoscute în mod adecvat.
(80) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (21) stabilește norme menite să asigure transparența execuției fondurilor structurale și de investiții europene și a comunicării programelor din cadrul fondurilor respective. Pentru a se asigura coerența, ar trebui să se prevadă că normele respective se aplică, de asemenea, beneficiarilor intervențiilor FEGA și FEADR, dacă este cazul.
(81) Pentru ca obiectivul controlului public al utilizării banilor proveniți din FEGA și FEADR să fie atins, este necesar ca anumite informații despre beneficiari să fie aduse la cunoștința publicului. Informațiile respective ar trebui să includă date privind identitatea beneficiarului, cuantumul acordat, fondul din care provine și scopul și obiectivul specific al operațiunii vizate. Publicarea acestor informații ar trebui să fie realizată astfel încât să interfereze cât mai puțin cu dreptul beneficiarilor la respectarea vieții private și cu dreptul beneficiarilor la protecția datelor lor cu caracter personal. Cele două drepturi menționate sunt recunoscute la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
(82) Având în vedere nevoia unei mai mari transparențe în ceea ce privește alocarea fondurilor pentru PAC din FEGA și FEADR, inclusiv în ceea ce privește structurile titlurilor de proprietate legate de beneficiarii PAC, lista beneficiarilor fondurilor PAC, publicată ex post de către statele membre, ar trebui să facă posibilă totodată identificarea grupurilor de întreprinderi. Acest lucru ar contribui în mod semnificativ la monitorizarea structurii titlurilor de proprietate și ar facilita investigarea potențialelor utilizări abuzive ale fondurilor Uniunii, conflicte de interese și cazuri de corupție.
(83) Publicarea detaliilor cu privire la operațiunea care îi dă dreptul fermierului să primească ajutor și cu privire la scopul și obiectivul specific al ajutorului oferă publicului informații concrete cu privire la activitatea sprijinită și la scopul pentru care a fost acordat ajutorul. Faptul că i se oferă publicului posibilitatea acestei supravegheri ar avea un efect preventiv și de descurajare și ar contribui la protejarea intereselor financiare ale Uniunii.
(84) Publicarea acestor informații, alături de informațiile generale prevăzute în prezentul regulament, îmbunătățește transparența în ceea ce privește utilizarea Fondurilor Uniunii în cadrul PAC, contribuind astfel la vizibilitatea și la mai buna înțelegere a acestei politici. Acest lucru le permite cetățenilor să participe mai îndeaproape la procesul de decizie și garantează faptul că administrația se bucură de o mai mare legitimitate și este mai eficace și mai responsabilă față de cetățeni. De asemenea, aduce în atenția cetățenilor exemple concrete ale furnizării de „bunuri publice” prin intermediul agriculturii, susținând astfel legitimitatea sprijinului național și din partea Uniunii pentru sectorul agricol.
(85) Rezultă, prin urmare, că publicarea generală a informațiilor relevante nu depășește ceea ce este necesar într-o societate democratică având în vedere necesitatea de a proteja interesele financiare ale Uniunii, precum și importanța primordială a obiectivului supravegherii publice a utilizării banilor proveniți din FEGA și FEADR.
(86) În vederea conformării la cerințele privind protecția datelor, beneficiarii FEGA și FEADR ar trebui informați, anterior publicării, cu privire la publicarea datelor lor. De asemenea, ar trebui să fie informați și cu privire la faptul că datele respective pot fi prelucrate de către organisme de audit și de investigare ale Uniunii și ale statelor membre în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii. În plus, beneficiarii ar trebui să fie informați cu privire la drepturile care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679, precum și cu privire la procedurile aplicabile pentru exercitarea drepturilor respective.
