Recitale
(1) În baza Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre trebuie să-și considere politicile economice ca fiind o chestiune de interes comun, politicile lor bugetare trebuie să fie ghidate de necesitatea de a asigura finanțe publice solide, iar politicile lor economice nu trebuie să riște să pună în pericol funcționarea corectă a uniunii economice și monetare.
(2) Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) vizează să asigure disciplina bugetară la nivelul Uniunii și stabilește cadrul necesar pentru prevenirea și corectarea deficitelor publice excesive. PSC are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor de realizare a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute și durabile favorizate de stabilitatea financiară, sprijinind astfel realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă. PSC include sistemul de supraveghere multilaterală stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (3) și procedura de evitare a deficitului excesiv în statele membre, stabilită la articolul 126 din TFUE și detaliată în Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (4). PSC a fost consolidat ulterior prin Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și, respectiv, Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului (6). Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro (7) a adăugat un sistem de mecanisme de punere în aplicare eficace, preventive și progresive, sub formă de sancțiuni impuse asupra statelor membre a căror monedă este euro.
(3) Consolidarea PSC a întărit orientările oferite statelor membre în ceea ce privește o politică bugetară prudentă și, pentru statele membre a căror monedă este euro, a consolidat și a accentuat caracterul automat al impunerii de sancțiuni în cazul nerespectării unei politici bugetare prudente, pentru a evita deficitele publice excesive. Respectivele dispoziții au creat un cadru mai cuprinzător.
(4) Pentru a asigura o coordonare mai strânsă a politicilor economice și o convergență durabilă a performanțelor economice ale statelor membre, Semestrul european, definit la articolul 2-a din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, prevede un cadru pentru coordonarea politicilor economice. Semestrul european include elaborarea și supravegherea punerii în aplicare a orientărilor generale privind politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (orientări generale de politică economică) în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE; elaborarea și examinarea punerii în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă de care statele membre trebuie să țină seama în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din TFUE (orientările privind ocuparea forței de muncă); prezentarea și evaluarea programelor de stabilitate sau de convergență ale statelor membre în conformitate cu respectivul regulament; prezentarea și evaluarea programelor naționale de reformă ale statelor membre care sprijină Strategia Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă și sunt stabilite în conformitate cu orientările generale de politică economică, cu orientările privind ocuparea forței de muncă și cu orientările generale adresate statelor membre de către Comisie (analiza anuală a creșterii) și de Consiliul European la începutul ciclului anual de supraveghere; măsurile de supraveghere prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, menite să prevină și să corecteze dezechilibrele macroeconomice (8). Atunci când este cazul, ar trebui, de asemenea, să se țină seama de avizele emise în contextul unui program de parteneriat economic, astfel cum este prevăzut în prezentul regulament.
(5) Pentru a permite Uniunii să iasă din criză mai puternică, atât la nivel intern, cât și pe plan internațional, prin promovarea competitivității, productivității, potențialului de creștere, coeziunii sociale și convergenței economice, Consiliul European în concluziile sale din 17 iunie 2010 a adoptat o nouă strategie a Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă care include, de asemenea, obiective în domeniul combaterii sărăciei, al educației, al inovării și al mediului.
(6) În vederea asigurării bunei funcționări a uniunii economice și monetare, TFUE permite adoptarea de măsuri specifice în zona euro, în plus față de dispozițiile aplicabile tuturor statelor membre, în vederea consolidării coordonării și supravegherii disciplinei bugetare a statelor membre. Această coordonare și supraveghere coordonată ar trebui însoțite de implicarea proporțională a Parlamentului European și a parlamentelor naționale, după caz. Atunci când este adecvat și necesar, ar trebui să fie utilizate într-un mod activ măsurile specifice prevăzute la articolul 136 din TFUE.
(7) Aplicarea prezentului regulament ar trebui să se facă cu respectarea pe deplin a articolului 152 din TFUE, iar recomandările emise în temeiul prezentului regulament ar trebui să respecte practicile și sistemele naționale de formare a salariilor. Prezentul regulament ține cont de articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în consecință, nu aduce atingere dreptului de a negocia, de a încheia sau de a pune în aplicare contracte colective de muncă sau de a desfășura acțiuni sindicale în conformitate cu legislațiile și practicile naționale.
(8) Articolul 9 din TFUE prevede că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și activităților sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.
