Recitale
(1) Consiliul urmează să adopte măsuri privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit, inclusiv privind anumite condiții legate funcțional de respectivele posibilități de pescuit, după caz. În temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1), posibilitățile de pescuit se stabilesc în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv. În temeiul articolului 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit repartizate statelor membre urmează să asigure o relativă stabilitate a activităților de pescuit desfășurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc de pește sau activitate de pescuit.
(2) Prin urmare, capturile totale admisibile (TAC) ar trebui să fie stabilite, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza avizelor științifice disponibile, ținându-se seama de aspectele biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil pentru toate sectoarele de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate cu ocazia consultării părților interesate.
(3) În temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, de la 1 ianuarie 2019 toate stocurile pentru care există limite de captură fac obiectul obligației de debarcare, deși se aplică anumite excepții. Pe baza recomandărilor comune transmise de statele membre și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia a adoptat acte delegate care prevăd detaliile pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare pentru anumite activități de pescuit.
(4) Posibilitățile de pescuit pentru stocurile care fac obiectul obligației de debarcare ar trebui să țină seama de faptul că, în principiu, aruncarea capturilor înapoi în mare nu mai este permisă. Prin urmare, posibilitățile de pescuit ar trebui să se bazeze pe cifra din aviz pentru capturile totale, astfel cum este furnizată de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES). Cantitățile care, prin excepție de la obligația de debarcare, pot continua să fie aruncate înapoi în mare ar trebui să fie deduse din respectiva cifră din aviz pentru capturile totale. În plus, posibilitățile de pescuit pentru stocurile pentru care ICES oferă numai un aviz privind debarcările ar trebui să fie stabilite pe baza avizului respectiv.
(5) Prin Regulamentul (UE) 2018/973 al Parlamentului European și al Consiliului (2) a fost stabilit un plan multianual pentru Marea Nordului (denumit în continuare „Planul multianual pentru Marea Nordului”) și prin Regulamentul (UE) 2019/472 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a fost stabilit un plan multianual pentru apele occidentale (denumit în continuare „Planul multianual pentru apele occidentale”). Planul multianual pentru Marea Nordului și Planul multianual pentru apele occidentale stabilesc obiective și măsuri pentru gestionarea pe termen lung a stocurilor vizate de aceste planuri multianuale. Posibilitățile de pescuit pentru stocurile enumerate la articolul 1 alineatul (1) din regulamentele respective (denumite în continuare „stocurile-țintă”) ar trebui să fie stabilite în conformitate cu valorile mortalității prin pescuit care conduc la captura maximă durabilă (MSY) (denumite în continuare „intervale FMSY”) sau la un nivel mai scăzut și în conformitate cu garanțiile prevăzute în regulamentele respective. Intervalele FMSY sunt stabilite în avizul ICES relevant. În cazul în care nu sunt disponibile informații științifice adecvate, posibilitățile de pescuit pentru stocurile-țintă sau stocurile menționate la articolul 1 alineatul (4) din regulamentele respective (denumite în continuare „stocurile capturate accidental”) ar trebui să fie stabilite în conformitate cu abordarea precaută, astfel cum se prevede în regulamentele respective.
(6) În conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din Planul multianual pentru Marea Nordului și cu articolul 4 alineatul (7) din Planul multianual pentru apele occidentale, posibilitățile de pescuit pentru stocurile-țintă ar trebui să fie stabilite astfel încât să se asigure că există o probabilitate mai mică de 5 % ca biomasa să scadă sub nivelul-limită de referință al biomasei (Blim) (4).
(7) În conformitate cu articolul 7 din Planul multianual pentru Marea Nordului și cu articolul 8 din Planul multianual pentru apele occidentale, în cazul în care avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere a oricăruia dintre stocurile-țintă este sub MSY Btrigger (5), urmează să fie luate măsuri de remediere, mai ales posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite la un nivel care corespunde mortalității prin pescuit reduse proporțional ținându-se seama de scăderea biomasei. În cazul în care avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere a oricăruia dintre stocurile-țintă este sub Blim, urmează să fie luate măsuri de remediere suplimentare pentru a se asigura revenirea rapidă a stocului la niveluri peste cele capabile să asigure MSY. În special, respectivele măsuri de remediere pot include suspendarea activităților de pescuit direcționat care vizează stocul respectiv și reducerea adecvată a posibilităților de pescuit pentru stocurile respective sau pentru alte stocuri din cadrul activităților respective de pescuit.