(87) În vederea completării sau a modificării anumitor elemente neesențiale din prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (22). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(88) În vederea asigurării bunei funcționări a agențiilor de plăți și a organismelor de coordonare, a finanțării de către FEGA a cheltuielilor intervenției publice și a gestionării adecvate a creditelor înregistrate în bugetul Uniunii pentru FEGA, delegarea de competențe respectivă ar trebui să privească condițiile minime de acreditare a agențiilor de plăți și de desemnare și acreditare a organismelor de coordonare, obligațiile agențiilor de plăți în ceea ce privește intervenția publică, normele privind conținutul responsabilităților de gestionare și control ale agențiilor de plăți. Mai mult, pentru a asigura aplicarea coerentă a disciplinei financiare în statele membre, delegarea de competențe respectivă ar trebui să vizeze totodată și normele pentru calculul disciplinei financiare care să fie aplicată de statele membre fermierilor. Pentru a asigura gestionarea adecvată a cheltuielilor intervenției publice, delegarea de competențe respectivă ar trebui să vizeze totodată și tipurile de măsuri care urmează să fie finanțate din bugetul Uniunii în cadrul intervenției publice și condițiile de rambursare, condițiile de eligibilitate și metodele de calcul pe baza elementelor constatate efectiv de agențiile de plăți sau a ratelor forfetare stabilite de Comisie, ori a cuantumurilor forfetare sau neforfetare prevăzute de legislația agricolă în sectoare specifice, evaluarea operațiunilor legate de intervenția publică, măsurile care trebuie luate în cazul pierderii sau deteriorării produselor care fac obiectul intervenției publice și stabilirea cuantumurilor care urmează să fie finanțate.
(89) Pentru a permite Comisiei să declare eligibile pentru finanțare din partea Uniunii cheltuielile efectuate înaintea primei date de plată posibile sau după ultima dată de plată posibilă, cu limitarea impactului financiar aferent, delegarea de competențe ar trebui să acopere, de asemenea, derogările de la caracterul neeligibil al plăților efectuate de agențiile de plăți către beneficiari înainte de prima sau după ultima dată posibilă pentru plată. În plus, pentru a avea reguli și condiții clare pentru statele membre, respectiva delegare de competențe ar trebui să includă rata de suspendare a plăților în legătură cu verificările anuale, precum și rata și durata de suspendare a plăților și condițiile de rambursare sau de reducere a acestor cuantumuri în legătură cu monitorizarea multianuală a performanței. Delegarea de competențe respectivă ar trebui, de asemenea, să cuprindă intervențiile sau măsurile pentru care statele membre pot plăti avansuri, în scopul asigurării continuității cu normele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și cu actele de punere în aplicare și actele delegate relevante, respectându-se limitele financiare prevăzute la articolul 11 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar. Pentru a ține seama de veniturile colectate de agențiile de plăți în contul bugetului Uniunii, atunci când efectuează plăți pe baza declarațiilor de cheltuieli prezentate de statele membre, delegarea de competențe respectivă ar trebui să acopere totodată condițiile în care trebuie compensate anumite tipuri de cheltuieli și venituri în cadrul FEGA și FEADR. Totodată, și în scopul asigurării unei repartizări echitabile a creditelor disponibile între statele membre, delegarea de competențe respectivă ar trebui să includă metodele aplicabile angajamentelor și plății cuantumurilor dacă bugetul Uniunii nu a fost adoptat până la începutul exercițiului bugetar sau dacă cuantumul total al angajamentelor programate depășește pragul stabilit la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul financiar.
(90) În plus, în scopul asigurării unei aplicări corecte și eficace a dispozițiilor referitoare la controalele la fața locului și la accesul la documente și informații, delegarea de competențe respectivă ar trebui să includă obligațiile specifice pe care trebuie să le respecte statele membre în materie de control și acces la documente și informații, criteriile pentru justificările statelor membre și metodologia și criteriile de aplicare a reducerilor legate de verificarea anuală a performanței, precum și criteriile și metodologia pentru aplicarea corecțiilor financiare în contextul procedurii de verificare a conformității.
