Începe proba gratuită

Regulament 2021/116 · CELEX 32021R0116

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/116 al Comisiei din 1 februarie 2021 privind instituirea primului proiect comun care sprijină punerea în aplicare a Planului general european de management al traficului aerian prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 409/2013 al Comisiei și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 716/2014 al Comisiei (Text cu relevanță pentru SEE)

Data act
01.02.2021
Intrare in vigoare
22.02.2021
Jurnalul Oficial UE
oj:JOL_2021_036_R_0005
Status
In vigoare
aeroport control trafic aerian ofertă de servicii proiect de interes comun rețea de transport siguranță aeriană spațiu aerian trafic aerian

Recitale

(1) Cerul unic european („SES”) vizează modernizarea managementului traficului aerian european („ATM”) prin îmbunătățirea siguranței și a eficienței acestuia. Acesta contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Proiectul de cercetare și dezvoltare a managementului traficului aerian din cadrul cerului unic european („SESAR”) constituie pilonul tehnologic al SES.

(2) Modernizarea ar trebui să fie orientată către realizarea viziunii Planului general european ATM privind un cer european digital.

(3) Modernizarea eficace a ATM necesită implementarea în timp util a unor funcționalități ATM inovatoare. Aceste funcționalități ar trebui să se bazeze pe tehnologii care sporesc nivelurile de automatizare, partajarea datelor în condiții de securitate cibernetică și conectivitatea în ATM. De asemenea, aceste tehnologii ar trebui să sporească nivelurile de virtualizare a infrastructurii ATM europene și a furnizării de servicii de trafic aerian în toate tipurile de spațiu aerian.

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 409/2013 al Comisiei (2) stabilește un cadru pentru punerea în practică a SESAR, precizând cerințele pentru conținutul proiectelor comune, pentru elaborarea, adoptarea, implementarea și monitorizarea acestora.

(5) Proiectele comune ar trebui să includă numai funcționalități ATM care sunt pregătite pentru implementare, care necesită o implementare sincronizată și care contribuie în mod semnificativ la atingerea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii.

(6) Proiectele comune sunt implementate prin intermediul unor proiecte coordonate de către organismul care gestionează punerea în practică, în conformitate cu programul de punere în practică.

(7) Proiectul comun pilot instituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2014 al Comisiei (3) a fost o inițiativă-pilot de implementare a funcționalităților ATM bazate pe soluțiile SESAR într-un mod coordonat și sincronizat și a servit drept cadru de testare a mecanismelor de guvernanță și de stimulare ale cadrului de punere în practică a SESAR stabilit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 409/2013.

(8) O revizuire efectuată în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2014 a concluzionat că proiectul comun pilot a generat modificări operaționale pozitive în ceea ce privește ATM european. Cu toate acestea, nivelul variabil de maturitate în ceea ce privește implementarea funcționalităților ATM și impactul său asupra sincronizării implementării acestora au redus eficacitatea proiectului comun pilot.

(9) Rezultatele revizuirii sprijină închiderea etapei-pilot a proiectelor comune și evoluția proiectului comun pilot către un proiect comun mai concentrat și mai matur. Revizuirea a confirmat că toate funcționalitățile preluate de la proiectul comun pilot în primul proiect comun au atins gradul de pregătire tehnică necesar pentru implementare.

(10) Proiectele comune vizează implementarea sincronizată a unor funcționalități ATM interoperabile. Implementarea sincronizată a proiectelor comune este esențială pentru a obține în timp util beneficii de performanță la nivelul întregii rețele, și anume prin sincronizarea și coordonarea investițiilor, a planurilor de lucru, a achizițiilor publice și a activităților de pregătire de către mai multe părți interesate din mai multe state membre.

(11) Conținutul primului proiect comun ar trebui să țină seama de contribuțiile primite de la organismul care gestionează punerea în practică, de la întreprinderea comună SESAR, de la părțile interesate din domeniul ATM, precum și de o analiză cost-beneficiu.

(12) Primul proiect comun ar trebui să autorizeze în continuare implementarea celor șase funcționalități ATM ale proiectului comun pilot, deși cu un nou accent, bazat pe criteriile contribuției la realizarea modificărilor operaționale esențiale prevăzute în Planul general european ATM, maturității și necesității unei implementări sincronizate.

(13) Subfuncționalitățile care urmează să fie incluse în prezentul act ar trebui să se limiteze la cele care pot fi implementate până la 31 decembrie 2027.