(9) O supraveghere și coordonare din ce în ce mai stricte, astfel cum sunt prevăzute de prezentul regulament, vor veni în completarea dispozițiilor PSC și vor consolida supravegherea politicilor economice și bugetare în statele membre a căror monedă este euro. O procedură de monitorizare din ce în ce mai strictă ar trebui să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor bugetare și economice, a solidității macrofinanciare și a convergenței economice, în beneficiul tuturor statelor membre a căror monedă este euro. În cadrul unui astfel de proces consolidat în mod treptat, o monitorizare mai atentă este deosebit de importantă pentru statele membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv.
(10) Previziunile macroeconomice și bugetare nerealiste și părtinitoare pot înfrâna considerabil eficacitatea planificării bugetare și, prin urmare, pot îngreuna respectarea disciplinei bugetare. Previziunile macroeconomice nepărtinitoare și realiste pot fi furnizate de organisme independente sau de organisme care au autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statelor membre și care funcționează în temeiul unor dispoziții legale naționale ce asigură un înalt grad de autonomie funcțională și răspundere. Aceste previziuni ar trebui să fie utilizate pe tot parcursul procedurilor bugetare.
(11) Soliditatea finanțelor publice se asigură cel mai bine în faza de planificare, iar erorile flagrante ar trebui să fie identificate cât mai curând posibil. Statele membre ar trebui să beneficieze nu doar de pe urma stabilirii unor principii directoare și a unor obiective bugetare, ci și a monitorizării sincronizate a politicilor lor bugetare.
(12) Stabilirea unui calendar bugetar comun pentru statele membre a căror monedă este euro ar trebui să ducă la o mai bună sincronizare a principalilor pași necesari în elaborarea bugetelor naționale, contribuind astfel la eficacitatea PSC și a Semestrului european pentru coordonarea politicilor economice. Acest lucru ar trebui să conducă la sinergii mai puternice, facilitând coordonarea politicilor între statele membre a căror monedă este euro și garantând că recomandările Consiliului și ale Comisiei sunt corect integrate în procedura bugetară a statelor membre. Procedura respectivă ar trebui să respecte cadrul pentru coordonarea politicilor economice în contextul ciclului anual de supraveghere care include, în special, orientările generale adresate statelor membre de către Comisie și de Consiliul European la începutul ciclului. Politicile bugetare ale statelor membre ar trebui să respecte recomandările adresate în contextul PSC și, după caz, recomandările emise în contextul ciclului anual de supraveghere, inclusiv procedura în caz de dezechilibre macroeconomice, stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 și avizele referitoare la programele de parteneriat economic, menționate în prezentul regulament.
(13) Ca o primă etapă a acestui calendar bugetar comun, statele membre ar trebui să își facă public, până la 15 aprilie și nu mai târziu de 30 aprilie, planul bugetar național pe termen mediu în același timp cu programul de stabilitate. Aceste planuri bugetare ar trebui să conțină indicații cu privire la modul în care reformele și măsurile prevăzute vor contribui la realizarea obiectivelor și a angajamentelor naționale stabilite în cadrul Strategiei Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă. Planul bugetar național pe termen mediu și programul de stabilitate pot fi unul și același document.
(14) Un moment important al acestui calendar bugetar comun ar trebui să îl constituie publicarea proiectului de buget al administrației publice centrale până la 15 octombrie. Întrucât respectarea normelor PSC trebuie asigurată la nivelul administrației publice centrale, iar îndeplinirea obiectivelor bugetare necesită metode unitare de stabilire a bugetului la nivelul tuturor subsectoarelor administrației publice centrale, publicarea proiectului de buget al administrației publice centrale ar trebui să fie însoțită de publicarea principalilor parametri pentru proiectele de bugete ale tuturor celorlalte subsectoare ale administrației publice centrale. Acești parametri ar trebui să includă, în special, rezultatele bugetare preconizate ale celorlalte subsectoare, principalele ipoteze care stau la baza acestor proiecții și justificarea modificărilor preconizate în ceea ce privește ipotezele din cadrul programului de stabilitate.
(15) De asemenea, calendarul bugetar comun prevede adoptarea sau stabilirea anuală a bugetului până la 31 decembrie, împreună cu principalii parametri bugetari pentru celelalte subsectoare ale administrației centrale. În cazul în care, din motive obiective care nu pot fi controlate de guvern, bugetul nu este adoptat până la 31 decembrie, ar trebui să se aplice proceduri bugetare reversive pentru a se asigura faptul că guvernul își poate îndeplini în continuare sarcinile esențiale. Aceste proceduri ar putea include execuția proiectului de buget public sau a bugetului aprobat al anului anterior sau adoptarea unor măsuri specifice supuse aprobării parlamentare.