(91) De asemenea, în scopul asigurării unei efectuări corecte și eficace a controalelor și a unei verificări eficace, coerente și nediscriminatorii a condițiilor de eligibilitate, într-un mod care să protejeze interesele financiare ale Uniunii, respectiva delegare de competențe ar trebui să includă, în cazul în care este necesar în vederea bunei gestionări a sistemului, norme cu privire la cerințele suplimentare în materie de proceduri vamale, în special față de cele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (23). Pentru a asigura un tratament nediscriminatoriu, echitatea și respectarea proporționalității în momentul depunerii unei garanții, delegarea de competențe ar trebui să includă normele privind garanțiile care determină partea responsabilă în eventualitatea neîndeplinirii unei obligații, stabilirea situațiilor specifice în care autoritatea competentă poate renunța la a cere constituirea unei garanții, condițiile aplicabile garanției care trebuie depusă și garantului, condițiile depunerii și eliberării garanției, condițiile specifice privind garanția depusă în legătură cu plățile în avans și stabilirea consecințelor încălcării obligațiilor pentru care a fost depusă o garanție.
(92) În plus, în ceea ce privește sistemul integrat, delegarea de competențe respectivă ar trebui să includă norme privind evaluarea calității sistemului de identificare a parcelelor agricole, a sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale și a sistemului de monitorizare a suprafețelor și normele de bază privind sistemul de identificare a parcelelor agricole, sistemul de identificare a beneficiarilor și sistemul de identificare și înregistrare a drepturilor la plată.
(93) Mai mult, pentru a răspunde schimbărilor intervenite în legislația agricolă privind sectoare specifice și pentru a asigura eficacitatea sistemului controalelor ex post, respectiva delegare de competențe ar trebui să includă stabilirea unei liste a intervențiilor exceptate de la verificarea tranzacțiilor. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru statele membre și caracterul efectiv, proporționalitatea și efectul de descurajare al sistemului de sancțiuni aferente condiționalității și condiționalității sociale, delegarea de competențe respectivă ar trebui să includă norme detaliate cu privire la aplicarea și calcularea unor astfel de sancțiuni.
(94) În plus, pentru a se preciza faptul generator sau pentru a-l fixa din motive care țin de organizarea pieței sau de cuantumul în cauză și pentru a se evita aplicarea de către statele membre care nu au adoptat moneda euro a unor cursuri de schimb diferite, pe de o parte în cazul contabilizării veniturilor încasate sau a ajutoarelor plătite către beneficiari într-o altă monedă decât euro și, pe de altă parte, în cazul întocmirii declarației de cheltuieli de către agenția de plăți, delegarea de competențe respectivă ar trebui să acopere norme privind faptul generator și cursul de schimb care urmează să fie utilizat de către statele membre care nu folosesc moneda euro, cursul de schimb aplicabil la întocmirea declarațiilor de cheltuieli de către agenția de plăți și la înregistrarea operațiunilor de depozitare publică în contabilitatea agenției de plăți. Pentru a preveni ca practici monetare excepționale privind o monedă națională să pericliteze aplicarea dreptului Uniunii, delegarea de competențe respectivă ar trebui să acopere derogări de la normele privind utilizarea euro prevăzute în prezentul regulament.
(95) Pentru a permite o tranziție fără dificultăți de la normele stabilite de Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 la normele prevăzute de prezentul regulament, delegarea de competențe respectivă ar trebui să cuprindă stabilirea de dispoziții tranzitorii.
(96) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (24).
(97) Competențele de executare ale Comisiei ar trebui să vizeze normele privind procedurile de acordare, retragere și revizuire a acreditării agențiilor de plăți și a desemnării și acreditării organismelor de coordonare, precum și de supraveghere a acreditării agențiilor de plăți; modalitățile și procedurile de control care stau la baza declarației de gestiune a agențiilor de plăți, precum și structura și formatul acesteia; funcționarea organismului de coordonare și notificarea către Comisie a informațiilor de către organismul de coordonare, funcționarea organismelor de certificare, inclusiv controalele care trebuie efectuate și organismele care fac obiectul acestor controale, certificatele și rapoartele, împreună cu documentele însoțitoare, care trebuie întocmite de organismele respective.
