Recitale
(1) Consiliul urmează să adopte măsuri privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit, inclusiv privind anumite condiții legate funcțional de posibilitățile de pescuit. În temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), posibilitățile de pescuit se stabilesc în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv. În temeiul articolului 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit se repartizează statelor membre în așa fel încât să se asigure o relativă stabilitate a activităților de pescuit desfășurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc sau activitate de pescuit.
(2) Prin urmare, capturile totale admisibile (TAC) ar trebui să fie stabilite, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, ținându-se seama de aspectele biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil pentru toate sectoarele de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate cu ocazia consultării părților interesate.
(3) Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (2) stabilește un plan multianual pentru stocurile de cod (Gadus morhua), hering (Clupea harengus) și șprot (Sprattus sprattus) din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective. În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din regulamentul menționat, planul respectiv urmărește să contribuie la îndeplinirea obiectivelor PCP. Planul urmărește, de asemenea, să garanteze că exploatarea resurselor biologice marine reface și menține populațiile de specii exploatate peste nivelurile care permit obținerea randamentului maxim sustenabil (MSY). De asemenea, planul urmărește să contribuie la garantarea faptului că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt sustenabile pe termen lung din punctul de vedere al mediului și sunt gestionate într-un mod care este coerent cu obiectivul de a realiza beneficii economice, sociale și de ocupare a forței de muncă și cu obiectivul de a contribui la disponibilitatea aprovizionării cu alimente. Printre aceste obiective, astfel cum se specifică la articolul 2 alineatul (5) literele (c) și (f) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, se numără crearea condițiilor pentru o industrie viabilă și competitivă a pescuitului, a capturării și a prelucrării resurselor piscicole și pentru activități desfășurate pe uscat legate de pescuit viabile și competitive. În plus, acestea urmăresc să asigure un nivel de trai echitabil pentru persoanele care depind de activitățile de pescuit, ținând seama în special de pescuitul costier și de aspectele socioeconomice.
(4) La 28 mai 2025, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) și-a publicat avizul anual privind stocurile de pește din Marea Baltică pentru 2026. Pentru codul din estul Mării Baltice, ICES doar și-a reiterat avizul emis anterior pentru 2025. Potrivit ICES, majoritatea activităților de pescuit din Marea Baltică sunt caracterizate, cel puțin într-o anumită măsură, de o amestecare a stocurilor. Această amestecare se referă atât la stocuri care sunt gestionate prin TAC, cât și la stocuri care nu sunt gestionate prin TAC. Gradul cel mai important de amestecare are loc între speciile pelagice și speciile demersale.
(5) Pentru 2026, ICES recomandă capturi zero de hering din vestul Mării Baltice, de cod din estul și vestul Mării Baltice și de somon de Atlantic (Salmo salar) în subdiviziunile ICES 22-31 (denumit în continuare „somon din bazinul principal”). Codul este capturat în mod accidental în cadrul tuturor activităților de pescuit, heringul din vestul Mării Baltice este capturat în mod accidental în cadrul activităților de pescuit direcționat de șprot, iar somonul din bazinul principal este capturat în mod accidental în cadrul diverselor activități de pescuit. Prin urmare, dacă TAC pentru aceste stocuri ar fi stabilite la nivelurile recomandate de ICES, obligația de a debarca integral capturile din stocurile respective, inclusiv capturile accidentale din acestea în cadrul activităților de pescuit mixt, ar conduce la fenomenul speciilor de blocaj. „Speciile de blocaj” sunt specii pentru care nu există cotă, ceea ce poate determina încetarea activităților de pescuit ale uneia sau mai multor nave de pescuit, chiar dacă acestea au încă cote pentru alte specii. O situație de blocaj ar afecta în special navele care pescuiesc specii de pești plați și pelagici, ceea ce le-ar putea obliga să înceteze operațiunile de pescuit în 2026 și ar duce la o încheiere prematură a acestor activități de pescuit. Pe baza datelor furnizate de Observatorul pieței europene pentru produse provenite din pescuit și din acvacultură, valoarea la prima vânzare a capturilor relevante de cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa), de șprot și de hering permise în limitele TAC și preconizate să fie realizate în zona respectivă de pescuit este estimată la 25 300 000 EUR, la 55 700 000 EUR și, respectiv, la 43 400 000 EUR. Numeroase activități de pescuit, în special cele de pescuit costier la scară mică de specii care nu sunt gestionate prin TAC, ar fi nevoite, de asemenea, să înceteze în 2026. Pentru a se asigura un echilibru între menținerea activităților de pescuit, având în vedere eventualele implicații socioeconomice grave în cazul încetării acestor activități și necesitatea de a atinge o stare biologică bună pentru aceste stocuri și luând în considerare dificultatea de a pescui toate stocurile din cadrul unei activități de pescuit mixt la nivelul MSY, TAC ar trebui să fie menținute exclusiv pentru capturile accidentale inevitabile de hering din vestul Mării Baltice, de cod din estul și vestul Mării Baltice și de somon din bazinul principal.