(8) Există anumite stocuri pentru care ICES fie recomandă capturi zero sau capturi scăzute fie prevede ca o probabilitate mai mică de 5 % ca biomasa să scadă sub Blim ar putea fi obținută numai cu capturi reduse, ar putea fi obținută numai cu capturi zero sau nu s-ar realiza nici măcar cu capturi zero. Cu toate acestea, dacă TAC pentru aceste stocuri ar fi stabilite la nivelurile recomandate de ICES, obligația de a debarca integral capturile, inclusiv capturile accidentale din stocurile respective în cadrul pescuitului mixt, ar conduce la fenomenul „speciilor de blocaj”. „Speciile de blocaj” sunt specii pentru care nu există cotă, ceea ce poate determina încetarea activităților de pescuit ale uneia sau mai multor nave de pescuit, chiar dacă acestea au încă cote pentru alte specii. În temeiul articolului 5 alineatul (3) din Planul multianual pentru Marea Nordului și din Planul multianual pentru apele occidentale și al articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, coroborat cu articolul 2 alineatul (1) și alineatul (5) literele (c) și (f) din regulamentul respectiv și pentru a se ajunge la un echilibru între menținerea activităților de pescuit, având în vedere implicațiile socioeconomice potențial grave ale nerealizării acestui lucru, și necesitatea de a atinge o stare biologică bună pentru stocurile respective, ținând seama de dificultatea de a pescui toate stocurile în cadrul unei activități de pescuit mixt la nivelul MSY, este oportun să se stabilească TAC specifice pentru capturile accidentale din stocurile respective. Respectivele TAC pentru capturi accidentale ar trebui să fie stabilite la niveluri care să asigure reducerea mortalității pentru stocurile respective sau stabilitatea biomasei acestora și să ofere stimulente pentru îmbunătățirea selectivității și să evite capturile accidentale din stocurile respective. Pentru a reduce capturile din stocurile pentru care sunt stabilite TAC de capturi accidentale, posibilitățile de pescuit pentru activitățile de pescuit prin care se capturează pești provenind din stocurile respective ar trebui să fie stabilite la niveluri care să contribuie la refacerea biomasei stocurilor vulnerabile până la niveluri sustenabile.
(9) Pentru a garanta, în măsura în care este posibil, utilizarea posibilităților de pescuit în cadrul pescuitului mixt în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, ar trebui să fie creată o rezervă comună pentru schimburile de cote pentru ca statele membre care nu beneficiază de nicio cotă să își poată acoperi capturile accidentale inevitabile.
(10) În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pentru stocurile care nu sunt vizate de Planul multianual pentru Marea Nordului sau de Planul multianual pentru apele occidentale, în cazul în care sunt disponibile informații științifice adecvate, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în conformitate cu mortalitatea prin pescuit a MSY și, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în conformitate cu abordarea precaută a gestionării pescuitului, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(11) Pentru anumite stocuri, avizul ICES rămâne valabil timp de mai mulți ani și rămâne cel mai bun aviz științific disponibil pentru întreaga perioadă a avizului. În aceste cazuri, ar trebui stabilite TAC anuale care să acopere întreaga perioadă a avizului (denumită în continuare „TAC multianuală”). Cu toate acestea, dacă în perioada respectivă devin disponibile noi avize ale ICES, ar trebui să se asigure faptul că TAC multianuală rămâne în concordanță cu noul aviz. În plus, ar trebui să se asigure faptul că deducerile anuale din cotele Uniunii, pentru a se ține seama de excepțiile de la obligația de debarcare, rămân în concordanță cu datele disponibile.
(12) Conform avizului ICES pentru 2025, se preconizează că biomasa bibanului-de-mare european (Dicentrarchus labrax) din diviziunile ICES 8a și 8b va scădea și mai mult în 2024, rămânând sub MSY Btrigger, însă peste Blim. Prin urmare, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Planul multianual pentru apele occidentale, Spania și Franța se asigură împreună că, atunci când își stabilesc cotele pentru pescuitul comercial pentru stocul respectiv, suma debarcărilor comerciale, a capturilor aruncate înapoi în mare în urma pescuitului comercial, a debarcărilor din pescuitul recreativ și a capturilor aruncate înapoi în mare în urma pescuitului recreativ este mai mică decât valoarea FMSY pentru capturile totale (6), astfel cum este redusă proporțional pentru a ține seama de scăderea biomasei. Pentru a permite Comisiei să monitorizeze aplicarea corectă a obiectivelor și a normelor stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și în Planul multianual pentru apele occidentale, statele membre ar trebui să îi transmită Comisiei informații cu privire la cotele respective.
(13) Măsurile suplimentare care reglementează pescuitul recreativ de biban-de-mare european în diviziunile ICES 8a și 8b ar trebui să fie menținute, având în vedere impactul semnificativ al pescuitul recreativ asupra biomasei stocului respectiv și ținând seama de scăderea biomasei.