(98) Competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere, de asemenea, principiile de audit pe care se bazează avizele organismelor de certificare, inclusiv o evaluare a riscurilor, controale interne și nivelul necesar al elementelor doveditoare ale auditului, metodele de audit folosite de organismele de certificare, având în vedere standardele internaționale în materie de audit, pentru emiterea avizelor lor.
(99) Competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere, de asemenea, în contextul procedurii de disciplină financiară, stabilirea ratei de ajustare pentru intervențiile sub formă de plăți directe și adaptarea sa, precum și cuantumurile creditelor neangajate reportate în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul financiar, în vederea finanțării intervențiilor respective; și în contextul procedurii de disciplină bugetară, stabilirea cu titlu provizoriu a cuantumului plăților și distribuirea provizorie a bugetului disponibil între statele membre și stabilirea cuantumului total al finanțării din partea Uniunii defalcat pe state membre.
(100) Competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere, de asemenea, stabilirea cuantumurilor pentru finanțarea măsurilor de intervenție publică, normele referitoare la finanțarea achiziționării de către Comisie a datelor satelitare necesare pentru sistemul de monitorizare a suprafețelor și acțiunile efectuate de Comisie prin intermediul aplicațiilor de teledetecție utilizate pentru sistemul de monitorizare a resurselor agricole, procedura privind derularea achiziționării de către Comisie a respectivelor date satelitare și a sistemului de monitorizare a resurselor agricole, cadrul care reglementează achiziționarea, îmbunătățirea și utilizarea datelor satelitare și a datelor meteorologice, precum și termenele aplicabile.
(101) În plus, competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere și stabilirea perioadelor în care agențiile de plăți acreditate trebuie să întocmească și să transmită Comisiei declarațiile intermediare de cheltuieli aferente intervențiilor pentru dezvoltarea rurală, precum și normele privind procedura și alte modalități practice referitoare la funcționarea corespunzătoare a mecanismului privind termenele de plată; suspendarea, precum și ridicarea suspendării, și reducerea plăților lunare sau intermediare către statele membre, precum și normele privind structura planurilor de acțiune și procedura pentru elaborarea acestora. De asemenea, competențele de executare ar trebui să acopere norme suplimentare privind ținerea unor contabilități separate de către agențiile de plăți și condițiile specifice care se aplică informațiilor care trebuie înregistrate în contabilitățile ținute de agențiile de plăți; norme care sunt necesare și justificabile într-o situație de urgență pentru soluționarea unor probleme specifice, în legătură cu perioadele de plată și cu plata avansurilor; norme referitoare la finanțarea și contabilizarea măsurilor de intervenție sub forma depozitării publice, precum și în ceea ce privește alte cheltuieli finanțate din FEGA și FEADR, și clauzele și condițiile de aplicare a procedurii de dezangajare automată.
(102) În plus, competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere condițiile în care trebuie păstrate documentele și informațiile referitoare la plățile efectuate, procedurile privind obligațiile de cooperare aplicabile statelor membre în privința controalelor realizate de Comisie și a accesului la informații; verificarea financiară anuală, inclusiv normele privind acțiunile necesare în scopul adoptării și aplicării actelor de punere în aplicare respective, verificarea anuală a performanței, inclusiv normele privind acțiunile necesare în scopul adoptării și aplicării actelor de punere în aplicare respective, schimbul de informații dintre Comisie și statele membre, procedurile și termenele care trebuie respectate; procedura de conformitate, inclusiv normele privind acțiunile necesare în scopul adoptării și aplicării actelor de punere în aplicare respective, schimbul de informații dintre Comisie și statele membre, termenele care trebuie respectate și procedura de conciliere; norme referitoare la posibila compensare a cuantumurilor rezultate din recuperarea plăților necuvenite și excluderea de la finanțarea din partea Uniunii a cuantumurilor imputate bugetului Uniunii și formularele privind notificarea și comunicarea care trebuie efectuate de statele membre către Comisie în ceea ce privește recuperările aferente neconformităților.