(16) În vederea unei coordonări mai strânse a planificării operațiunilor de emitere a titlurilor de datorie publică, statele membre ar trebui să transmită ex-ante Eurogrupului și Comisiei informații cu privire la planurile lor privind emisiunile de titluri de datorie publică.
(17) Respectarea unor cadre bugetare eficace bazate pe reguli poate fi importantă în susținerea unor politici bugetare solide și sustenabile. Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (9) a stabilit că monitorizarea respectării normelor bugetare numerice, specifice fiecărui stat membru, privind soldul bugetar ar trebui să fie susținută la nivel național de organisme independente sau de organisme care au autonomie funcțională. Este important de remarcat că, având în vedere diversitatea procedurilor posibile și existente, deși aceasta nu este opțiunea preferabilă, ar trebui să fie posibil ca mai multe organisme independente să fie responsabile cu monitorizarea respectării normelor, în măsura în care există o repartizare clară a responsabilităților și câtă vreme nu există o suprapunere a competențelor referitoare la aspecte specifice ale monitorizării. Ar trebui evitată o fragmentare instituțională excesivă a sarcinilor de monitorizare. Pentru ca organismele de monitorizare să își îndeplinească mandatul în mod eficace, dispozițiile legale naționale ar trebui să asigure acestor organisme un înalt grad de autonomie funcțională și răspundere. Structura acestor organisme de monitorizare ar trebui să țină seama de cadrul instituțional existent și de structura administrativă a statului membru în cauză. Ar trebui, în special, să fie posibil să se confere autonomie funcțională unei entități corespunzătoare a unei instituții existente, cu condiția ca entitatea respectivă să fie desemnată pentru a îndeplini sarcini de monitorizare specifice, să aibă un regim statutar specific și să respecte principiile menționate în prezentul considerent.
(18) Prezentul regulament nu impune statelor membre cerințe sau obligații suplimentare cu privire la normele bugetare numerice specifice fiecărui stat membru. Un element central al cadrului de supraveghere bugetară consolidată al Uniunii îl reprezintă normele bugetare numerice solide, specifice fiecărui stat membru, care corespund obiectivelor bugetare de la nivelul Uniunii și care sunt monitorizate de organisme independente. Normele pe care ar trebui să le respecte aceste organisme și sarcinile lor specifice sunt prevăzute în prezentul regulament.
(19) Statele membre a căror monedă este euro sunt deosebit de vulnerabile la efectele de contagiune ale politicilor bugetare ale fiecăruia dintre ele. Statele membre a căror monedă este euro ar trebui să se consulte cu Comisia și între ele, înainte de a adopta planuri majore de reformă a politicilor bugetare cu potențiale efecte de contagiune, în așa fel încât să ofere posibilitatea unei evaluări a impactului posibil pentru zona euro în ansamblu. Aceste state ar trebui, de asemenea, să-și considere planurile bugetare ca fiind chestiuni de interes comun și să le prezinte spre monitorizare Comisiei înainte ca acestea să devină obligatorii. Comisia, în cooperare cu statele membre, ar trebui să propună orientări sub forma unui cadru armonizat în vederea stabilirii conținutului proiectelor de planuri bugetare.
(20) În cazuri excepționale în care, după consultarea cu statul membru în cauză, Comisia constată, în cadrul proiectului de plan bugetar, abateri grave de la obligațiile bugetare stabilite în PSC, Comisia ar trebui să solicite, în avizul său referitor la proiectul de plan bugetar, un proiect de plan bugetar revizuit în conformitate cu prezentul regulament. Se va proceda astfel în special în cazul în care punerea în aplicare a proiectului de plan bugetar ar pune în pericol stabilitatea financiară a statului membru în cauză sau ar risca să prejudicieze buna funcționare a uniunii economice și monetare sau în cazul în care punerea în aplicare a proiectului de plan bugetar ar atrage după sine încălcarea evidentă și gravă a recomandărilor adoptate de către Consiliu în temeiul PSC.
(21) Avizul Comisiei referitor la proiectul de plan bugetar ar trebui adoptat cât mai curând posibil și nu mai târziu de 30 noiembrie, luând în considerare pe cât posibil calendarul bugetar național specific și procedurile parlamentare, pentru a asigura că orientările Uniunii cu privire la politicile bugetare pot fi integrate corespunzător în planurile bugetare naționale. În mod concret, avizul ar trebui să includă o evaluare care să stabilească dacă planurile bugetare dau curs în mod adecvat recomandărilor emise în contextul Semestrului european în domeniul bugetar. La solicitarea parlamentului din statul membru în cauză sau a Parlamentului European, Comisia ar trebui să fie pregătită să prezinte avizul său parlamentului care a făcut solicitarea, după publicare. Statele membre sunt invitate să ia în considerare în procesul de adoptare a legilor naționale privind bugetul avizul Comisiei referitor la proiectul lor de plan bugetar.