(14) Există anumite stocuri pentru care ICES recomandă capturi peste un nivel scăzut. Cu toate acestea, dacă TAC pentru stocurile respective ar fi stabilite la nivelurile respective, obligația de a debarca integral capturile, inclusiv capturile accidentale din stocurile respective în cadrul pescuitului mixt, ar conduce la fenomenul „speciilor de blocaj” și la închiderea prematură a anumitor activități de pescuit. În temeiul articolului 5 alineatul (3) din Planul multianual pentru Marea Nordului și din Planul multianual pentru apele occidentale și al articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, coroborat cu articolul 2 alineatul (1) și alineatul (5) literele (c) și (f) din regulamentul respectiv și pentru a se ajunge la un echilibru între menținerea activităților de pescuit, având în vedere implicațiile socioeconomice potențial grave ale nerealizării acestui lucru, și necesitatea de a atinge o stare bună pentru stocurile respective, ținând seama de dificultatea de a pescui toate stocurile în cadrul unei activități de pescuit mixt la nivelul MSY, este oportun să se stabilească TAC specifice pentru capturile accidentale din stocurile respective. Respectivele TAC pentru capturile accidentale ar trebui să fie stabilite pe baza unor dovezi care să demonstreze că stabilirea TAC la nivelul recomandat de ICES ar conduce atât la închiderea prematură a uneia sau mai multor activități de pescuit, cât și ar putea avea un impact socioeconomic potențial grav. În plus, TAC respective pentru capturile accidentale ar trebui să fie stabilite la niveluri care reduc fenomenul „speciilor de blocaj” și închiderea prematură a anumitor activități de pescuit, reduc impactul socioeconomic asociat și reduc mortalitatea prin pescuit pentru stocurile respective sau asigură faptul că biomasa lor rămâne stabilă, precum și să ofere stimulente pentru îmbunătățirea selectivității și evitarea capturilor accidentale din stocurile respective.
(15) Conform avizului științific, capturile recreative de polac (Pollachius pollachius) în subzonele ICES 8, 9 și 10 și în apele Uniunii din zona CECAF 34.1.1 nu sunt neglijabile. Prin urmare, este oportun să se mențină limite pentru pescuitul recreativ în zonele respective. Pentru a proteja zonele de depunere a icrelor și pentru a limita capturile de puiet, niciun specimen de polac nu poate să fie capturat și reținut în perioada 1 ianuarie-30 aprilie în cadrul pescuitului recreativ, în timp ce maximum două exemplare ar putea fi permise pentru restul anului.
(16) În mai 2022, ICES a indicat că, în pofida eforturilor depuse de statele membre pentru refacerea stocurilor de anghilă europeană (Anguilla anguilla), nu s-au înregistrat progrese generale în ceea ce privește atingerea obiectivului privind evadarea în mare a 40 % din biomasa de anghilă argintie în întreaga Uniune, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului (7), și că nu au fost observate tendințe clare în ceea ce privește mortalitatea. În noiembrie 2024, ICES a recomandat din nou ca, atunci când se aplică abordarea precaută, să existe capturi zero de anghilă europeană în toate habitatele și în toate etapele vieții, în întreaga arie de răspândire naturală, care include Atlanticul de Nord-Est și Marea Mediterană. Această recomandare este valabilă atât pentru capturile realizate în cadrul pescuitului recreativ, cât și pentru cele din cadrul pescuitului comercial și include capturile de puiet de anghilă pentru repopulare și pentru acvacultură.
(17) Regulamentul (UE) 2023/194 al Consiliului (8) a prelungit la șase luni perioada de interdicție pentru orice activitate de pescuit comercial de anghilă în apele marine și salmastre ale Uniunii din Atlanticul de Nord-Est. De asemenea, regulamentul în cauză a interzis orice pescuit recreativ de anghilă în apele respective. S-a considerat că o perioadă de interdicție de șase luni ar proteja mai bine stocul decât măsurile Uniunii și naționale puse în aplicare până în 2022. De asemenea, s-a considerat că prelungirea perioadei de interdicție ar permite atingerea obiectivului privind evadarea în mare a cel puțin 40 % din anghilele argintii, prevăzut la articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1100/2007. Regulamentul (UE) 2024/257 al Consiliului (9) a menținut măsurile respective, clarificând în același timp criteriile de stabilire a perioadei de interdicție și posibila derogare pentru continuarea pescuitului limitat de anghilă în cursul perioadei de migrare a anghilei. Având în vedere starea critică continuă a anghilei europene, este oportun să se mențină măsurile respective în 2025.
(18) În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1100/2007, repopularea cu puiet de anghilă este o măsură de conservare aleasă de anumite state membre în cadrul planurilor lor de gestionare pentru anghilă. Pentru a permite statelor membre respective să continue punerea în aplicare a acestei măsuri, pot fi necesare capturi de puiet de anghilă din apele marine și salmastre ale Uniunii din Atlanticul de Nord-Est la momentul potrivit al anului și, eventual, în cursul perioadei sau perioadelor lor principale de migrație. Prin urmare, statele membre pot permite continuarea pescuitului de puiet de anghilă exclusiv pentru repopulare timp de încă 50 de zile în cursul perioadei sau perioadelor principale de migrație ale puietului de anghilă.
(19) În avizul său pentru anumite stocuri de elasmobranhii (vulpi, rechini și pisici de mare), ICES recomandă capturi zero, din cauza stării lor precare de conservare sau atunci când până și o activitate de pescuit limitată ar putea genera un risc grav pentru conservare. În plus, aceste elasmobranhii au rate de supraviețuire ridicate atunci când sunt aruncate înapoi în mare. În consecință, capturile din aceste stocuri ar trebui să fie aruncate înapoi în mare, mai degrabă decât debarcate, deoarece se consideră că aruncarea înapoi în mare nu determină o creștere semnificativă a mortalității prin pescuit a acestora și chiar ar sprijini conservarea stocurilor respective. Prin urmare, pescuitul acestor specii ar trebui interzis, deoarece, în temeiul articolului 15 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare nu se aplică speciilor pentru care pescuitul este interzis. Atunci când sunt capturate accidental, speciile respective ar trebui să fie eliberate imediat înapoi în mare nevătămate.
