Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament consolidează și armonizează aplicarea, în cadrul cerului european unic, a conceptului utilizării flexibile a spațiului aerian, după cum se definește la articolul 2 punctul (22) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, pentru a facilita gestionarea spațiului aerian și a traficului aerian în cadrul politicii comune în domeniul transporturilor.
În special, prezentul regulament stabilește norme de asigurare a unei mai bune cooperări între entitățile civile și militare responsabile pentru gestionarea traficului aerian care operează în spațiul aerian aflat în responsabilitatea statelor membre.
Articolul 2
Definiții
(1) În sensul prezentului regulament se aplică definițiile stabilite de Regulamentul (CE) nr. 549/2004.
(2) În afară de definițiile menționate la alineatul (1), se aplică următoarele definiții:
(a) „celulă de gestionare a spațiului aerian” (AMC) înseamnă o celulă responsabilă pentru gestiunea zilnică a spațiului aerian aflat în responsabilitatea unuia sau mai multor state membre;
(b) „rezervarea spațiului aerian” înseamnă un volum definit de spațiu aerian rezervat temporar pentru a fi folosit în mod exclusiv sau specific de categorii de utilizatori;
(c) „spațiu aerian restricționat” înseamnă un volum definit de spațiu aerian în care pot avea loc, în anumite momente, activități periculoase pentru zborul aeronavelor (o „zonă periculoasă”); sau un astfel de spațiu aerian situat deasupra zonelor de uscat sau a apelor teritoriale ale unui stat, în care zborul aeronavelor este restricționat în conformitate cu anumite condiții specificate (o „zonă restricționată”); sau spațiu aerian situat deasupra zonelor de uscat sau a apelor teritoriale ale unui stat în care este interzis zborul aeronavelor (o „zonă interzisă”);
(d) „structura spațiului aerian” înseamnă un volum specific de spațiu aerian destinat să asigure exploatarea sigură și optimă a aeronavei;
(e) „unitate de servicii de trafic aerian” (unitate ATS) înseamnă o unitate civilă sau militară, responsabilă pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian;
(f) „coordonarea civilă-militară” înseamnă coordonarea între părțile civile și militare autorizate să ia decizii și să aprobe un plan de măsuri;
(g) „unitate militară de control” înseamnă orice unitate militară fixă sau mobilă care se ocupă de traficul aerian militar și/sau care desfășoară alte activități care, prin natura lor specifică, pot necesita rezervarea sau restricționarea spațiului aerian;
(h) „spațiu aerian transfrontalier” înseamnă o structură de spațiu aerian care se extinde în afara granițelor naționale și/sau a limitelor regiunilor de informare cu privire la zbor;
(i) „intenție de zbor” înseamnă datele privind traiectoria de zbor și date asociate zborului, care descriu traiectoria planificată a unui zbor până la destinația sa, actualizate la orice moment;
(j) „traiectorie de zbor” înseamnă traiectoria unei aeronave prin aer, definită în trei dimensiuni;
(k) „timp real” înseamnă timpul efectiv în care se produce un proces sau un eveniment;
(l) „separare” înseamnă spațiul dintre nivelurile de zbor sau pistele aeronavelor;
(m) „utilizatori” înseamnă aeronave civile sau militare care operează în aer, precum și orice alte părți care solicită spațiu aerian.