(14) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2014 a fost încorporat în Acordul privind Spațiul Economic European (4), precum și în Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian (5), având ca efect includerea aeroporturilor Oslo Gardermoen, Zürich Kloten și Geneva în domeniul său de aplicare în ceea ce privește funcționalitățile ATM 1, 2, 4 și 5. Pentru a obține beneficii la nivelul întregii rețele, ar fi de dorit ca aeroporturile respective să implementeze și primul proiect comun, în contextul acordurilor relevante.

(15) Se preconizează că gestionarea extinsă a sosirilor și integrarea sistemului de gestionare a sosirilor și a sistemului de gestionare a plecărilor în regiunile de control terminal cu densitate mare vor îmbunătăți precizia traiectoriei de apropiere și vor facilita secvențierea traficului aerian într-un stadiu timpuriu. Implementarea subfuncționalității ATM de navigație bazată pe performanțe (PBN) este reglementată de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1048 al Comisiei (6) și, în consecință, nu ar trebui să mai fie acoperită de proiectul comun.

(16) Integrarea și capacitatea aeroporturilor ar trebui să faciliteze furnizarea de servicii de apropiere și de control de aerodrom prin îmbunătățirea siguranței și a capacității pistelor, prin consolidarea integrării și a siguranței rulajului la sol și prin reducerea situațiilor periculoase pe pistă.

(17) Se preconizează că utilizarea combinată a managementului flexibil al spațiului aerian și a spațiului aerian cu rute libere va permite utilizatorilor spațiului aerian să zboare cât mai aproape posibil de traiectoria lor preferată fără a fi constrânși de structuri fixe de spațiu aerian și nici de rețele de rute fixe. Implementarea managementului flexibil al spațiului aerian în temeiul prezentului regulament ar trebui să aibă loc în coroborare cu Regulamentul (CE) nr. 2150/2005 al Comisiei privind utilizarea flexibilă a spațiului aerian (7).

(18) Managementul prin colaborare al rețelei ar trebui să îmbunătățească performanța rețelei ATM europene, în special prin creșterea capacității spațiului aerian și a eficienței zborurilor prin schimbul, modificarea și gestionarea informațiilor privind traiectoria.

(19) Gestionarea informațiilor la nivelul întregului sistem ar trebui să permită dezvoltarea, implementarea și evoluția serviciilor pentru schimbul de informații prin standarde, infrastructură și guvernanță care să permită gestionarea informațiilor și schimbul acestora între părțile interesate operaționale prin servicii interoperabile.

(20) Se preconizează că schimbul inițial de informații privind traiectoria va permite transmiterea prin legătură descendentă de la aeronave a informațiilor privind traiectoria, distribuția acestora la sol și îmbunătățirea utilizării lor de către sistemele de control al traficului aerian („ATC”) de la sol și de către sistemele administratorului de rețea, cu mai puține intervenții tactice și cu o mai bună evitare a conflictelor.

(21) Revizuirea proiectului comun pilot a evidențiat necesitatea de a îmbunătăți sau de a clarifica dispozițiile din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 409/2013, de a spori eficacitatea proiectelor comune și de a facilita implementarea lor.

(22) Este posibil ca unele funcționalități sau subfuncționalități ATM care sunt componente esențiale ale unui proiect comun să nu fie pregătite pentru implementare la momentul intrării în vigoare a prezentului regulament. Pentru a se asigura coerența proiectelor comune și pentru a se menține ritmul în vederea finalizării proceselor de industrializare, aceste funcționalități ar trebui incluse în proiectul comun cu date-țintă pentru industrializare și pentru implementare. În cazul în care procesele de industrializare nu sunt finalizate cu succes până la data-țintă pentru industrializare, funcționalitățile respective ar trebui retrase din proiectul comun și avute în vedere pentru proiecte viitoare.

(23) Conținutul proiectelor comune este elaborat cu contribuția furnizorilor de servicii de navigație aeriană, a operatorilor aeroportuari, a utilizatorilor spațiului aerian și a industriei producătoare care participă la întreprinderea comună SESAR, la organismul care gestionează punerea în practică și la grupurile consultative corespunzătoare. Aceste mecanisme consultative și consultarea publică organizată de Comisie oferă o asigurare adecvată cu privire la aprobarea proiectelor comune de către părțile interesate. Prin urmare, nu mai este necesară înființarea unui nou grup de reprezentanți ai utilizatorilor spațiului aerian.