(20) Pentru a se maximiza utilizarea posibilităților de pescuit, este adecvat să se permită implementarea unui mecanism flexibil între anumite zone în care se aplică TAC care vizează același stoc biologic.
(21) La articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (10) se prevede o flexibilitate de la an la an în ceea ce privește cotele pentru stocurile care fac obiectul atât al unor TAC de precauție cât și al unor TAC analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul menționat, Consiliul urmează să decidă, atunci când stabilește TAC, stocurile cu privire la care nu se aplică articolele 3 și 4 din regulamentul respectiv, în special conform stării biologice a acestora. În plus, articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede o flexibilitate de la an la an suplimentară pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Pentru a se evita o flexibilitate excesivă care ar submina realizarea obiectivelor PCP, flexibilitatea de la an la an pentru cote în temeiul articolelor 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013nu ar trebui să se aplice cumulativ. În cele din urmă, flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 ar trebui, după caz, să fie exclusă în funcție de starea biologică a stocurilor.
(22) Atunci când o TAC este repartizată unui singur stat membru, ar trebui ca respectivul stat membru să fie abilitat să stabilească nivelul acesteia, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). O astfel de abilitare este adecvată, cu condiția ca, atunci când stabilește nivelul TAC, statul membru să respecte obiectivele și normele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în Planul multianual pentru Marea Nordului și în Planul multianual pentru apele occidentale. Pentru a permite Comisiei să monitorizeze aplicarea corectă a obiectivelor și a normelor stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în Planul multianual pentru Marea Nordului și în Planul multianual pentru apele occidentale, statele membre ar trebui să îi transmită Comisiei informații cu privire la respectivele TAC. În plus, Comisia poate solicita Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) să evalueze respectivele TAC și, în cazul în care CSTEP estimează că respectivele TAC nu respectă obiectivele și normele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în Planul multianual pentru Marea Nordului și în Planul multianual pentru apele occidentale, statele membre ar trebui să revizuiască TAC în conformitate cu avizul CSTEP.
(23) Este necesar să se stabilească limitările efortului de pescuit pentru limba-de-mare (Solea solea) în vestul Canalului Mânecii (diviziunea ICES 7e) în conformitate cu articolul 12 din Panul multianual pentru apele occidentale.
(24) Este necesar să fie stabilite plafoane ale efortului de pescuit pentru 2025 în conformitate cu articolele 6, 11, 13 și 16 din Regulamentul (UE) 2023/2053 al Parlamentului European și al Consiliului (11).
(25) Utilizarea posibilităților de pescuit disponibile pentru navele de pescuit din Uniune prevăzute în prezentul regulament se face în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (12), în special la articolele 33 și 34 din respectivul regulament, referitoare la înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care urmează să fie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.
(26) În cadrul reuniunii sale anuale din 2024, Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) a adoptat o TAC pentru părțile contractante la Convenția NEAFC pentru sebastă de adânc (Sebastes mentella) în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 2 pentru 2025, care poate fi pescuită în perioada 1 iulie 2025-30 noiembrie 2025. Cota Uniunii pentru sebastă de adânc în zona respectivă pentru 2025 ar trebui stabilită la nivelul TAC respective. În plus, odată ce TAC este utilizată integral de părțile contractante la Convenția NEAFC și pescuitul este închis, statele membre ar trebui să interzică pescuitul direcționat de sebastă de adânc de către navele care le arborează pavilionul.
(27) NEAFC a adoptat pentru 2025 aceleași măsuri de conservare ca în 2024 pentru cele două stocuri de sebastă (sebastă pelagică de mică adâncime și sebastă pelagică de adâncime) din Marea Irminger și din apele adiacente și a adoptat măsuri suplimentare pentru navele de pescuit care au desfășurat activități de pescuit direcționat pentru stocurile respective. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(28) NEAFC nu a adoptat o recomandare pentru halibutul negru (Reinhardtius hippoglossoides) în subzonele ICES 1 și 2 pentru 2025. Cota Uniunii pentru halibutul negru în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 2 pentru 2025 ar trebui să fie stabilită la nivelul de 1 711 tone. Nivelul cotei Uniunii corespunde unui procent de 9,25 % din nivelul avizului ICES pentru 2023 de 18 494 de tone. Avizul ICES este ultimul cel mai bun aviz științific disponibil pentru halibutul negru în subzonele ICES 1 și 2.