(6) În ceea ce privește stocul de cod din estul Mării Baltice, ICES a recomandat zero capturi pentru stocul respectiv începând din 2019. Din cauză că stocul rămâne în aceeași stare critică, pentru 2026 ICES și-a reiterat avizul emis anterior pentru 2025, în care ICES se arăta încrezător în ceea ce privește tendințele biomasei stocului și estima că biomasa era cu mult sub nivelul de referință pentru conservare (Blim), sub care poate fi redusă capacitatea de reproducere. Prin urmare, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1139 și cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, activitățile de pescuit direcționat ar trebui să fie suspendate și să fie adoptate măsuri de remediere legate funcțional de acestea. În conformitate cu alineatul (1) și alineatul (5) literele (c) și (f) de la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit pentru capturile accidentale inevitabile ar trebui să fie stabilite la un nivel scăzut, pentru a se evita implicațiile socioeconomice potențial grave care ar rezulta din stabilirea la zero a posibilităților de pescuit.
(7) În ceea ce privește stocul de cod din vestul Mării Baltice, după ce a recomandat un nivel scăzut de capturi timp de mai mulți ani, ICES recomandă capturi zero pentru 2026 deoarece biomasa stocului este estimată a fi sub nivelul Blim în 2025 și nu se întrevede refacerea peste nivelul Blim în 2027. Prin urmare, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1139 și cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, activitățile de pescuit direcționat ar trebui să fie suspendate și să fie adoptate măsuri de remediere legate funcțional de acestea. În conformitate cu alineatul (1) și alineatul (5) literele (c) și (f) de la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit pentru capturile accidentale inevitabile ar trebui să fie stabilite la un nivel scăzut, pentru a se evita consecințele socioeconomice care ar rezulta din stabilirea unor posibilități de pescuit egale cu zero.
(8) În ceea ce privește somonul din bazinul principal, ICES și-a menținut avizul de zero capturi, luând în considerare, în același timp, pentru 2026, posibilitatea continuării pe timpul perioadei de vară a activităților de pescuit costier comercial și recreativ direcționat în zona situată la nord de latitudinea 59o 30′ N (subdiviziunile ICES 29 Nord-31). De asemenea, ICES și-a redus și mai mult avizul privind capturile în comparație cu 2025, din cauza incertitudinilor suplimentare cu privire la abundența somonului din bazinul principal în râul cu cea mai importantă populație de somon din bazinul principal. Prin urmare, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, nivelul posibilităților de pescuit, precum și zona și perioada de pescuit ar trebui să fie stabilite în conformitate cu avizul ICES și să fie menținute măsurile de remediere legate funcțional de acestea.
(9) Pentru a asigura utilizarea deplină a posibilităților de pescuit costier de somon în subdiviziunea ICES 32, ar trebui să se mențină flexibilitatea interzonală limitată pentru somon între subdiviziunile ICES 22-31 și subdiviziunea ICES 32.
(10) Pentru a reduce riscul de raportare eronată a somonului ca păstrăv de mare în cadrul activităților de pescuit de somon, pescuitul de păstrăv de mare ar trebui să fie interzis dincolo de patru mile marine măsurate de la liniile de bază și să fie limitate capturile accidentale de păstrăv de mare la 3 % din captura combinată de păstrăv de mare și somon.