(24) Proiectele comune reprezintă investiții obligatorii din partea tuturor părților interesate din domeniul ATM. Furnizorii de servicii de navigație aeriană și administratorul de rețea fac obiectul sistemului de performanță la nivelul Uniunii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 al Comisiei (8), care vizează atingerea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii. Aceste investiții ar trebui incluse în planurile de performanță ale statelor membre și în planul de performanță al rețelei.

(25) Având în vedere actuala pandemie de COVID-19, Comisia ar trebui să urmărească în continuare evoluția traficului aerian și să monitorizeze punerea în aplicare a regulamentului, în vederea luării de măsuri adecvate.

(26) Din motive de claritate și pentru a indica încheierea etapei-pilot a primului proiect comun, este oportun să se abroge Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 716/2014.

(27) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru cerul unic,

Articolul 1

Instituirea primului proiect comun

Primul proiect comun („CP1”) este instituit pentru a sprijini punerea în aplicare a Planului general european de management al traficului aerian („ATM”).

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 409/2013. De asemenea, se aplică următoarele definiții: 1. „proces decizional în colaborare – aeroporturi” sau „A-CDM” înseamnă un proces prin care, pe aeroporturi, deciziile legate de managementul fluxului de trafic aerian și al capacității (denumit în continuare „ATFCM”) sunt luate pe baza interacțiunii dintre părțile interesate operaționale și alți actori implicați în ATFCM și care vizează reducerea întârzierilor, îmbunătățirea predictibilității evenimentelor, optimizarea utilizării resurselor și reducerea impactului asupra mediului; 2. „plan de operațiuni aeroportuare” sau „AOP” înseamnă un plan de acțiune continuu unic, comun și convenit prin colaborare care este la dispoziția tuturor părților interesate operaționale relevante și care oferă o înțelegere comună a situației în vederea unor procese optimizate; 3. „plan de administrare a rețelei” sau „NOP” înseamnă un plan, inclusiv instrumentele sale de sprijin, elaborat de administratorul de rețea în coordonare cu părțile interesate operaționale pentru a-și organiza activitățile operaționale pe termen scurt și mediu în conformitate cu principiile directoare ale planului strategic al rețelei, care include, pentru partea specifică proiectării rețelei europene de rute din planul de administrare a rețelei, planul european de îmbunătățire a rețelei de rute; 4. „utilizarea unei funcționalități ATM” înseamnă punerea în serviciu a funcționalității ATM în cauză care este utilizată pe deplin în operațiuni zilnice; 5. „AF 1” sau „gestionarea extinsă a sosirilor și gestionarea integrată a sosirilor («AMAN»)/gestionarea integrată a plecărilor («DMAN») în regiunile de control terminal cu densitate mare” înseamnă o funcționalitate ATM care îmbunătățește precizia traiectoriei de apropiere și facilitează secvențierea traficului aerian într-un stadiu timpuriu și utilizarea optimă a pistelor, integrând secvențele AMAN și DMAN, prin punerea în practică a unor soluții ATM specifice; 6. „AF 2” și „integrarea și capacitatea aeroporturilor” înseamnă o funcționalitate ATM care facilitează furnizarea de servicii de apropiere și de control de aerodrom prin îmbunătățirea siguranței și a capacității pistelor, prin consolidarea integrării și a siguranței rulajului la sol și prin reducerea situațiilor periculoase pe pistă; 7. „AF 3” sau „managementul flexibil al spațiului aerian și spațiul aerian cu rute libere” înseamnă o funcționalitate ATM care combină utilizarea managementului flexibil al spațiului aerian cu rutele libere și permite utilizatorilor spațiului aerian să zboare cât mai aproape posibil de traiectoria lor preferată fără a fi constrânși de structuri fixe de spațiu aerian și nici de rețele de rute fixe. Aceasta permite ca operațiunile care necesită segregare să aibă loc în condiții de siguranță și în mod flexibil și cu impact minim asupra altor utilizatori ai spațiului aerian; 8. „AF 4” sau „managementul prin colaborare al rețelei” înseamnă o funcționalitate ATM care îmbunătățește performanța rețelei ATM europene, în special capacitatea și eficiența zborurilor prin schimbul, modificarea și gestionarea informațiilor privind traiectoria. AF 4 contribuie la implementarea unei rețele de planificare și luare a deciziilor prin colaborare, care permite implementarea unor operațiuni centrate pe zboruri și pe fluxuri; 9. „AF 5” sau „managementul informațiilor la nivel de sistem (SWIM)” înseamnă o funcționalitate ATM care constă în standarde și infrastructură ce permit dezvoltarea, implementarea și evoluția serviciilor pentru schimbul de informații între părțile interesate operaționale prin servicii interoperabile care se bazează pe standardele SWIM și care sunt furnizate printr-un protocol de internet; 10. „AF 6” sau „schimbul inițial de informații privind traiectoria” sau „i4D” înseamnă o funcționalitate ATM care îmbunătățește utilizarea orelor-țintă și a informațiilor privind traiectoria, inclusiv, în cazul în care sunt disponibile, utilizarea datelor de traiectorie 4D de la bord de către sistemul ATC de la sol și de către sistemele administratorului de rețea, ceea ce implică mai puține intervenții tactice și o mai bună evitare a conflictelor.