(29) Macroul (Scomber scombrus), putasu (Micromesistius poutassou) și heringul atlantico-scandinav (Clupea harengus) din Atlanticul de Nord-Est fac obiectul consultărilor statelor de coastă cu privire la gestionarea pescuitului pentru stocurile respective și sunt, de asemenea, stocuri gestionate de NEAFC. Uniunea a participat la respectivele consultări pe baza pozițiilor aprobate de Consiliu la 10 octombrie 2024. Rezultatul respectivelor consultări a fost consemnat în procese-verbale convenite pentru heringul atlantico-scandinav din Atlanticul de Nord-Est pentru 2025, semnat la 18 octombrie 2024, pentru putasu din Atlanticul de Nord-Est pentru 2025, semnat la 16 octombrie 2024 și pentru macroul din Atlanticul de Nord-Est pentru 2025, semnat la 22 octombrie 2024. Cu ocazia reuniunii sale anuale din 2024, NEAFC a adoptat recomandări privind măsurile de conservare și gestionare pentru heringul atlantico-scandinav, putasu și macrou pentru 2025. Prin urmare, este oportun să fie stabilite TAC pentru heringul atlantico-scandinav, putasu și macroul din Atlanticul de Nord-Est la nivelul posibilităților de pescuit convenite în procesele-verbale respective ale statelor de coastă și în recomandările NEAFC.
(30) În cadrul reuniunii sale anuale din 2024, Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) a menținut măsurile actuale pentru anumite stocuri din zona Convenției ICCAT. În plus, ICCAT a crescut TAC pentru 2025 comparativ cu 2024 pentru tonul obez (Thunnus obesus) și pentru peștele-spadă (Xiphias gladius) din Oceanul Atlantic. În plus, ICCAT a mutat interdicția de utilizare a dispozitivelor de concentrare a peștilor (FAD) pentru pescuitul de ton tropical mai târziu în cursul anului și a redus durata acesteia la 45 de zile. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(31) Cotele Uniunii pentru stocurile din zona Convenției ICCAT pentru 2025 au fost ajustate în cadrul reuniunii anuale a ICCAT din 2024, în conformitate cu mai multe recomandări ale ICCAT în temeiul cărora Uniunea poate reporta, la cerere, un procent stabilit din cota sa neutilizată de posibilități de pescuit din 2023 în 2025. În așteptarea unor astfel de eventuale ajustări ale cotelor Uniunii în temeiul dreptului Uniunii, cotele pentru fiecare stat membru ar trebui stabilite pe baza cotei totale a Uniunii pentru 2025, astfel cum a fost convenită de ICCAT înainte de orice astfel de reportări.
(32) În cadrul reuniunii sale anuale din 2024, Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR) a adoptat limite de captură pentru stocurile din zona Convenției CAMLR, pentru perioada cuprinsă între 1 decembrie 2024 și 30 noiembrie 2025. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(33) În cadrul reuniunii sale anuale din 2024, Comisia Tonului din Oceanul Indian (IOTC) a menținut măsurile adoptate pentru tonul cu aripioare galbene (Thunnus albacares) și tonul obez în zona de competență a IOTC pentru 2025: limita de captură, limitarea capacității de pescuit și limitarea FAD și a navelor de aprovizionare. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(34) Reuniunea anuală a Organizației Regionale de Gestionare a Pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO) este programată pentru perioada 17-21 februarie 2025. Prin urmare, măsurile actuale pentru zona Convenției SPRFMO care sunt legate funcțional de TAC ar trebui să fie menținute temporar, până când va avea loc reuniunea anuală și vor fi stabilite TAC pentru 2025.
(35) În cadrul reuniunii sale anuale din 2024, Comisia interamericană pentru tonul tropical (CITT) a menținut măsurile actuale aplicabile în zona Convenției CITT, confirmând în același timp reducerea numărului de FAD flotante pentru 2025. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(36) În cadrul reuniunii sale anuale din 2023, Comisia pentru conservarea tonului roșu din sud (CCSBT) a adoptat TAC pentru tonul roșu din sud (Thunnus maccoyii) pentru o perioadă de trei ani 2024-2026. Măsura respectivă ar trebui să fie transpusă în dreptul Uniunii pentru 2025.
(37) În cadrul reuniunii sale anuale din 2024, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO) a menținut pentru perioada 2025-2026 TAC care au fost stabilite pentru 2024 în zona Convenției SEAFO. Cu toate acestea, TAC de bacalao (Dissostichus eleginoides) din subzona SEAFO D a crescut cu 13 tone pentru 2025 comparativ cu 2024. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(38) În cadrul reuniunii sale anuale din 2024, Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC) a menținut pentru 2025 măsurile adoptate pentru 2024. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(39) În cadrul celei de a 46-a reuniuni anuale a sale din 2024, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) a adoptat posibilități de pescuit pentru 2025 pentru anumite stocuri din zona Convenției NAFO. De asemenea, aceasta a menținut pentru 2025 măsuri care sunt legate funcțional de posibilitățile de pescuit pentru calmarul roșu nordic (Illex illecebrosus) în subzonele NAFO 3 și 4 și pentru cambula cu coada galbenă (Limanda ferruginea) în diviziunile NAFO 3LNO, cu scopul de a reduce la minimum nivelurile capturilor accidentale de specii nevizate și fără de care posibilitățile de pescuit pentru stocurile respective ar trebui reduse pentru a proteja speciile nevizate. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(40) În cadrul reuniunii sale anuale din 2024, părțile la Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (SIOFA) au revizuit posibilitățile de pescuit pentru peștele-dințos (Dissostichus spp.) în zona Del Cano. Deși părțile la SIOFA nu au adoptat recomandarea Comitetului științific de a stabili o nouă zonă de gestionare pentru peștele-dințos în zona South Indian Ridge și o limită de captură, Uniunea ar trebui să aplice măsurile respective în conformitate cu recomandarea respectivă și cu poziția sa exprimată la reuniunea anuală a părților SIOFA. Acestea au actualizat și lista rechinilor de adâncime pentru care pescuitul dirijat în zona Acordului SIOFA este interzis. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(41) În temeiul articolului 498 alineatul (2) din Acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (13) (denumit în continuare „Acordul comercial și de cooperare”), Uniunea și Regatul Unit organizează consultări anuale pentru a conveni, până la data de 10 decembrie a fiecărui an, cu privire la TAC pentru anul următor pentru stocurile enumerate în anexa 35 la Acordul comercial și de cooperare. În cazul în care TAC respective nu sunt convenite până la 10 decembrie, părțile reiau imediat consultările, cu scopul permanent de a conveni cu privire la TAC, astfel cum se prevede la articolul 499 alineatul (1) din Acordul comercial și de cooperare.
