Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (3) stabilește un plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică („planul multianual pentru Marea Baltică”). Planul multianual pentru Marea Baltică pune în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului, pentru a garanta că efectele negative ale activităților de pescuit asupra ecosistemului marin sunt reduse la minimum. Acest plan este în concordanță cu legislația Uniunii în domeniul mediului, în special în ceea ce privește obiectivul de a atinge o stare ecologică bună a mediului marin până în 2020, astfel cum este prevăzut în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4).
(2) Dispozițiile cuprinse în planul multianual pentru Marea Baltică în ceea ce privește adoptarea detaliilor punerii în aplicare a obligației de debarcare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5) în apele Uniunii din Marea Baltică ar trebui să se aplice și somonului de Atlantic (Salmo salar) în ceea ce privește excepția legată de rata ridicată de supraviețuire.
(3) Conform evaluării științifice efectuate de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), multe specii și habitate din Marea Baltică nu sunt în stare bună. Aporturile anuale de nutrienți depășesc în continuare obiectivele convenite la nivel regional pentru zona centrală a Mării Baltice, Marea Arhipelagului și Golful Finlandei. Concentrațiile nutrienților se mențin la un nivel relativ ridicat, iar zonele de adâncime cu un nivel scăzut de oxigen sau lipsite de oxigen sunt destul de numeroase. Nivelurile de contaminanți rămân ridicate în comparație cu majoritatea mărilor europene. Respectiva situație generală a mediului afectează funcționalitatea rețelei trofice, reduce reziliența și rezistența la alte schimbări de mediu și diminuează perspectivele obținerii de beneficii socioeconomice, inclusiv posibilitățile de pescuit.
(4) Starea de declin a stocului de cod din estul Mării Baltice (Gadus morhua) a fost pusă pe seama acestei situații. Conform ICES, stocul de cod din estul Mării Baltice este afectat de un nivel scăzut și nesustenabil al biomasei, din cauza unei combinații de factori precum scăderea ratei de refacere a stocurilor de pește, disponibilitatea scăzută a unor specii-pradă, factori de mediu și schimbări ale ecosistemului – cum ar fi reducerea concentrației de oxigen, creșterea temperaturii sau poluarea – care conduc la o mortalitate naturală ridicată, aproximativ de trei ori mai mare decât mortalitatea prin pescuit, și la o mortalitate prin pescuit excesivă, având în vedere situația stocurilor. Biomasa codului din estul Mării Baltice de dimensiune comercială se află în prezent la cel mai scăzut nivel observat din anii 1950 până în prezent. În plus, ICES a estimat că biomasa stocului de reproducere de cod din estul Mării Baltice va rămâne pe termen mediu (până în 2024) sub nivelul de referință pentru sustenabilitate, chiar și în absența oricărei activități de pescuit, recomandând, prin urmare, în avizul său privind stocurile pentru 2020, zero capturi.
(5) Planul multianual pentru Marea Baltică impune, atunci când avizele științifice indică faptul că un stoc este amenințat, luarea de măsuri de remediere, printre care reducerea posibilităților de pescuit și măsuri specifice de conservare, și completarea măsurilor respective cu orice alte măsuri adecvate. Măsurile de remediere pot include suspendarea activităților de pescuit direcționat pentru stocul respectiv și reducerea adecvată a posibilităților de pescuit. Alegerea măsurilor se face în funcție de natura, gravitatea, durata și repetarea situației.
(6) Pe baza evaluării stocului de cod din estul Mării Baltice, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1248 (6), care interzice navelor de pescuit ale Uniunii pescuitul de cod în subdiviziunile ICES 24, 25 și 26 până la 31 decembrie 2019. Respectiva interdicție a afectat puternic regiunea din partea de est a Mării Baltice, mai ales sectorul micului pescuit artizanal. Aceasta a afectat, de asemenea, pescuitul din vestul Mării Baltice.
(7) Regulamentul (UE) 2019/1838 al Consiliului (7) prevede o reducere necesară și fără precedent de 92 % a posibilităților de pescuit pentru 2020 în comparație cu 2019 pentru codul din estul Mării Baltice și limitează utilizarea capturii totale admisibile („TAC”) permițând aceasta numai la capturile accidentale. Prin urmare, nu este permis pescuitul direcționat al respectivului stoc. Activitățile de pescuit desfășurate în scopul cercetărilor științifice sunt permise în vederea monitorizării evoluției biomasei stocului. Întrucât în subdiviziunea ICES 24 este prezent în principal cod din estul Mării Baltice, utilizarea TAC pentru codul din vestul Mării Baltice în subdiviziunea ICES 24 a fost, de asemenea, limitată la capturile accidentale de cod.