(22) Evaluarea ar trebui să stabilească și măsura în care acest aviz a fost luat în considerare în dreptul bugetar al unui stat membru, dacă și când se îndeplinesc condițiile necesare, care conduc la decizia cu privire la existența unuideficit excesiv în statul membru vizat. În acest caz, absența măsurilor de follow-up la recomandările inițiale ale Comisiei se consideră a fi un factor agravant.
(23) De asemenea, pe baza evaluării globale a proiectelor de planuri bugetare de către Comisie, Eurogrupul ar trebui să analizeze situația bugetară și perspectivele zonei euro.
(24) Statele membre a căror monedă este euro și care fac obiectul procedurii de deficit excesiv ar trebui să fie monitorizate mai atent pentru a se asigura corectarea integrală, durabilă și la timp a deficitului excesiv. O monitorizare mai strictă, asigurată prin cerințe de raportare suplimentare, ar trebui să asigure prevenirea și corectarea din timp a oricăror devieri de la recomandările Consiliului privind corectarea deficitului excesiv. Această monitorizare ar trebui să vină în completarea dispozițiilor stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1467/97. Respectivele cerințe de raportare suplimentare ar trebui să fie proporționale în raport cu stadiul în care se află procedura aplicată statului membru respectiv, în conformitate cu articolul 126 din TFUE. Într-o primă etapă, statele membre în cauză ar trebui să realizeze o evaluare cuprinzătoare a execuției bugetare de pe parcursul anului pentru administrația centrală și subsectoarele acesteia, ținând seama în special de riscurile financiare asociate datoriilor contingente cu un impact posibil considerabil asupra bugetelor publice.
(25) Cerințe de raportare suplimentare pentru statele membre a căror monedă este euro și care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv ar trebui să permită un schimb de informații mai eficient între statele membre în cauză și Comisie și, în consecință, identificarea riscurilor ca un stat membru să nu poată respecta termenul stabilit de Consiliu pentru corectarea deficitului său excesiv. În cazul în care sunt identificate astfel de riscuri, Comisia ar trebui să adreseze o recomandare statului membru în cauză prevăzând măsurile adecvate care ar trebui luate într-un anumit interval de timp. La cerere, Comisia ar trebui să prezinte recomandarea sa parlamentului statului membru în cauză. Respectarea acestei recomandări ar trebui să aibă drept rezultat combaterea rapidă a oricărei evoluții de natură să pericliteze corectarea deficitului excesiv în intervalul stabilit.
(26) Evaluarea respectării recomandărilor Comisiei ar trebui să facă parte din evaluarea continuă realizată de Comisie cu privire la acțiunile întreprinse în vederea corectării deficitului excesiv. Atunci când decide dacă s-au întreprins acțiuni eficiente pentru corectarea deficitului excesiv, Consiliul ar trebui să își formuleze decizia ținând cont și de respectarea sau nerespectarea recomandărilor Comisiei de către statele membre vizate, ținând seama în mod corespunzător de dispozițiile articolului 3 alineatul (5) și ale articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97.
(27) Într-adevăr, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 din 7 iulie 1997, prin care se stabilește în mod detaliat procedura de deficit excesiv bazată pe articolul 126 din TFUE, conține elemente de flexibilitate care permit luarea în considerare a evenimentelor economice negative și neprevăzute. Articolul 3 alineatul (5) și articolul 5 alineatul (2) din respectivul regulament prevăd că, în cazul în care au fost luate măsuri eficace în conformitate cu o recomandare adoptată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE sau cu o decizie de somare transmisă în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, și dacă după adoptarea recomandării sau deciziei de somare în cauză survin evenimente economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, să adopte o recomandare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE sau o decizie revizuită de somare în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE. Recomandarea revizuită sau decizia revizuită de somare, care ia în considerare factorii relevanți menționați la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 poate, în special, să prelungească termenul pentru corectarea deficitului excesiv, în principiu cu un an. În recomandarea sa sau în decizia sa de somare inițială, Consiliul ar trebui să evalueze existența evenimentelor economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore asupra finanțelor publice în raport cu previziunile economice. În cazul unei recesiuni economice grave pentru zona euro sau pentru Uniune în ansamblu, Consiliul poate de asemenea să decidă, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE sau a unei decizii revizuite de somare în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. În plus, la articolul 2 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 se prevede că, în aplicarea valorii de referință pentru ajustarea ponderii datoriei, se ține seama de influența ciclului economic asupra ritmului de reducere a datoriei. Astfel, se va considera că un stat membru nu a încălcat criteriul privind gradul de îndatorare prevăzut la articolul 126 alineatul (2) litera (b) din TFUE dacă încălcarea se datorează exclusiv unui ciclu economic negativ.
