Recitale
(1) Decizia 93/623/CEE a Comisiei din 20 octombrie 1993 de stabilire a documentului de identificare (pașaportul) care însoțește ecvideele înregistrate (4) introduce o metodă de identificare a ecvideelor în timpul circulației acestora din motive de control al sănătății animale.
(2) Decizia 2000/68/CE a Comisiei din 22 decembrie 1999 de modificare a Deciziei 93/623/CEE a Comisiei și de stabilire a identificării ecvideelor destinate reproducției și producției (5) instituie normele privind documentul de identificare care trebuie să însoțească ecvideele în timpul transportului.
(3) Deciziile 93/623/CEE și 2000/68/CE au fost puse în aplicare în mod diferit de către statele membre. În plus, identificarea ecvideelor în respectivele decizii se referă la circulație, în timp ce în legislația comunitară privind alte specii de animale, animalele sunt identificate, inter alia, în scopul combaterii bolilor, indiferent de statutul circulației acestora. De asemenea, sistemul dublu în ceea ce privește ecvideele pentru reproducere și producție, pe de o parte, și ecvideele înregistrate, pe de altă parte, poate genera emiterea mai multor documente de identificare pentru un singur animal, ceea ce poate fi contracarat prin aplicarea pe animal a unui marcaj indelebil, dar nu neapărat vizibil, cu ocazia identificării inițiale a animalului.
(4) Diagrama cuprinsă în documentul de identificare menționat în Decizia 93/623/CEE nu corespunde în totalitate cu informațiile similare cerute de către organizațiile internaționale care se ocupă cu ecvidee pentru concursuri și curse și de către World Organisation for Animal Health (Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor) (OIE). Prin urmare, este necesar ca prezentul regulament să stabilească o diagramă corespunzătoare necesităților comunitare și conformă cu cerințele acceptate la nivel internațional.
(5) Importurile de ecvidee continuă să facă obiectul condițiilor prevăzute în Directiva 90/426/CEE și, în special, în Decizia 93/196/CEE a Comisiei din 5 februarie 1993 privind condițiile de sănătate animală și certificare veterinară pentru importurile de ecvidee destinate sacrificării (6) și în Decizia 93/197/CEE a Comisiei din 5 februarie 1993 privind condițiile de sănătate animală și certificarea veterinară la importul de ecvidee înregistrate și ecvidee pentru reproducție și producție (7).
(6) La aplicarea procedurilor vamale stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (8) este necesar să se facă referire, de asemenea, la Regulamentul (CEE) nr. 706/73 al Consiliului din 12 martie 1973 privind regimurile comunitare aplicabile Insulelor anglo-normande și Insulei Man pentru comerțul produselor agricole (9). Regulamentul (CEE) nr. 706/73 stipulează că, începând cu 1 septembrie 1973, regimurile comunitare se aplică în cazul legislației veterinare, dar exclud legislația zootehnică comunitară. Este necesar ca prezentul regulament să se aplice fără a aduce atingere regulamentului respectiv.
(7) Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzat (10) prevede o definiție a deținătorului de animale. În schimb, articolul 4 alineatul (2) din Directiva 90/426/CEE face referire la proprietarul sau crescătorul animalului. Directiva 92/35/CEE a Consiliului din 29 aprilie 1992 de stabilire a normelor de control și a măsurilor pentru combaterea pestei cabaline africane (11) stipulează o definiție combinată a proprietarului și a deținătorului. Întrucât, conform legislației comunitare și naționale, proprietarul unui ecvideu nu este neapărat persoana în a cărei răspundere se află animalul, este necesar să se clarifice faptul că, în primul rând, deținătorul ecvideului, care poate fi proprietarul, ar trebui să răspundă pentru identificarea ecvideelor conform prezentului regulament.
(8) Pentru a asigura coerența legislației comunitare, este necesar ca metodele de identificare a ecvideelor stipulate în prezentul regulament să se aplice fără a aduce atingere Deciziei 96/78/CE a Comisiei din 10 ianuarie 1996 de stabilire a criteriilor privind înscrierea și înregistrarea ecvideelor în registrele genealogice în scopul reproducției (12).
(9) Aceste metode trebuie să respecte principiile stabilite de organizațiile de crescători autorizate în conformitate cu Decizia 92/353/CEE a Comisiei din 11 iunie 1992 privind criteriile de autorizare și de recunoaștere a organizaților sau asociațiilor care țin sau creează registre genealogice pentru ecvideele înregistrate (13). Conform respectivei decizii, numai organizația sau asociația care ține registrul genealogic al originii rasei stabilește principiile privind sistemul de identificare a ecvideelor, împărțirea registrului genealogic pe clase și filiația pe baza registrelor genealogice.