(8) Flotele de pescuit care depind în prezent de codul din estul Mării Baltice nu au posibilitatea de a pescui alte stocuri ca alternativă. Se estimează că, pentru a compensa pierderile economice cauzate de încetarea pescuitului de cod din estul Mării Baltice, ar fi necesare capturi suplimentare de aproximativ 20 000 de tone de pește din specii alternative. Cu toate acestea, Regulamentul (UE) 2019/1838 prevede reduceri majore pentru alte stocuri pentru 2020, în special în ceea ce privește codul din vestul Mării Baltice, cu o reducere de 60 %, și în ceea ce privește heringul din vestul Mării Baltice (Clupea harengus), cu o reducere de 65 % pentru stocul vestic și de 27 % în Golful Botnic.
(9) Analiza arată că segmentele de flotă cu cea mai mare dependență de codul din estul Mării Baltice cuprind peste 300 de nave, în principal traulere și nave de pescuit cu plase din Lituania, Letonia și Polonia și, într-o mai mică măsură, din Danemarca și Germania. Respectivele segmente de flotă au o importanță socioeconomică semnificativă, reprezentând aproximativ între 20 % și 50 % din flota națională din Lituania, Letonia, respectiv Polonia, exprimate în echivalent normă întreagă. Doar o mică parte dintre segmentele de flotă par a fi suficient de reziliente pentru a supraviețui unei suspendări a activității pe termen scurt, dar nu și pe termen mediu sau lung. Restul fie suferă deja de pe urma unei situații precare, care va fi agravată de încetarea activității, fie se vor confrunta cu o scădere drastică a rentabilității. Într-adevăr, rata de utilizare a cotelor pentru codul din estul Mării Baltice s-a situat deja sub 60 % timp de mai mulți ani și a scăzut și mai mult, la 40 % în 2018 și chiar sub acest nivel în 2019; rata de utilizare a cotelor înainte de aplicarea, la jumătatea lunii iulie 2019, a măsurilor de urgență ale Comisiei era de 19 %, reflectând problema biologică cu care se confruntă pescuitul din această specie. Având în vedere că nu se așteaptă revenirea stocurilor de cod din estul Mării Baltice la niveluri sănătoase nici măcar pe termen mediu, va exista un dezechilibru structural persistent pentru respectivele segmente de flotă, justificându-se în aceste condiții restructurarea flotei.
(10) Restructurarea flotelor se realizează în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, care impune statelor membre să instituie măsuri de adaptare, în timp, a capacității de pescuit a flotelor lor la posibilitățile de pescuit, ținând seama de tendințe și pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, cu scopul de a atinge un echilibru stabil și durabil între acestea. În vederea realizării respectivului obiectiv, statele membre transmit Comisiei, până la data de 31 mai a fiecărui an, un raport în care să fie evaluat echilibrul dintre capacitatea de pescuit a flotelor lor și posibilitățile lor de pescuit. În cazul în care evaluarea demonstrează cu claritate că nu există un echilibru real între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit, statul membru în cauză elaborează și include în raportul său un plan de acțiune pentru segmentele de flotă pentru care s-a identificat o supracapacitate structurală.
(11) În acordul politic al Consiliului din 15 octombrie 2019 privind limitele de captură pentru 2020 în Marea Baltică, statele membre vizate au declarat că, dacă trebuie să reducă capacitatea de pescuit a flotei pentru a gestiona consecințele socioeconomice negative ale declinului activităților de pescuit, vor prezenta Comisiei un plan de acțiune în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. La 17 octombrie 2019, statele membre vizate au recunoscut totodată că, având în vedere necesitatea reducerii capacității de pescuit a flotei, este important să se evite ajutoarele publice pentru investiții în capacități de pescuit suplimentare. Statele membre ar trebui să poată în orice moment să trimită Comisiei rapoartele lor anuale privind capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit sau modificările aduse acestor rapoarte în vederea introducerii sau a modificării unui astfel de plan de acțiune.
(12) Nivelurile capacității de pescuit a statelor membre care pun în aplicare măsuri de încetare definitivă a activităților în segmentele de flotă care au vizat codul din estul Mării Baltice, codul din vestul Mării Baltice sau heringul din vestul Mării Baltice („cele trei stocuri în cauză”) nu ar trebui să depășească nivelurile medii ale capacității de pescuit a navelor cu posibilități de pescuit pentru cele trei stocuri în cauză în perioada 2015-2019. Respectivele niveluri ale capacității de pescuit ar trebui să fie reduse atunci când navele sunt retrase cu ajutoare publice, cu scopul de a reface cele trei stocuri în cauză. Statele membre respective ar trebui să se asigure că navele care aparțin altor segmente de flotă nu pot fi transferate în segmentele de flotă care pescuiesc oricare dintre cele trei stocuri în cauză, prin nerealocarea capacității de pescuit la grupurile de nave respective înainte de cinci ani de la data retragerii sau înainte ca stocul în cauză să depășească valoarea MSY Btrigger pentru o perioadă de trei ani, aplicându-se data care survine mai întâi. Pentru a se asigura că nivelurile capacității de pescuit nu sunt depășite, statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la nivelul inițial al capacității lor și la orice modificare adusă acestuia.