Articolul 3
Principii
Conceptul de „utilizare flexibilă a spațiului aerian” este guvernat de următoarele principii:
(a) coordonarea între autoritățile civile și militare este organizată la nivelurile strategic, pre-tactic și tactic de gestionare a spațiului aerian prin stabilirea de acorduri și proceduri în vederea creșterii siguranței și capacității spațiului aerian, precum și în vederea îmbunătățirii eficienței și flexibilității operațiunilor aeronavelor;
(b) consecvența între gestionarea spațiului aerian, gestionarea fluxului de trafic aerian și serviciile de trafic aerian se stabilește și se menține la cele trei niveluri de gestionare a spațiului aerian menționate la litera (a), pentru a asigura, în beneficiul tuturor utilizatorilor, eficiența în planificarea, alocarea și utilizarea spațiului aerian;
(c) rezervarea spațiului aerian pentru utilizarea exclusivă sau specifică de către anumite categorii de utilizatori are caracter temporar și se aplică doar pe perioade limitate de timp, pe baza utilizării efective, fiind ridicată imediat ce activitatea care a determinat instituirea sa încetează;
(d) statele membre stabilesc o relație de cooperare în vederea aplicării eficiente și coerente a conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian dincolo de frontierele naționale și/sau limitele regiunilor de informare cu privire la zbor și în mod special în ceea ce privește activitățile transfrontaliere; această cooperare trebuie să acopere toate aspectele juridice, operaționale și tehnice relevante;
(e) unitățile de servicii de trafic aerian și utilizatorii acestor servicii utilizează cât mai bine spațiul aerian disponibil.
Articolul 4
Gestionarea strategică a spațiului aerian (nivel 1)
(1) Statele membre îndeplinesc următoarele sarcini:
(a) asigură aplicarea globală a conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian la nivelurile strategic, pre-tactic și tactic;
(b) examinează periodic cerințele utilizatorilor;
(c) aprobă activitățile care necesită rezervarea sau restricționarea spațiului aerian;
(d) definesc structurile temporare ale spațiului aerian și procedurile asociate, pentru a oferi opțiuni multiple de rute și rezervare a spațiului aerian;
(e) stabilesc criterii și proceduri care să permită crearea și utilizarea unor limite verticale și laterale ajustabile ale spațiului aerian necesare pentru a permite diverse variații ale traiectoriilor de zbor și schimbări pe termen scurt ale zborurilor;
(f) evaluează structurile spațiului aerian național și rețeaua de rute naționale, pentru a putea planifica structuri de spațiu aerian și proceduri flexibile;
(g) definesc condițiile specifice în care responsabilitatea pentru separarea dintre zborurile civile și militare revine unităților de servicii de trafic aerian sau unităților militare de control;
(h) dezvoltă utilizarea spațiului aerian transfrontalier cu statele membre învecinate, atunci când fluxurile de trafic și activitățile utilizatorilor impun acest lucru;
(i) coordonează politica de gestionare a spațiului aerian cu cele ale statelor membre învecinate, pentru a aborda în comun problema utilizării spațiului aerian dincolo de frontierele naționale și/sau limitele regiunilor de informare cu privire la zbor;
(j) stabilesc și pun la dispoziția utilizatorilor structurile de spațiu aerian în strânsă cooperare și coordonare cu statele membre învecinate, în cazul în care structurile spațiului aerian în cauză au un impact semnificativ asupra traficului dincolo de frontierele naționale și/sau limitele regiunilor de informare cu privire la zbor, în vederea asigurării utilizării optime a spațiului aerian pentru toți utilizatorii din cadrul Comunității;
(k) stabilesc, împreună cu statele membre învecinate, un set comun de standarde pentru separarea dintre zborurile civile și militare pentru activitățile transfrontaliere;
(l) pun la punct mecanisme de consultare între persoanele sau organizațiile menționate la alineatul (3) și toți partenerii și organizațiile relevante, pentru a se asigura că cerințele utilizatorilor sunt tratate în mod corespunzător;
(m) evaluează și verifică procedurile referitoare la spațiul aerian și performanța operațiilor de utilizare flexibilă a spațiului aerian;
(n) stabilesc mecanisme de arhivare a datelor privind cererile, alocarea și utilizarea reală a structurilor spațiului aerian, în vederea activităților de analiză și planificare ulterioară.
Condițiile menționate la litera (g) trebuie să fie susținute prin documente și luate în considerare în cadrul evaluării siguranței menționate la articolul 7.
(2) În acele state membre în care atât autoritățile civile cât și cele militare răspund de gestionarea spațiului aerian sau sunt implicate în aceasta, sarcinile prevăzute la alineatul (1) sunt realizate în cadrul unui proces comun civil-militar.