(10) În plus, este necesar ca certificatul de origine menționat la articolul 4 alineatul (2) litera (d) din Directiva 90/427/CEE, care se încorporează în documentul de identificare, să menționeze toate informațiile necesare pentru a garanta faptul că ecvideele care sunt transferate de la un registru genealogic la altul sunt incluse în clasa de registru genealogic ale cărei criterii le îndeplinesc.
(11) În conformitate cu a treia liniuță de la articolul 1 din Decizia 96/510/CE a Comisiei din 18 iulie 1996 de stabilire a certificatelor genealogice și zootehnice referitoare la importul animalelor pentru reproducție, al materialului seminal, al ovulelor și al embrionilor acestora (14), certificatul zootehnic și genealogic pentru ecvideele înregistrate trebuie să fie conform cu documentul de identificare prevăzut de Decizia 93/623/CEE. Prin urmare, este necesar să se clarifice faptul că orice trimitere la Decizia 93/623/CEE, dar și la Decizia 2000/68/CE, ar trebui să fie interpretată ca trimitere la prezentul regulament.
(12) Întrucât toate ecvideele născute sau importate în Comunitate conform prezentului regulament ar trebui să fie identificate printr-un singur document de identificare, sunt necesare dispoziții speciale atunci când statutul de ecvidee pentru reproducție și producție este înlocuit de statutul de ecvidee înregistrate conform articolului 2 litera (c) din Directiva 90/426/CEE.
(13) Este necesar ca statele membre să poată stabili regimuri specifice pentru identificarea ecvideelor care trăiesc în condiții de sălbăticie sau semi-sălbăticie în zone sau teritorii specifice, inclusiv rezervații, pentru a asigura conformitatea cu articolul 2 alineatul (2) din Directiva 92/35/CEE.
(14) Dispozitivele electronice de identificare („transponderi”) pentru ecvidee au deja o utilizare practică largă la nivel internațional. Această tehnologie ar trebui să fie folosită pentru a garanta o legătură strânsă între ecvideu și mijloacele de identificare. Ecvideele trebuie să fie marcate cu un transponder, cu toate că ar trebui să fie prevăzute metode alternative folosite pentru verificarea identității animalului cu condiția ca aceste metode alternative să ofere garanții echivalente pentru a preveni emiterea mai multor documente de identificare.
(15) Cu toate că ecvideele trebuie să fie însoțite întotdeauna de documentul de identificare conform legislației comunitare în vigoare, este necesar să se prevadă o derogare de la această cerință atunci când acest lucru este imposibil sau puțin practic datorită reținerii documentului de identificare pe toată durata vieții ecvideului sau în cazul în care un astfel de document nu a fost emis având în vedere sacrificarea animalului înainte ca acesta să atingă vârsta maximă cerută pentru identificare.
(16) Este necesar ca aceste derogări să fie aplicate fără a aduce atingere articolului 14 din Directiva 2003/85/CE a Consiliului din 29 septembrie 2003 privind măsurile comunitare de combatere a febrei aftoase (15), care permite derogări de la anumite măsuri de combatere a bolii pentru ecvideele identificate pe exploatațiile în care a fost confirmată existența acestei boli.
(17) De asemenea, statele membre ar trebui să permită utilizarea unui document de identificare simplificat care să fie folosit pentru ecvideele care sunt transportate pe teritoriul lor. În mai multe zone au fost introduse carduri din plastic cu cipuri computerizate integrate („carduri inteligente”) drept dispozitive de stocare a datelor. Ar trebui să fie posibilă emiterea unor astfel de carduri inteligente ca o opțiune în plus pe lângă documentul de identificare, precum și utilizarea acestora în anumite condiții în locul documentului de identificare care însoțește ecvideele în timpul circulației pe teritoriul unui stat membru.
(18) Conform articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 2076/2005 din 5 decembrie 2005 de stabilire a dispozițiilor tranzitorii de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului (16), cerințele în materie de informații privind lanțul alimentar pentru ecvidee urmează să fie puse în aplicare până la sfârșitul anului 2009.
(19) Este necesar să se prevadă dispoziții în cazul în care documentul original de identificare, emis în conformitate cu prezentul regulament pentru toată durata vieții, a fost pierdut. Dispozițiile respective trebuie, pe cât posibil, să excludă deținerea ilegală a mai multor documente de identificare, astfel încât să fie descris corect statutul ecvideului ca animal destinat scarificării pentru consumul uman. În cazul în care sunt disponibile informații suficiente și controlabile, se emite un document duplicat care este indicat ca atare și care, în general, exclude animalul din lanțul alimentar. În alte cazuri, se emite un document înlocuitor, de asemenea, indicat ca atare, care, în plus, declasează ecvideul înregistrat anterior, atribuindu-i statutul de ecvideu pentru reproducție și producție.