(28) De asemenea, întrucât măsurile bugetare ar putea fi insuficiente pentru asigurarea unei corectări durabile a deficitului excesiv, statele membre a căror monedă este euro și care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv ar trebui să prezinte un program de parteneriat economic care să descrie, în mod detaliat, măsurile de politică și reformele structurale necesare pentru asigurarea unei corectări durabile și eficace a deficitului excesiv, program care constituie cea mai recentă actualizare a programelor naționale de reformă și a programelor de stabilitate ale statelor membre respective.
(29) În plus, consolidarea guvernanței economice include un dialog mai strâns cu Parlamentul European. Deși recunoaște că omologii Parlamentului European în cadrul acestui dialog sunt instituțiile relevante ale Uniunii și reprezentanții acestora, comisia competentă a Parlamentului European poate acorda posibilitatea de a participa la un schimb de opinii statului membru vizat de recomandarea Comisiei sau de un aviz al Consiliului în conformitate cu prezentul regulament. Participarea statelor membre la astfel de schimburi de opinii este voluntară.
(30) Cu scopul de a specifica amploarea obligațiilor de raportare ale statelor membre în cadrul procedurii de deficit excesiv, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește conținutul și amploarea acestei raportări. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.
(31) Ar trebui să i se confere Consiliului competența de a adopta avize referitoare la programele de parteneriat economic în conformitate cu prezentul regulament. Avizele respective reprezintă o componentă complementară a procedurii de deficit excesiv prevăzută la articolul 126 din TFUE, în conformitate cu care Consiliul decide asupra existenței unui deficit excesiv și asupra măsurilor necesare de corectare a acestuia.
(32) Reamintind importanța unor finanțe publice solide, a reformelor structurale și a investițiilor bine orientate pentru creșterea durabilă, în 29 iunie 2012 șefii de stat și de guvern ai statelor membre au semnat un Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, demonstrându-și astfel intenția de a acționa cu hotărâre pentru a stimula creșterea generatoare de locuri de muncă, în paralel cu angajamentul lor în ceea ce privește finanțele publice solide. Pactul include, în special, măsuri menite să stimuleze finanțarea economiei. Este mobilizată o sumă de 120 000 de milioane EUR (echivalentul a circa 1 % din venitul național brut al Uniunii) pentru măsuri de creștere cu acțiune rapidă. Astfel cum este recomandat în Analiza anuală a creșterii pentru 2012 și 2013, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a menține un ritm adecvat de consolidare fiscală, asigurând în același timp continuitatea investițiilor care urmăresc realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.
(33) Comisia monitorizează impactul constrângerilor bugetare severe asupra cheltuielilor publice de stimulare a creșterii și asupra investițiilor publice. Cadrul fiscal al Uniunii oferă posibilitatea de a echilibra recunoașterea necesităților de investiții publice productive cu obiectivele de disciplină fiscală: în condițiile respectării depline a PSC, posibilitățile oferite de cadrul fiscal existent al Uniunii de echilibrare a necesităților de investiții publice productive cu obiectivele de disciplină fiscală pot fi exploatate în ramura preventivă a PSC. Comisia și-a anunțat intenția de a raporta cu privire la amploarea acțiunilor posibile în limitele cadrului fiscal existent al Uniunii.
(34) Rezoluția Parlamentului European din 20 noiembrie 2012 conținând recomandări adresate Comisiei privind raportul președinților Consiliului European, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și Eurogrupului – „Către o veritabilă uniune economică și monetară” – și Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012 intitulată „Proiect pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă”, prezintă opiniile Parlamentului European și, respectiv, ale Comisiei cu privire la pașii necesari pentru a obține o uniune economică și monetară mai profundă și mai bine integrată. În urma raportului intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”, Consiliul European și-a prezentat, în concluziile sale din decembrie 2012, opiniile referitoare la o serie de chestiuni în vederea consolidării suplimentare a uniunii economice și monetare,