(3) Statele membre identifică acele persoane sau organizații responsabile de execuția sarcinilor enumerate la alineatul (1) și informează Comisia în acest sens. Comisia menține și publică o listă cu toate persoanele sau organizațiile identificate, pentru a promova cooperarea între statele membre.
Articolul 5
Gestionarea pre-tactică a spațiului aerian (nivel 2)
(1) Statele membre numesc sau înființează o celulă de gestionare a spațiului aerian care să aloce spațiul aerian în conformitate cu condițiile și procedurile definite la articolul 4 alineatul (1).
În acele state membre în care atât autoritățile civile, cât și cele militare răspund de gestionarea spațiului aerian sau sunt implicate în, aceasta, se stabilește o celulă comună civilă-militară.
(2) Două sau mai multe state membre pot înființa o celulă comună de gestionare a spațiului aerian.
(3) Statele membre asigură existența unor sisteme de suport tehnic adecvate, care să permită celulei de gestionare a spațiului aerian să gestioneze alocarea spațiului aerian și să comunice în timp util disponibilitatea spațiului aerian tuturor utilizatorilor în cauză, celulelor de gestionare a spațiului aerian, furnizorilor de servicii de trafic aerian și tuturor partenerilor și organizațiilor relevante.
Articolul 6
Gestionarea tactică a spațiului aerian (nivel 3)
(1) Statele membre asigură instituirea unor proceduri de coordonare civilă-militară și a unor facilități de comunicare între unitățile de servicii de trafic aerian și unitățile militare de control, care să permită furnizarea reciprocă de date privind spațiul aerian, în vederea activării, dezactivării sau realocării în timp real a spațiului aerian alocat la nivelul pre-tactic.
(2) Statele membre garantează faptul că unitățile militare de control și unitățile de servicii de trafic aerian relevante se informează reciproc cu privire la orice modificare a activării planificate a spațiului aerian, în timp util și într-un mod eficient și comunică tuturor utilizatorilor în cauză starea curentă a spațiului aerian.
(3) Statele membre asigură instituirea de proceduri de coordonare și înființarea de sisteme de suport tehnic între unitățile de servicii de trafic aerian și unitățile militare de control, pentru a garanta siguranța în timpul gestionării interacțiunilor dintre zborurile civile și cele militare.
(4) Statele membre asigură instituirea procedurilor de coordonare între unitățile de servicii de trafic aerian civile și militare care să permită comunicarea directă a informațiilor relevante în vederea rezolvării situațiilor de trafic specifice în cazul în care controlorii de trafic civili și militari oferă servicii în același spațiu aerian. Aceste informații relevante sunt puse la dispoziția controlorilor de trafic civili și militari și unităților militare de control, în special atunci când aceste informații sunt necesare din motive de siguranță, printr-un schimb de date privind zborurile transmise la timp, inclusiv date referitoare la poziția și intenția de zbor a aeronavei.
(5) În cazul în care au loc activități transfrontaliere, statele membre asigură stabilirea de comun acord între unitățile civile de servicii de trafic aerian și unitățile militare de servicii de trafic aerian și/sau unitățile militare de control interesate de aceste activități, a unui set de proceduri comune care permit gestionarea situațiilor de trafic specifice și îmbunătățirea gestiunii în timp real a spațiului aerian.
Articolul 7
Evaluarea siguranței
Statele membre, pentru a menține sau pentru a îmbunătăți nivelurile de siguranță existente, asigură, în contextul unui proces de gestiune a siguranței, desfășurarea unei evaluări a siguranței care să includă identificarea pericolelor, evaluarea și atenuarea riscurilor, înainte de introducerea oricăror schimbări în ceea ce privește operațiunile legate de utilizarea flexibilă a spațiului aerian.
Articolul 8
Raportare
În raportul anual privind aplicarea utilizării flexibile a spațiului aerian prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 551/2004, statele membre furnizează elementele detaliate în anexa la prezentul regulament.
Articolul 9
Controlul conformității
Statele membre monitorizează respectarea prezentului regulament prin inspecții, anchete și audituri privind siguranța.
Articolul 10
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 6 se aplică la 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.