(42) În 2024, Uniunea și Regatul Unit au organizat consultări bilaterale privind stabilirea unui număr mare de TAC pentru 2025 pentru stocurile enumerate în anexa 35 la Acordul comercial și de cooperare. Consultările respective s-au desfășurat în temeiul articolului 498 alineatele (2), (4) și (6) din Acordul comercial și de cooperare. Uniunea a participat la respectivele consultări pe baza poziției Uniunii aprobate de Consiliu la 7 octombrie 2024 și în conformitate cu documentele neoficiale ale serviciilor Comisiei aprobate de Consiliu la 5, 8 și 19 noiembrie și la 2 decembrie 2024. Rezultatul consultărilor a fost consemnat într-un proces-verbal semnat la 6 decembrie 2024. Prin urmare, posibilitățile de pescuit relevante ar trebui să fie stabilite la nivelurile prevăzute în respectivul proces-verbal, iar celelalte măsuri legate funcțional de posibilitățile de pescuit prevăzute, de asemenea, în respectivul procesul-verbal, ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(43) Uniunea și Regatul Unit au convenit asupra unui acces reciproc în 2024 pentru a viza un total inițial de 280 de tone de ton alb din zone nordice (Thunnus alalunga) în zonele economice exclusive ale statelor membre și ale Regatului Unit. Aceasta exclude accesul la zonele care intră sub incidența articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(44) TAC pentru stocurile de specii de adâncime enumerate în anexa 35 la Acordul comercial și de cooperare pentru 2024 au fost incluse în Regulamentul (UE) 2024/257, dar marcate cu „urmează să se stabilească”. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2024/257 ar trebui să fie modificat, iar posibilitățile de pescuit pentru stocurile respective ar trebui să fie stabilite la nivelurile prevăzute în procesul-verbal.
(45) Ar trebui să fie menținute măsurile de însoțire pentru stocurile în cauză, inclusiv măsuri de remediere pentru codul din Marea Nordului (Gadus morhua) și măsuri de remediere pentru pagelul argintiu (Pagellus bogaraveo) în subzonele ICES 6, 7 și 8. Măsurile tehnice legate funcțional pentru speciile din familia Gadidae și pentru pagelul argintiu ar trebui să se aplice numai până la intrarea în vigoare a actelor delegate relevante.
(46) Uniunea și Regatul Unit au convenit că ar trebui respectată o dimensiune maximă a capturii de 100 cm atunci când se vizează câinele de mare (Squalus acanthias), pentru a descuraja pescuitul direcționat care vizează concentrările de femele mature, cu scopul de a proteja o componentă a acestui stoc care este deosebit de vulnerabilă la mortalitatea prin pescuit. O astfel de măsură este legată funcțional de TAC pentru stocul respectiv, deoarece, în lipsa unei astfel de măsuri, nivelul TAC în sine nu ar asigura o protecție suficientă a femelelor reproducătoare, care constituie o parte deosebit de vulnerabilă a populației. Dimensiunea maximă respectivă ar trebui să se aplice numai până când devine aplicabil un act delegat care introduce măsuri corespunzătoare.
(47) Ar trebui să se continue utilizarea perioadelor de interzicere a pescuitului de uvă (Ammodytes spp.) cu anumite unelte tractate în diviziunile ICES 2a și 3a și în subzona ICES 4, pentru a permite protejarea zonelor de depunere a icrelor și limitarea capturilor de puiet.
(48) În 2024, Uniunea, Regatul Unit și Norvegia au organizat consultări trilaterale cu privire la șase stocuri comune și gestionate în comun care apar în zonele aflate sub jurisdicția lor, cu scopul de a conveni cu privire la gestionarea stocurilor respective, inclusiv asupra posibilităților de pescuit pentru anul 2025. Consultările respective s-au desfășurat în perioada 4 noiembrie-2 decembrie 2024, pe baza poziției Uniunii aprobate de Consiliu la 7 octombrie 2024 și în conformitate cu documentul neoficial al serviciilor Comisiei, aprobat de Consiliu la 8 noiembrie 2024. Rezultatul consultărilor a fost consemnat într-un proces-verbal convenit, semnat de șefii delegațiilor la 2 decembrie 2024. Posibilitățile de pescuit relevante ar trebui să fie stabilite la nivelul convenit cu Regatul Unit și Norvegia, iar celelalte dispoziții din respectivul proces-verbal convenit ar trebui transpuse în dreptul Uniunii.
