Recitale
(1) Criza mondială fără precedent care a debutat în 2007 a adus prejudicii grave creșterii economice și stabilității financiare și a determinat o puternică deteriorare a situației deficitului și a datoriei publice în statele membre, determinându-le pe unele dintre acestea să solicite asistență financiară în interiorul și în afara cadrului Uniunii.
(2) Articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și activităților sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.
(3) Legislația Uniunii ar trebui să asigure coerența perfectă a cadrului de supraveghere multilaterală al Uniunii, instituit prin TFUE, cu eventualele condiții de politică ce însoțesc asistența financiară. Pentru a se asigura integrarea economică și financiară a tuturor statelor membre, în special a statelor membre a căror monedă este euro, se impune o supraveghere mai strictă, astfel încât să se evite contaminarea altor state membre din zona euro și, într-un sens mai larg, a întregii Uniuni, atunci când un stat membru întâmpină sau este amenințat de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea sa financiară.
(4) Intensitatea supravegherii economice și bugetare ar trebui să fie proporțională și corespunzătoare cu gravitatea dificultăților financiare întâmpinate și ar trebui să fie adaptată în funcție de natura asistenței financiare primite, care poate varia de la un simplu sprijin preventiv, acordat pe baza unor condiții de eligibilitate, până la un program complet de ajustare macroeconomică, cu o condiționalitate politică strictă. Orice program de ajustare macroeconomică ar trebui să țină seama de programul național de reformă al statului membru în cauză în contextul strategiei Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.
(5) Un stat membru a cărui monedă este euro ar trebui să facă obiectul unei supravegheri mai stricte în temeiul prezentului regulament atunci când întâmpină sau este amenințat de dificultăți financiare grave, pentru a se asigura revenirea rapidă la o situație normală și protecția celorlalte state membre din zona euro împotriva unor efecte negative potențiale de contagiune. Supravegherea mai strictă ar trebui să fie proporțională cu gravitatea problemelor și, în consecință, ar trebui ajustată în mod corespunzător. Aceasta ar trebui să includă un acces mai larg la informațiile necesare pentru o monitorizare amănunțită a situației economice, bugetare și financiare, precum și o raportare periodică către comisia competentă a Parlamentului European și către Comitetul economic și financiar (CEF) sau către orice subcomitet desemnat de CEF în acest scop. Aceleași aranjamente de supraveghere ar trebui să se aplice și statelor membre care solicită asistență preventivă din partea unuia sau mai multor alte state membre sau țări terțe, a Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF), a Mecanismului european de stabilitate (MES), a Fondului european de stabilitate financiară (FESF), sau a unei alte instituții financiare internaționale relevante, cum ar fi Fondul Monetar Internațional (FMI).
(6) De asemenea, un stat membru supus unei supravegheri mai stricte ar trebui să adopte, de asemenea, măsuri destinate să abordeze cauzele sau posibilele cauze ale dificultăților sale. În acest scop, ar trebui să se țină seama de toate recomandările care îi sunt adresate în cadrul procedurii de deficit excesiv sau al procedurii de dezechilibru macroeconomic excesiv.
(7) Supravegherea economică și bugetară ar trebui să fie considerabil înăsprită în cazul statelor membre care fac obiectul unor programe de ajustare macroeconomică. Dată fiind complexitatea acestor programe, celelalte procese de supraveghere economică și bugetară ar trebui suspendate sau, după caz, simplificate pe durata programelor de ajustare macroeconomică, pentru a asigura coerența supravegherii politicii economice și pentru a se evita suprapunerea obligațiilor de raportare. Cu toate acestea, în elaborarea programului de ajustare macroeconomică ar trebui să se țină seama de toate recomandările care îi sunt adresate statului membru în cadrul procedurii de deficit excesiv sau al procedurii de dezechilibru macroeconomic excesiv.
(8) Problemele ridicate de frauda și evaziunea fiscală au crescut considerabil. Globalizarea economiei, evoluția tehnologică, internaționalizarea fraudei și interdependența rezultată a statelor membre evidențiază limitele abordărilor exclusiv naționale și subliniază necesitatea luării unor măsuri comune.