(20) În conformitate cu articolele 4 și 5 din Directiva 90/426/CEE, documentul de identificare este un instrument de izolare a ecvideelor în cazul apariției unei boli pe exploatația în care acestea sunt deținute sau crescute. Prin urmare, este necesar să se stipuleze suspendarea valabilității respectivului document în scopul circulației în cazul apariției anumitor boli, printr-o mențiune corespunzătoare introdusă în documentul de identificare.
(21) Dacă decesul ecvideului survine altfel decât prin sacrificarea la abator, documentul de identificare trebuie să fie returnat organismului emitent de către autoritatea care supraveghează prelucrarea animalului mort, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (17), și trebuie să se asigure faptul că transponderul sau orice alte metode alternative, inclusiv marcaje, folosite pentru verificarea identității ecvideului, nu pot fi reciclate.
(22) Pentru a preveni intrarea transponderilor în lanțul alimentar, carnea de la animalele de la care nu a fost posibilă îndepărtarea transponderului la momentul sacrificării ar trebui să fie declarată improprie pentru consumul uman, în conformitate cu secțiunea II capitolul V din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (18).
(23) Standardizarea locului implantării transponderilor și înregistrarea acestui loc în documentele de identificare ar trebui să faciliteze localizarea transponderilor implantați.
(24) În conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (19), animalele vii pregătite în vederea plasării pe piață pentru consumul uman sunt definite drept alimente. Respectivul regulament prevede responsabilități extinse pentru operatorii din sectorul alimentar pe durata tuturor stadiilor de producție alimentară, inclusiv în ceea ce privește trasabilitatea animalelor producătoare de alimente.
(25) Ecvideele pentru reproducție și producție, precum și ecvideele înregistrate, pot deveni ecvidee destinate sacrificării, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (d) din Directiva 90/426/CEE, la un anumit stadiu al ciclului vieții acestora. Carnea solipedelor, termen echivalent pentru ecvidee, este definită în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (20).
(26) Conform alineatului (7) secțiunea III din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, operatorul de abatoare trebuie să primească și să verifice informațiile privind lanțul alimentar care cuprind detalii referitoare la originea, evoluția și gestionarea animalelor destinate producției alimentare și să acționeze în consecință. Autoritatea competentă poate permite ca informațiile privind lanțul alimentar referitoare la solipedele domestice să fie trimise către abator în același timp cu animalele decât să fie trimise în avans. Documentul de identificare al ecvideelor pentru sacrificare ar trebui, prin urmare, să fie cuprins în aceste informații privind lanțul alimentar.
(27) În conformitate cu alineatul (1), capitolul III, secțiunea II din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, medicul veterinar oficial trebuie să verifice conformitatea cu sarcina operatorului din sectorul alimentar de a garanta faptul că animalele acceptate în vederea sacrificării pentru consumul uman sunt identificate în mod corespunzător.
(28) În conformitate cu alineatul (8), secțiunea III din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, operatorii din sectorul alimentar trebuie să verifice pașapoartele de însoțire a solipedelor domestice pentru a se asigura de faptul că animalul este destinat sacrificării pentru consumul uman și, dacă acceptă animalul în vederea sacrificării, trebuie să prezinte pașaportul veterinarului oficial.
(29) Fără a aduce atingere Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 de instituire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse medicinale veterinare în alimentele de origine animală (21) și Directivei 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor ß-agoniste în creșterea animalelor (22), administrarea produselor medicamentoase veterinare pentru ecvidee face obiectul Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare (23).
(30) Articolul 10 alineatele (2) și (3) din Directiva 2001/82/CE prevede în cazul ecvideelor derogări specifice de la articolul 11 din directivă, cu privire la tratamentul animalelor producătoare de alimente cu produse medicamentoase care au o limită maximă stabilită de reziduuri pentru alte specii decât speciile țintă sau care sunt autorizate conform altor cerințe, cu condiția ca aceste ecvidee să fie identificate conform legislației comunitare și marcate în mod specific în documentul de identificare al acestora ca nefiind destinate sacrificării pentru consumul uman sau ca fiind destinate sacrificării pentru consumul uman în urma unei perioade de așteptare de cel puțin șase luni după ce au fost tratate cu substanțele enumerate în Regulamentul (CE) nr. 1950/2006 al Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire, în temeiul Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare, a unei liste de substanțe esențiale pentru tratarea ecvideelor (24).