(49) Uniunea a desfășurat consultări bilaterale cu Norvegia cu privire la șapte stocuri comune și gestionate în comun în zona Skagerrak [cod (Gadus morhua), eglefin (Melanogrammus aeglefinus)), hering nordic (Clupea harengus), crevete nordic (Pandalus borealis), cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa), șprot (Sprattus sprattus) și merlan (Merlangius merlangus)], cu scopul de a ajunge la un acord privind gestionarea stocurilor respective și posibilitățile de pescuit pentru 2025, precum și schimbul de cote și modalitățile de acces. Consultările respective s-au încheiat la 5 decembrie 2024, iar rezultatul a fost consemnat în trei procese-verbale convenite, semnate de șefii delegațiilor la 5 decembrie 2024. Posibilitățile de pescuit relevante ar trebui să fie stabilite la nivelul convenit cu Norvegia, iar celelalte dispoziții din respectivele procese-verbale convenite ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(50) În cadrul consultărilor bilaterale, Uniunea și Norvegia nu au fost în măsură să convină asupra accesului la apele lor respective pentru două stocuri pelagice gestionate în comun în Atlanticul de Nord-Est: heringul atlantico-scandinav (Clupea harengus) și putasu (Micromesistius poutassou). Uniunea și Norvegia vor relua discuțiile cât mai curând posibil, în vederea găsirii unor modalități de acces adecvate. Până la încheierea respectivelor consultări cu privire la nivelurile de acces, respectivele niveluri de acces ar trebui să fie marcate ca „urmează să fie stabilite”.
(51) În conformitate cu procedura prevăzută în Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului durabil dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Guvernul Groenlandei și Guvernul Danemarcei, pe de altă parte (14), precum și în protocolul de punere în aplicare a acordului, părțile au convenit să stabilească nivelul posibilităților de pescuit disponibile pentru Uniune în apele Groenlandei pentru 2025 la nivelul convenit și prevăzut în respectivul protocol de punere în aplicare, care urmează să fie confirmat prin schimb de scrisori, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatul (8) din acordul respectiv, după aplicarea, cu titlu provizoriu, a protocolului de punere în aplicare de către părți. Prin urmare, posibilitățile de pescuit relevante ar trebui să fie stabilite la nivelul prevăzut în protocolul de punere în aplicare și ținând seama de transferurile preconizate către Norvegia convenite în cadrul consultărilor bilaterale dintre Uniune și Norvegia pentru 2025.
(52) Tratatul din 9 februarie 1920 cu privire la Spitzbergen (Svalbard) (denumit în continuare „Tratatul de la Paris din 1920”) acordă acces egal și nediscriminatoriu la resursele din jurul arhipelagului Svalbard pentru toate părțile la respectivul tratat, inclusiv în materie de pescuit. Poziția Uniunii cu privire la respectivul acces a fost prezentată în mai multe note verbale adresate Norvegiei, cele mai recente dintre acestea fiind din 26 februarie 2021, 28 iunie 2021, 1 august 2022 și 26 octombrie 2023. În ceea ce privește posibilitățile de pescuit pentru Chionoecetes spp. în jurul zonei Svalbard, este oportun să se limiteze numărul de nave de pescuit autorizate să desfășoare astfel de activități de pescuit, pentru a se garanta că exploatarea Chionoecetes spp. în jurul zonei Svalbard este compatibilă cu normele de gestionare nediscriminatorii stabilite de Norvegia, care deține suveranitatea și jurisdicția în această zonă în conformitate cu dispozițiile relevante ale Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării și ale Tratatului de la Paris din 1920. Repartizarea acestor posibilități de pescuit între statele membre se limitează la anul 2025. În Uniune principala responsabilitate pentru asigurarea respectării legislației aplicabile aparține statelor membre de pavilion.
(53) În ceea ce privește posibilitățile de pescuit pentru cod în nord-estul Arcticii, este oportun să se stabilească cota Uniunii pentru cod în apele Svalbard și în apele internaționale din subzona ICES 1 și diviziunea ICES 2b pe baza TAC de referință pentru stocul respectiv și a cotei de pescuit istorice de 2,8274 % a Uniunii. Cota respectivă a Uniunii ar trebui alocată statelor membre în conformitate cu Decizia 87/277/CEE a Consiliului (15), sub rezerva adaptărilor necesare ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune, astfel cum se prevede în tabelul E din anexa 36 la Acordul comercial și de cooperare.
(54) În conformitate cu Declarația Uniunii adresată Republicii Bolivariene a Venezuelei privind acordarea de posibilități de pescuit în apele Uniunii navelor de pescuit care arborează pavilionul Venezuelei în zona economică exclusivă din largul coastei Guyanei Franceze, aprobată în numele Uniunii prin Decizia (UE) 2015/1565 a Consiliului (16), este necesar să fie stabilit numărul maxim de autorizații de pescuit specii de lutianide în apele Uniunii, disponibile pentru Venezuela.