Articolul 3

Funcționalitățile ATM și punerea lor în practică

(1) CP1 cuprinde următoarele funcționalități ATM: (a) gestionarea extinsă a sosirilor și AMAN/DMAN integrată în regiunile de control terminal cu densitate mare; (b) integrarea și capacitatea aeroporturilor; (c) managementul flexibil al spațiului aerian și spațiul aerian cu rute libere; (d) managementul prin colaborare al rețelei; (e) managementul informațiilor la nivel de sistem; (f) schimbul inițial de informații privind traiectoria. (2) Părțile interesate operaționale identificate în anexa la prezentul regulament implementează funcționalitățile ATM menționate la alineatul (1) și pun în aplicare procedurile operaționale asociate în conformitate cu anexa la prezentul regulament. Părțile interesate operaționale militare implementează funcționalitățile ATM respective numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru a respecta punctul 3.2 al patrulea și al cincilea paragraf din anexa VIII la Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

Articolul 4

Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 409/2013

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 409/2013 se modifică după cum urmează: 1. Articolul 2 se modifică după cum urmează: (a) punctele 1, 2 și 3 se înlocuiesc cu următorul text: „1. «întreprinderea comună SESAR» înseamnă organismul instituit prin Regulamentul (CE) nr. 219/2007 al Consiliului (*1) sau succesorul acestuia, însărcinat cu gestionarea și coordonarea fazei de dezvoltare a proiectului SESAR; 2. «sistem de tarifare» înseamnă sistemul stabilit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 al Comisiei (*2); 3. «funcționalitate ATM» înseamnă un grup de funcții sau servicii operaționale ATM interoperabile legate de traiectorie, de managementul spațiului aerian și al mișcării la sol sau de partajarea informațiilor în cadrul mediilor de operare pe rută, în zona terminală, pe aeroport sau în rețea; (*1) Regulamentul (CE) nr. 219/2007 al Consiliului din 27 februarie 2007 privind înființarea unei întreprinderi comune pentru realizarea sistemului european de nouă generație pentru gestionarea traficului aerian (SESAR) (JO L 64, 2.3.2007, p. 1)." (*2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 al Comisiei din 11 februarie 2019 de instituire a unui sistem de performanță și de tarifare în cadrul cerului unic european și de abrogare a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013 (JO L 56, 25.2.2019, p. 1).”;" (b) se introduc următoarele puncte 3a și 3b: „3a. «subfuncționalitate ATM» înseamnă o parte integrantă a unei funcționalități ATM care constă într-o funcție sau într-un serviciu operațional și care contribuie la domeniul general de aplicare al funcționalității; 3b. «soluție SESAR» înseamnă un rezultat al fazei de dezvoltare a SESAR, care introduce tehnologii standardizate și interoperabile noi sau îmbunătățite și proceduri operaționale armonizate care sprijină punerea în aplicare a Planului general european ATM;”; (c) se introduce următorul punct 4a: „4a. «implementare sincronizată» înseamnă implementarea în mod sincronizat a funcționalităților ATM într-o zonă geografică definită, care include cel puțin două state membre din cadrul EATMN, sau între părți interesate operaționale din aer și de la sol, pe baza unei planificări comune care include date-țintă pentru implementare și măsurile tranzitorii relevante pentru punerea lor progresivă în practică și care implică multiple părți interesate operaționale;”; (d) punctul 6 se înlocuiește cu următorul text: „6. «implementare», în ceea ce privește funcționalitățile ATM, înseamnă achiziționarea, instalarea, testarea și punerea în serviciu a echipamentelor și a sistemelor, incluzând procedurile operaționale asociate, precum și cursurile de pregătire aferente realizate de părțile interesate operaționale;”; (e) se introduc următoarele puncte 6a și 6b: „6a. «dată-țintă pentru implementare» înseamnă o dată până la care trebuie finalizată implementarea funcționalității sau a subfuncționalității ATM; 6b. «dată-țintă pentru industrializare» înseamnă o dată până la care standardele și specificațiile trebuie să fie disponibile pentru funcționalitatea sau subfuncționalitatea ATM pentru a permite implementarea sa;”; (f) punctele 8, 9 și 10 se înlocuiesc cu următorul text: „8. «sistem de performanță» înseamnă un sistem instituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317; 9. «obiective de performanță la nivelul Uniunii Europene» înseamnă obiectivele menționate la articolul 9 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317; 10. «părți interesate operaționale» înseamnă administratorul de rețea, precum și utilizatorii spațiului aerian, furnizorii de servicii de navigație aeriană și operatorii aeroportuari civili și militari;”; (g) se adaugă următorul punct 11: „11. «proiect SESAR» înseamnă un ciclu de inovare care asigură Uniunii un sistem de management al traficului aerian de înaltă performanță, standardizat și interoperabil, care cuprinde fazele de definire, dezvoltare și punere în practică a SESAR.” 2. Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 4 Obiectivul și conținutul (1) Proiectele comune identifică funcționalitățile ATM și subfuncționalitățile acestora. Aceste funcționalități și subfuncționalități trebuie să se bazeze pe soluțiile SESAR care abordează modificările operaționale esențiale definite în Planul general european ATM, trebuie să fie pregătite pentru implementare și necesită o implementare sincronizată. Gradul de pregătire pentru implementare este evaluat, printre altele, pe baza rezultatelor validării efectuate în faza de dezvoltare, a stadiului industrializării și a unei evaluări a interoperabilității, precum și în raport cu Planul mondial de navigație aeriană al Organizației Aviației Civile Internaționale („OACI”) și cu materialele relevante ale OACI. (2) Proiectele comune stabilesc pentru fiecare funcționalitate și subfuncționalitate ATM următoarele caracteristici: (a) modificările operaționale esențiale la care contribuie; (b) domeniul de aplicare operațional și tehnic; (c) domeniul de aplicare geografic; (d) părțile interesate operaționale care au obligația de a le implementa; (e) cerințele de sincronizare; (f) datele-țintă pentru implementare; (g) interdependențele cu alte funcționalități sau subfuncționalități. (3) Prin derogare de la alineatul (1), proiectele comune pot include și funcționalități sau subfuncționalități ATM care nu sunt pregătite pentru implementare, dar care constituie o componentă esențială a proiectului comun în cauză și cu condiția să se considere că industrializarea acestora se va finaliza în termen de trei ani de la adoptarea proiectului comun în cauză. În acest scop, în proiectul comun, se definește și o dată-țintă pentru industrializarea respectivelor funcționalități sau subfuncționalități ATM. (4) La expirarea datei-țintă pentru industrializare, Comisia, cu sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, verifică dacă funcționalitățile sau subfuncționalitățile ATM menționate la alineatul (3) au fost standardizate și dacă sunt pregătite pentru implementare. În cazul în care se constată că nu sunt pregătite pentru implementare, acestea sunt retrase din regulamentul privind proiectul comun. (5) Organismul care gestionează punerea în practică, întreprinderea comună SESAR, organizațiile europene de standardizare, Eurocae și industria producătoare relevantă cooperează sub coordonarea Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației pentru a se asigura că data-țintă pentru industrializare este respectată. (6) De asemenea, proiectele comune: (a) sunt în concordanță cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii Europene și contribuie la acestea; (b) demonstrează, bazându-se pe o analiză cost-beneficiu, că perspectivele comerciale pentru EATMN sunt pozitive și identifică orice potențial impact negativ, la nivel local sau regional, pentru fiecare categorie dată de părți interesate operaționale; (c) țin seama de elementele relevante ale punerii în practică precizate în planul strategic al rețelei și în planul de administrare a rețelei ale administratorului de rețea; (d) demonstrează o performanță de mediu îmbunătățită.” 