(13) Având în vedere starea gravă a celor trei stocuri în cauză, statele membre ar trebui să îmbunătățească monitorizarea și controlul navelor cu cote de capturi accidentale pentru codul din estul Mării Baltice sau cu posibilități de pescuit pentru codul din vestul Mării Baltice sau heringul din vestul Mării Baltice. În plus, pragul cantitativ dincolo de care o navă de pescuit are obligația de a trimite o notificare prealabilă de debarcare și de a debarca captura într-un anumit loc ar trebui să fie redus la 250 de kilograme pentru codul din estul Mării Baltice și codul din vestul Mării Baltice.
(14) Prin urmare, Regulamentul (UE) 2016/1139 ar trebui modificat în consecință.
(15) ICES a emis o evaluare analitică a stocurilor de cod din estul Mării Baltice, însă nu a putut furniza nici intervale de mortalitate prin pescuit, nici diferite puncte de referință, din cauza lipsei datelor necesare. Prin urmare, colectarea datelor ar trebui îmbunătățită.
(16) Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime („FEPAM”) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (8) a prevăzut încetarea definitivă a activităților de pescuit până la 31 decembrie 2017, ca instrument de reducere a supracapacității structurale identificate. În cazul în care statele membre identificau un dezechilibru structural, planul de acțiune rezultat în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 le permitea așadar să includă încetarea definitivă a activităților de pescuit printre modalitățile de îndeplinire a obiectivelor planului de acțiune.
(17) Pentru a atenua consecințele socioeconomice foarte nefaste pentru comunitățile și întreprinderile active în domeniul pescuitului cauzate de situația persistentă și negativă a mediului din Marea Baltică și de reducerile semnificative rezultate ale posibilităților de pescuit, și având în vedere măsurile specifice prevăzute în planul multianual pentru Marea Baltică, ar trebui să fie disponibil sprijin public pentru încetarea definitivă a activităților de pescuit prin dezmembrarea navelor de pescuit, astfel încât statele membre să își poată îndeplini obiectivele planurilor de acțiune în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 și să reducă orice dezechilibru structural identificat în segmentele de flotă vizate. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 508/2014 ar trebui modificat în consecință, pentru a reintroduce sprijinul pentru încetarea definitivă a activității navelor în segmentele de flotă vizate.
(18) Pentru a asigura coerența dintre adaptarea structurală a flotei din Marea Baltică și obiectivele de conservare stabilite în planul multianual pentru Marea Baltică, sprijinul pentru încetarea definitivă a activităților de pescuit prin dezmembrarea navelor de pescuit în segmentele de flotă vizate ar trebui să fie strict condiționat de respectarea Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 și a plafoanelor specifice aferente capacității de pescuit pentru segmentele de flotă vizate.
(19) Având în vedere ecosistemul fragil din Marea Baltică, sprijinul pentru încetarea definitivă a activităților de pescuit nu ar trebui acordat pentru modernizarea navelor de pescuit în vederea desfășurării altor activități decât pescuitul comercial, cum ar fi pescuitul de agrement, care ar putea avea un impact negativ asupra ecosistemului. Prin urmare, sprijinul ar trebui acordat numai pentru dezmembrarea navelor de pescuit.
(20) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că nu se poate înlocui capacitatea de pescuit care corespunde navelor de pescuit retrase cu ajutoare publice. În plus, regulamentul menționat prevede că intrarea în flotă a unei noi capacități de pescuit fără ajutor public se compensează prin retragerea prealabilă, fără ajutor public, a unei capacități de pescuit cel puțin egale.
(21) Întrucât sprijinul în temeiul Regulamentului (UE) nr. 508/2014 poate fi acordat până la sfârșitul anului 2023, ultimul raport anual privind punerea în aplicare a programelor operaționale ar trebui prezentat până la 31 mai 2024. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 508/2014 ar trebui modificat în consecință.
(22) Având în vedere situația economică precară a navelor de pescuit ale Uniunii care depind în mare măsură de cele trei stocuri în cauză și necesitatea de a asigura disponibilitatea sprijinului din partea FEPAM pentru încetarea definitivă a activităților de pescuit ale navelor respective în 2020, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,