(11) Măsurile privind pescuitul recreativ de cod și somon din bazinul principal și măsurile de conservare a stocurilor de păstrăv de mare și de somon nu ar trebui să aducă atingere măsurilor naționale mai stricte adoptate în conformitate cu articolele 19 și 20 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(12) În ceea ce privește heringul din Golful Botnic, ICES estimează că biomasa a continuat să scadă și se află în prezent la jumătate între nivelul Blim și nivelul de referință pentru conservare (MSY Btrigger), nivel sub care trebuie luate măsuri de remediere adecvate pentru a asigura revenirea rapidă a stocului la niveluri peste cele care pot asigura MSY. ICES menționează, de asemenea, incertitudini în ceea ce privește estimarea grupelor de vârstă mică și a greutății preconizate în funcție de vârstă. În plus, ICES constată în continuare că este puțin probabil să se înregistreze o creștere a proporției de exemplare mature în cadrul populației dacă posibilitățile de pescuit ar fi stabilite la valoarea FMSY. În plus, ICES observă că este probabil ca stocul să fie vulnerabil la pierderea diversității genetice. Prin urmare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1139, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în mod corespunzător și, ca măsură de remediere legată funcțional de acestea, să fie stabilită o perioadă de închidere de trei luni a zonei de reproducere.
(13) În ceea ce privește heringul din vestul Mării Baltice, ICES recomandă capturi zero pentru stocul respectiv pentru al optulea an consecutiv. La fel ca în 2024, ICES a revizuit estimările privind biomasa în sens descrescător pentru anii precedenți și estimează că biomasa este de doar 52 % din Blim în 2025, chiar dacă a crescut continuu din 2021. În plus, refacerea stocurilor de adulți rămâne la niveluri minime istorice și nu se preconizează o refacere a biomasei peste nivelul Blim în 2027. În conformitate cu alineatul (1) și alineatul (5) literele (c) și (f) de la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit pentru capturile accidentale inevitabile ar trebui să fie stabilite la un nivel scăzut, pentru a se evita consecințele socioeconomice care ar rezulta din stabilirea posibilităților de pescuit la nivelul zero.
(14) În ceea ce privește heringul din zona centrală a Mării Baltice, ICES estimează că, în cea mai mare parte a ultimilor 30 de ani, stocul s-a situat sub nivelul Blim. ICES estimează că, în urma creșterii greutății preconizate în funcție de vârstă și a gradului mai puternic de refacere a stocului de adulți în 2022, stocul s-a situat peste nivelul Blim începând din 2024, dar că acesta este încă mult sub nivelul MSY Btrigger. ICES estimează că refacerea stocului de adulți în 2024 și 2025 ar putea fi puternică, dar subliniază că aceste estimări sunt incerte. Refacerea stocului de adulți în 2023 este sub medie. În plus, ICES amintește că raportarea eronată continuă a speciilor sporește incertitudinea avizului. Prin urmare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1139, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în mod corespunzător și, ca măsură de remediere legată funcțional de acestea, să fie stabilită o perioadă de închidere de trei luni a zonei de reproducere.
(15) În ceea ce privește heringul din Golful Riga și cambula de Baltica, ICES estimează că biomasa se situează peste nivelul MSY Btrigger, iar presiunea exercitată de pescuit asupra stocurilor se află sub nivelul FMSY. Prin urmare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1139, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în mod corespunzător.
(16) În ceea ce privește șprotul, ICES estimează că, deși biomasa se situează în continuare peste nivelul MSY Btrigger, aceasta a continuat să scadă din cauza nivelului minim istoric confirmat al refacerii stocurilor de adulți din perioada 2021-2023. În 2025 biomasa este estimată ca fiind la cel mai scăzut nivel de după 1990 și aproape de MSY Btrigger. ICES estimează că refacerea stocului de adulți în 2024 ar fi putut fi excepțional de ridicată, dar subliniază că estimarea este incertă și că probabilitatea ca biomasa să se situeze sub nivelurile de referință pentru conservare ar putea fi subestimată. În plus, ICES amintește că raportarea eronată continuă a speciilor sporește incertitudinea avizului. Prin urmare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1139, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în mod corespunzător și să fie menținută perioada existentă de închidere de trei luni a zonei de reproducere.
(17) Utilizarea posibilităților de pescuit stabilite prin prezentul regulament va fi monitorizată și controlată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (3), în special cu articolele 33 și 34 din respectivul regulament, în ceea ce privește înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit către Comisie. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor reglementate prin prezentul regulament.
(18) La articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (4) se prevede o flexibilitate de la an la an în ceea ce privește cotele pentru stocurile care fac obiectul atât al unor TAC de precauție, cât și al unor TAC analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, la stabilirea TAC, Consiliul decide cu privire la stocurile cărora nu li se aplică articolele 3 și 4, în special în funcție de starea lor biologică. În plus, la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se prevede o flexibilitate de la an la an suplimentară pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Pentru a se evita o flexibilitate excesivă care ar submina realizarea obiectivelor PCP, flexibilitatea de la an la an în ceea ce privește cotele în temeiul articolelor 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu ar trebui să se aplice cumulativ. Flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 ar trebui, dacă este cazul, să fie exclusă în funcție de starea biologică a stocurilor.