3. Articolul 5 se modifică după cum urmează: (a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Comisia este asistată de administratorul de rețea, de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de organismul de evaluare a performanțelor, în cadrul rolurilor și responsabilităților lor corespunzătoare, precum și de întreprinderea comună SESAR, de Eurocontrol, de organizațiile europene de standardizare, de Eurocae și de organismul care gestionează punerea în practică. Aceste organisme asigură implicarea părților interesate operaționale și a industriei producătoare.”; (b) se introduce următorul alineat (2a): „(2a) La cererea Comisiei, Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației emite un aviz cu privire la pregătirea tehnică pentru punerea în practică a funcționalităților ATM și a subfuncționalităților acestora, propuse pentru un proiect comun.”; (c) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Comisia se consultă, în ceea ce privește propunerile sale de proiecte comune, cu părțile interesate, în conformitate cu articolele 6 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, inclusiv prin intermediul Agenției Europene de Apărare în cadrul mandatului acesteia care constă în a facilita coordonarea punctelor de vedere din domeniul militar, precum și cu grupul consultativ de experți privind dimensiunea socială a Cerului unic european. Comisia verifică dacă propunerile de proiecte comune sunt aprobate de utilizatorii spațiului aerian și de părțile interesate operaționale de la sol care trebuie să implementeze un anumit proiect comun.”; (d) alineatul (4) se elimină; (e) se adaugă alineatul (7) cu următorul text: „(7) statele membre și administratorul de rețea includ investițiile legate de implementarea proiectelor comune în planurile de performanță și în planul de performanță al rețelei.”. 4. Articolul 8 se modifică după cum urmează: (a) la alineatul (2), litera (g) se înlocuiește cu următorul text: „(g) instituirea coordonării cu Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și cu organizațiile europene de standardizare pentru a facilita industrializarea și pentru a promova interoperabilitatea funcționalităților și a subfuncționalităților ATM;”; (b) alineatul (4) se modifică după cum urmează: (i) litera (c) se înlocuiește cu următorul text: „(c) Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, pentru a se asigura că cerințele și standardele de siguranță, de interoperabilitate și de mediu ale proiectelor comune sunt stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (*3) și cu normele sale de punere în aplicare, precum și cu Planul european pentru siguranța aviației instituit în conformitate cu articolul 6 din regulamentul menționat; (*3) Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (JO L 212, 22.8.2018, p. 1).”;" (ii) litera (e) se înlocuiește cu următorul text: „(e) organizațiile europene de standardizare și Eurocae, pentru a facilita și pentru a monitoriza procesele de standardizare industrială și utilizarea standardelor rezultate.” 5. Articolul 9 alineatul (2) se modifică după cum urmează: (a) litera (j) se înlocuiește cu următorul text: „(j) asigurarea unei coordonări adecvate cu autoritățile naționale de supraveghere;”; (b) se adaugă litera (k) cu următorul text: „(k) asigurarea unei coordonări adecvate cu Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației.” 6. Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 11 Obiectivul și conținutul (1) Programul de punere în practică conține un plan de lucru cuprinzător și structurat pentru toate activitățile care trebuie realizate pentru implementarea tehnologiilor, procedurilor și celor mai bune practici necesare implementării proiectelor comune. Programul de punere în practică trebuie să specifice factorii tehnologici pentru implementarea proiectelor comune. (2) Programul de punere în practică definește modul în care este sincronizată implementarea proiectelor comune în cadrul EATMN, luându-se în considerare cerințele și constrângerile operaționale locale. (3) Programul de punere în practică constituie referința pentru toate părțile interesate operaționale care trebuie să implementeze proiecte comune, precum și pentru nivelurile de management și de implementare. Părțile interesate operaționale furnizează organismului care gestionează punerea în practică informații relevante privind implementarea programului de punere în practică. Programul de punere în practică face parte din acordul-cadru de parteneriat și, ca atare, toți beneficiarii se angajează să îl implementeze.”

Articolul 6

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Disponibil în Regra PRO

Încearcă gratuit toate instrumentele, 30 de zile

Creează-ți cont și deblochează , împreună cu toate funcțiile profesionale pentru cercetare juridică.

  • Versiunile istorice ale actelor
  • Fișa actului și legături legislative
  • Căutare rapidă în fiecare act
  • Workspace juridic într-un singur loc

Ai acces gratuit timp de 30 de zile, ca să vezi cum se potrivește Regra în activitatea ta.