(9) Problemele ridicate de frauda și evaziunea fiscală în statele membre care fac obiectul unui program de ajustare macroeconomică ar trebui abordate prin îmbunătățirea încasării veniturilor în statele membre în cauză și prin consolidarea cooperării dintre administrațiile fiscale din Uniune și din țările terțe.
(10) Este necesar să se instituie norme pentru a favoriza dialogul dintre instituțiile Uniunii, mai exact Parlamentul European, Consiliul și Comisia, și pentru a asigura o mai mare transparență și mai multă responsabilitate. Parlamentul unui stat membru care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică sau al unei supravegheri mai stricte ar trebui să fie informat în permanență în conformitate cu normele și practicile naționale.
(11) În conformitate cu normele și practicile naționale, statele membre ar trebui să implice partenerii sociali și organizațiile societății civile în pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programelor de asistență financiară.
(12) Înainte de adoptarea unei decizii a Consiliului cu privire la un program de ajustare macroeconomică în temeiul prezentului regulament, organele relevante ale MES și ale FESF ar trebui să aibă posibilitatea de a purta o discuție referitoare la rezultatul negocierilor dintre Comisie – acționând în numele MES sau al FESF, în cooperare cu Banca Centrală Europeană (BCE) și, după, caz, cu FMI – și statul membru beneficiar cu privire la condițiile posibile de politică asociate programului de asistență financiară al statului membru în cauză. Memorandumurile de înțelegere care prevăd în detaliu condițiile de acordare a asistenței financiare urmează să fie adoptate în temeiul Tratatului de instituire a Mecanismului european de stabilitate și al Acordului-cadru privind FESF.
(13) Cu excepția cazului în care există dispoziții contrare, trimiterile la asistența financiară din cadrul prezentului regulament ar trebui să vizeze și sprijinul financiar acordat preventiv și creditele acordate pentru recapitalizarea instituțiilor financiare.
(14) Comisia ar trebui să adopte decizia de a supune un stat membru unei supravegheri mai stricte în temeiul prezentului regulament în strânsă cooperare cu CEF, cu Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3), cu Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și cu Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumite, în mod colectiv,„AES”) și cu Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), înființat prin Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic (6). De asemenea, Comisia ar trebui să coopereze cu CEF și atunci când decide dacă prelungește sau nu supravegherea mai strictă.
(15) Ca urmare a unei cereri motivate introduse de statul membru în cauză, sau, după caz, din motive legate de existența unor circumstanțe economice excepționale, Comisia poate recomanda reducerea sau anularea oricărui depozit cu dobândă, depozit fără dobândă sau a oricărei amenzi impuse de Consiliu în cadrul componentei preventive sau corective a Pactului de stabilitate și de creștere în cazul unui stat membru care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică.
(16) Accesul la informațiile privind activitățile pregătitoare desfășurate înaintea adoptării unei recomandări în temeiul prezentului regulament ar trebui să se afle sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (7).
(17) Atunci când se adoptă o decizie în temeiul prezentului regulament conform căreia un stat membru nu îndeplinește cerințele cuprinse în programul său de ajustare macroeconomică și elementele de fapt și analizele indică în mod evident că este necesar un mecanism pentru a asigura respectarea obligațiilor statului respectiv față de creditorii săi, precum și stabilizarea situației sale economice și financiare, Comisia este invitată să prezinte propuneri privind un astfel de mecanism.
(18) Consiliului ar trebui să i se confere competența de a adopta recomandări privind adoptarea de măsuri corective preventive și pregătirea unui program de ajustare macroeconomică; competența de a aproba programele de ajustare macroeconomică; competența de a adopta decizii privind principalele cerințe de politică pe care MES sau FESF intenționează să le includă în condițiile de acordare a asistenței financiare preventive, a creditelor pentru recapitalizarea instituțiilor financiare sau în orice nou instrument financiar convenit în cadrul MES; și competența de a recomanda statelor membre să adopte măsuri corective în cadrul supravegherii ulterioare aplicării programului. Aceste competențe au o relevanță deosebită pentru politica de coordonare economică a statelor membre, care, în temeiul articolului 121 din TFUE, se realizează în cadrul Consiliului,