(55) În cadrul celei de a 46-a reuniuni anuale din 2024, NAFO a decis să redeschidă pescuitul de cod nordic (Gadus morhua) în partea din diviziunile NAFO 2J, 3K și 3L (2J3KL) care face obiectul zonei de reglementare a NAFO, în urma adoptării de către Canada a unei limite de captură de 18 000 de tone pentru navele sale de pescuit în diviziunile NAFO 2J3KL pentru perioada 1 iulie 2024-30 iunie 2025. În special, NAFO a adoptat o TAC și o cotă a Uniunii pentru stocul respectiv pentru perioada 1 iulie 2024-30 iunie 2025 la nivelul de 735 de tone, pe baza unei chei de repartizare revizuite în cadrul NAFO. În plus, NAFO a stabilit măsuri de refacere pentru stocul respectiv pentru perioada respectivă. TAC, cota Uniunii și măsurile de refacere au intrat în vigoare la 11 octombrie 2024, fără aplicare retroactivă. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în dreptul Uniunii.
(56) Prin urmare, Regulamentul (UE) 2024/257 ar trebui să fie modificat în consecință.
(57) Pentru a garanta, în măsura posibilului, utilizarea posibilităților de pescuit pentru cod, hering și sebastă în apele norvegiene din zonele ICES 1 și 2, Germania și Franța vor depune eforturi pentru a pune la dispoziție 20 % din cotele lor respective pentru eglefin (HAD/1N2AB.), cod saithe (Pollachius virens) (POK/1N2AB.), halibut negru (GHL/1N2AB.) și alte specii (OTH/1N2AB.) pentru schimburi cu statele membre care nu dispun de o cotă suficientă pentru respectivele stocuri. Spania, Portugalia și alte state membre interesate urmează să solicite schimburi până la 31 ianuarie 2025. Cererile nu pot să depășească nevoile de a acoperi capturile accidentale inevitabile în cadrul activităților de pescuit de cod, hering și sebastă. Orice cantități neutilizate se returnează statelor membre care au contribuit inițial la schimb. Cu excepția cazului în care se convine altfel, statele membre care nu dispun de cote suficiente pentru astfel de capturi accidentale inevitabile vor depune eforturi pentru a furniza în schimb cote de cod (COD/1N2AB.). În cazul în care cantitățile respective nu permit statelor membre în cauză să își acopere capturile accidentale inevitabile, Germania și Franța vor depune eforturi pentru a conveni asupra unor schimburi suplimentare în conformitate cu disponibilitatea cotelor și echilibrul global al schimbului.
(58) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește autorizarea individuală a statelor membre de a gestiona alocările efortului de pescuit conform unui sistem bazat pe kilowați-zi, acordarea de zile suplimentare pe mare pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit și pentru programul consolidat de observații științifice și stabilirea formatelor foilor de calcul pentru culegerea și transmiterea informațiilor privind transferul de zile pe mare între navele de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (17).
(59) Pentru a asigura aplicarea continuă și pentru a preveni insecuritatea juridică în perioada cuprinsă între sfârșitul anului precedent și data intrării în vigoare a noului regulament de stabilire a posibilităților de pescuit pentru anul următor, dispozițiile prezentului regulament privind interdicțiile și perioadele de interzicere a activităților de pescuit ar trebui să continue să se aplice la începutul anului 2026, până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2026. Din aceleași motive, dispozițiile care se aplică de la 1 ianuarie 2025 până la 31 decembrie 2026, ar trebui să se aplice în continuare la începutul anului 2027 până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2027.
(60) Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și a se asigura subzistența pescarilor, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2025. Cu toate acestea, dispozițiile privind limitele efortului de pescuit ar trebui să se aplice de la 1 februarie 2025. Din motive de urgență și pentru a asigura securitatea juridică cât mai curând posibil, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la data publicării sale.
(61) Anumite măsuri internaționale care creează sau restricționează posibilitățile de pescuit pentru Uniune au fost adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) competente la sfârșitul anului 2024 și au devenit aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Prin urmare, dispozițiile prezentului regulament care transpun aceste măsuri în dreptul Uniunii ar trebui să se aplice retroactiv. În mod concret, deoarece sezonul de pescuit în zona Convenției CAMLR se derulează de la 1 decembrie la 30 noiembrie, iar anumite posibilități sau interdicții de pescuit în zona Convenției CAMLR se stabilesc pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2024, este oportun ca dispozițiile corespunzătoare din prezentul regulament să se aplice de la respectiva dată. În plus, sezonul de pescuit pentru peștele-dințos în zona Acordului SIOFA se derulează de la 1 decembrie la 30 noiembrie și, întrucât TAC pentru grupul respectiv de specii sunt stabilite pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2024, TAC ar trebui să se aplice de la data respectivă. Această aplicare retroactivă nu aduce atingere principiului așteptărilor legitime, deoarece navelor de pescuit aflate sub pavilionul unei părți contractante le este interzis să pescuiască fără autorizație în zona Convenției CAMLR și în zona Acordului SIOFA,