(19) Biomasa stocurilor de cod din estul Mării Baltice, de cod din vestul Mării Baltice și de hering din vestul Mării Baltice se situează sub nivelul Blim. Pentru toate aceste stocuri, în 2026 ar trebui să fie permise numai capturile accidentale și activități de pescuit în scop științific. Prin urmare, având în vedere reziliența relativ scăzută a ecosistemului Mării Baltice, statele membre care au o cotă din respectivele TAC s-au angajat să nu aplice flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru stocurile respective în 2026, astfel încât capturile din 2026 să nu depășească respectivele TAC. În plus, la sud de latitudinea 59o 30′ N, biomasa a aproape tuturor stocurilor din râuri de somon din bazinul principal se situează sub nivelul-limită de referință pentru producția de somon tânăr (Rlim) și în 2026 sunt permise numai capturile accidentale și activitățile de pescuit în scop științific. Prin urmare, statele membre în cauză și-au asumat un angajament similar privind flexibilitatea de la an la an în ceea ce privește capturile de somon din bazinul principal în 2026.
(20) Regulamentul (UE) 2025/202 (5) al Consiliului stabilește TAC pentru merluciu norvegian (Trisopterus esmarkii) din diviziunea ICES 3a (Skagerrak-Kattegat), în apele Regatului Unit și în apele Uniunii din subzona ICES 4 și în apele Regatului Unit din diviziunea ICES 2a (Marea Nordului). Uniunea și Regatul Unit au organizat, la 20 octombrie 2025, consultări bilaterale cu privire la TAC pentru merluciul norvegian în zonele respective pentru perioada 1 noiembrie 2025-31 octombrie 2026. Consultările respective au avut loc în temeiul articolului 498 alineatul (2) din Acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (6). Uniunea a participat la consultările respective pe baza precizărilor din poziția Uniunii care a fost aprobată de Consiliu la 14 octombrie 2025, în temeiul articolului 2 din Decizia (UE) 2021/1875 a Consiliului (7). Uniunea și Regatul Unit au convenit asupra unei TAC pe baza avizului ICES pentru merluciul norvegian din subzona ICES 4 și din diviziunea ICES 3a pentru perioada respectivă, aviz care a fost publicat la 10 octombrie 2025. Rezultatul consultărilor a fost consemnat într-un proces-verbal care a fost semnat de șeful delegației Uniunii și de șeful delegației Regatului Unit la 24 octombrie 2025. TAC pentru perioada 1 noiembrie 2025-31 octombrie 2026 ar trebui să fie stabilită la nivelul indicat în respectivul proces-verbal.
(21) Regulamentul (UE) 2025/202 stabilește captura totală admisibilă (TAC) pentru tonul alb (Thunnus alalunga) în Marea Mediterană pentru anul 2025. La 29 septembrie 2025, Turcia a convenit să transfere Uniunii 50 kg din cota sa de ton alb în Marea Mediterană pentru anul 2025, în conformitate cu normele aplicabile adoptate de Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic în ceea ce privește transferurile. Transferul respectiv ar trebui să fie transpus în dreptul Uniunii.
(22) Prin urmare, Regulamentul (UE) 2025/202 ar trebui să fie modificat în consecință.
(23) Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și pentru a se garanta mijloacele de subzistență pentru pescari, dispozițiile prezentului regulament în ceea privește Marea Baltică ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2026. Dispozițiile de modificare a Regulamentului (UE) 2025/202 referitoare la merluciul norvegian din Skagerrak-Kattegat și din Marea Nordului ar trebui să se aplice retroactiv de la 1 noiembrie 2025 până la 31 octombrie 2026, deoarece acesta este sezonul de pescuit pentru merluciul norvegian. Dispozițiile de modificare a Regulamentului (UE) 2025/202 referitoare la tonul alb din Marea Mediterană ar trebui să se aplice retroactiv de la 1 ianuarie 2025, pentru a menține perioada de raportare pentru TAC, care se aplică de la 1 ianuarie 2025. Această aplicare retroactivă nu afectează principiile securității juridice și încrederii legitime, întrucât cotele aferente TAC respective nu au fost încă epuizate sau au fost mărite. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,