(103) Competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere, de asemenea, norme care vizează aplicarea uniformă a obligațiilor statelor membre cu privire la protecția intereselor financiare ale Uniunii și norme necesare pentru aplicarea uniformă a controalelor în Uniune.
(104) În plus, competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere forma garanțiilor care trebuie depuse și procedura pentru depunerea garanțiilor, pentru acceptarea acestora și pentru înlocuirea garanțiilor inițiale; procedurile pentru eliberarea garanțiilor și notificarea pe care trebuie să o transmită statele membre sau Comisia în contextul garanțiilor.
(105) Competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere, de asemenea norme privind forma, conținutul și modalitățile de transmitere către Comisie sau de punere la dispoziția acesteia a rapoartelor de evaluare privind calitatea sistemului de identificare a parcelelor agricole, a sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale și a sistemului de monitorizare a suprafețelor, precum și norme privind măsurile de remediere care urmează să fie puse în aplicare de statele membre în ceea ce privește deficiențele detectate în cadrul sistemelor respective, precum și caracteristici și norme de bază privind sistemul de depunere a cererilor de ajutor și sistemul de monitorizare a suprafețelor, inclusiv etapa de introducere progresivă a acestuia.
(106) Competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere, de asemenea, norme necesare pentru aplicarea uniformă a normelor privind verificarea documentelor comerciale. Aceste competențe ar trebui să acopere, de asemenea, norme referitoare la comunicarea informațiilor de către statele membre Comisiei și măsurile de garantare a aplicării dreptului Uniunii în cazul în care există practici monetare excepționale privind o monedă națională care sunt susceptibile să pericliteze aplicarea dreptului Uniunii.
(107) În plus, competențele de executare ale Comisiei ar trebui să acopere norme privind formatul și calendarul publicării beneficiarilor FEGA și FEADR, aplicarea în mod uniform a obligației de a informa beneficiarii în legătură cu faptul că datele care îi privesc vor fi făcute publice și cooperarea dintre Comisie și statele membre în contextul publicării beneficiarilor FEGA și FEADR.
(108) Pentru adoptarea anumitor acte de punere în aplicare ar trebui utilizată procedura de consultare. În ceea ce privește actele de punere în aplicare ce presupun calcularea unor cuantumuri de către Comisie, procedura de consultare permite Comisiei să își asume întreaga responsabilitate pentru gestionarea bugetului și vizează o eficiență, o previzibilitate și o rapiditate sporite, ținând cont de limitele temporale și de procedurile bugetare. În ceea ce privește actele de punere în aplicare referitoare la plăți efectuate către statele membre și funcționarea procedurii de verificare a conturilor și a verificării anuale a performanței, procedura de consultare permite Comisiei să își asume întreaga responsabilitate pentru gestionarea bugetului și verificarea conturilor anuale ale agențiilor de plăți naționale în vederea acceptării acestor conturi sau, în cazul cheltuielilor care nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii, în vederea excluderii cheltuielilor respective de la finanțarea din partea Uniunii. Pentru adoptarea celorlalte acte de punere în aplicare ar trebui utilizată procedura de examinare.
(109) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei fără aplicarea Regulamentului (UE) nr. 182/2011 în ceea ce privește stabilirea soldului net disponibil pentru cheltuielile FEGA, determinarea plăților lunare pe care ar trebui să le efectueze pe baza declarației de cheltuieli a statelor membre și stabilirea plăților sau deducerilor suplimentare în cadrul procedurii privind plățile lunare.
(110) Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 ar trebui să fie abrogat.
(111) Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, date fiind legăturile dintre prezentul regulament și celelalte instrumente ale PAC și resursele financiare limitate ale statelor membre, dar, având în vedere garanția multianuală a finanțării din partea Uniunii și concentrarea asupra priorităților sale, obiectivele pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor menționate.
(112) Pentru a asigura o bună punere în aplicare a măsurilor avute în vedere și luând în considerare caracterul urgent, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,