(31) În scopul menținerii controlului asupra emiterii documentelor de identificare, trebuie înregistrată într-o bază de date o serie minimă de date relevante cu privire la emiterea unor astfel de documente. Bazele de date din diferitele state membre ar trebui să colaboreze, conform Directivei 89/608/CEE a Consiliului din 21 noiembrie 1989 privind asistența reciprocă pe care autoritățile administrative ale statelor membre și-o acordă și colaborarea dintre acestea și Comisie pentru a asigura punerea în aplicare a legislației în sectorul veterinar și zootehnic (25), pentru facilitarea schimbului de date.
(32) S-a convenit la nivel mondial între marile asociații crescătoare de cai și organizații sportive asupra sistemului UELN (Numărul universal de identificare a ecvideelor - Universal Equine Life Number). Acesta a fost dezvoltat la inițiativa Federației Internaționale pentru Creșterea Cailor de Concurs (WBFSH - World Breeding Federation for Sport Horses), a Comitetului Internațional pentru Registrul Genealogic (ISBC - International Stud-Book Committee), a Organizației Mondiale a Cailor Arabi (WAHO - World Arabian Horse Organization), a Conferinței Europene a Organizațiilor Cailor Arabi (ECAHO), a Conférence Internationale de l’Anglo-Arabe (CIAA), a Fédération Equestre Internationale (FEI) și a Union Européenne du Trot (UET), iar informațiile cu privire la acest sistem pot fi accesate pe site-ul UELN (26).
(33) Sistemul UELN este adecvat pentru înregistrarea atât a ecvideelor înregistrate, cât și a ecvideelor destinate reproducției și producției și permite crearea treptată de rețele computerizate pentru a garanta faptul că identitatea animalelor poate fi verificată în continuare în conformitate cu articolul 6 din Directiva 90/427/CEE privind ecvideele înregistrate.
(34) Atunci când codurile se alocă bazelor de date, respectivele coduri și formatul numerelor de identificare înregistrate ale fiecărui animal trebuie să fie în perfectă concordanță cu sistemul UELN stabilit. De aceea, este necesar ca lista codurilor UELN alocate să fie consultată înaintea alocării oricărui cod nou unei baze de date.
(35) Articolul 7 alineatul (3) din Directiva 90/426/CEE prevede ca medicul veterinar oficial să înregistreze numărul de identificare sau numărul documentului de identificare a ecvideului sacrificat și să transmită mai departe autorității competente de la locul de expediere, la cererea acesteia, o confirmare a faptului că animalul a fost sacrificat. În conformitate cu articolul 4 alineatul (4) litera (i) din directivă, după sacrificarea ecvideelor înregistrate, documentul lor de identificare este returnat organismului care l-a emis. Aceste cerințe se aplică, de asemenea, în cazul documentelor de identificare emise pentru ecvideele destinate reproducției și producției. Înregistrarea unui număr universal compatibil cu UELN și utilizarea acestuia pentru a identifica autoritățile sau organismele care au emis documentul de identificare ar trebui să faciliteze respectarea acestor cerințe. Atunci când este posibil, statele membre trebuie să recurgă la organismele de legătură pe care le-au desemnat conform articolului 35 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (27).
(36) Supervizarea veterinară necesară pentru a garanta sănătatea animală conform articolelor 4 și 5 din Directiva 90/426/CEE poate fi asigurată numai în cazul în care exploatația, astfel cum este aceasta definită la articolul 2 litera (a) din directivă, este identificată de către autoritatea competentă. Cerințele similare rezultă din aplicarea legislației alimentare în privința ecvideelor ca animale producătoare de alimente. Cu toate acestea, datorită frecvenței circulației ecvideelor, comparativ cu alte animale, nu ar trebui încercată stabilirea unei trasabilități obișnuite, în timp real, a ecvideelor. Prin urmare, este necesar ca identificarea ecvideelor să fie o primă etapă a sistemului de identificare și de înregistrare a ecvideelor, care urmează să fie încheiată în cadrul noii politici comunitare de sănătate animală.
(37) Pentru aplicarea uniformă a legislației comunitare privind identificarea ecvideelor în statele membre și garantarea clarității și transparenței acesteia, este necesar ca Deciziile 93/623/CEE și 2000/68/CE să fie abrogate și înlocuite cu prezentul regulament.
(38) Pentru a permite statelor membre să se adapteze la normele stabilite în prezentul regulament, ar trebui prevăzute măsuri tranzitorii.
(39) Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent privind lanțul alimentar și sănătatea animală și al Comitetului permanent zootehnic,