Articolul text
Text integral
RECOMANDAREA CONSILIULUI din 8 iulie 2025 privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Franței (C/2025/3984) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4), având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (1), în special articolul 3 alineatul (3), având în vedere recomandarea Comisiei Europene, având în vedere rezoluțiile Parlamentului European, având în vedere concluziile Consiliului European, având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă, având în vedere avizul Comitetului economic și financiar, având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială, având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică, întrucât: Considerații generale Evaluarea Raportului anual privind progresele înregistrate Principalele provocări legate de politici RECOMANDĂ ca, în 2025 și în 2026, Franța să întreprindă acțiuni astfel încât: Adoptată la Bruxelles, 8 iulie 2025. Pentru Consiliu Președintele S. LOSE (1) JO L, 2024/1263, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1263/oj. (2) Cheltuielile nete astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2024/1263: „cheltuieli nete” înseamnă cheltuielile publice, excluzând: (i) cheltuielile cu dobânzile; (ii) măsurile discreționare privind veniturile; (iii) cheltuielile aferente programelor Uniunii care sunt acoperite integral de venituri din fondurile Uniunii; (iv) cheltuielile naționale cu cofinanțarea programelor finanțate de Uniune; (v) elementele ciclice ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj și (vi) măsurile cu caracter excepțional, precum și alte măsuri temporare. (3) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/241/oj). (4) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/1755 și a Directivei 2003/87/CE (JO L 63, 28.2.2023, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/435/oj). (5) Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 13 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Franței (ST 10162/21; ST 10162/21 ADD 1). (6) Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 14 iulie 2023 de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 13 iulie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Franței (ST 11150/23; ST 11150/23). (7) Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Franței (JO C, C/2025/659, 10.2.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/659/oj). (8) Recomandarea Consiliului din 13 mai 2025 privind politica economică a zonei euro (JO C, C/2025/2782, 22.5.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/2782/oj). (9) Recomandarea Consiliului în vederea încetării situației de deficit excesiv din Franța, ST 5033/1/25. (10) Rapoartele anuale privind progresele înregistrate pentru 2025 sunt disponibile la adresa: https://economy-finance.ec.europa.eu/economic-and-fiscal-governance/stability-and-growth-pact/preventive-arm/annual-progress-reports_en. (11) Euroindicatorii Eurostat, 22.4.2025. (12) Orientarea bugetară este definită ca o măsură a variației anuale a poziției bugetare subiacente a administrației publice. Scopul său este de a evalua impulsul economic generat de politicile bugetare, atât cele finanțate la nivel național, cât și cele finanțate din bugetul UE. Orientarea bugetară este măsurată ca diferența dintre (i) creșterea potențială pe termen mediu și (ii) variația cheltuielilor primare, fără măsurile discreționare privind veniturile și incluzând cheltuielile finanțate printr-un sprijin nerambursabil (granturi) din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale Uniunii. (13) În toți anii, creșterea PIB-ului prezentată în Raportul anual privind progresele înregistrate este ajustată sezonier și calendaristic. (14) Eurostat, Cheltuielile administrațiilor publice în funcție de clasificarea funcțiilor administrațiilor publice (COFOG). Din cauza diferențelor metodologice dintre definițiile COFOG și NATO, cheltuielile bazate pe definiția COFOG pot fi diferite de cheltuielile bazate pe definiția NATO. (15) Începând din 2026, aceste cifre vor apărea în contul de control stabilit la articolul 22 din Regulamentul (UE) 2024/1263. (16) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1058 și (UE) 2021/1056 în ceea ce privește măsuri specifice de abordare a provocărilor strategice în contextul evaluării intermediare – COM(2025) 123 final. (17) „Atitudinea întreprinderilor față de corupție în UE”, Raportul Eurobarometru Flash (aprilie 2024). (18) Legea din 22 mai 2019 privind creșterea și transformarea întreprinderilor (Pacte). (19) Legea din 7 decembrie 2020 privind accelerarea și simplificarea acțiunii publice (ASAP). (20) Banca Europeană de Investiții, EIB Investment Survey 2024 (Sondajul BEI privind investițiile pentru 2024). Pentru UE, se calculează media aritmetică. (21) Comisia Europeană, Indicatorul privind gradul de restricționare a comerțului cu amănuntul (actualizare din 2022), 2024. (22) Viitoarea evaluare de către autoritatea franceză de concurență a reformelor legate de condițiile de stabilire și de tarifele profesiilor juridice reglementate este preconizată pentru vara anului 2025. (23) Sprijinul public al Franței pentru cercetare și dezvoltare în întreprinderi a fost de 0,45 % din PIB în 2021, comparativ cu media UE de 0,2 %. În 2021, stimulentele fiscale pentru cercetare și dezvoltare au reprezentat venituri la care se renunță de 0,28 % din PIB în Franța, comparativ cu media UE de 0,1 %. În Franța, intensitatea cercetării și dezvoltării în întreprinderi a fost de 1,44 % în 2023 (la același nivel ca în 2012), sub media UE (1,49 %). (24) OCDE (2020), „How effective are R&D tax incentives? New evidence from the OECD microBeRD project New evidence from the OECD microBeRD project”, Directorate for Science, Technology and Innovation Policy Note, OECD, Paris. Conseil d’analyse économique (2022), Focus No090-2022 „Renforcer l’impact du Crédit d’impôt recherche”, Philippe Aghion, Nicolas Chanut și Xavier Jaravel. (25) Inspectoratul General al Finanțelor. Analiza cheltuielilor: sprijin pentru întreprinderi, martie 2024, document disponibil la adresa: https://www.igf.finances.gouv.fr/files/live/sites/igf/files/contributed/Rapports%20de%20mission/2024/2023-M-105-03%20Rapport%20Aides%20aux%20entreprises.pdf. (26) Economiile sunt estimate la 5 % [Raportul general nr. 144 (2024-2025), volumul II, broșura 1, depus la 21 noiembrie 2024, disponibil la adresa: Projet de loi de finances pour 2025: Les conditions générales de l'équilibre financier (article liminaire et première partie de la loi de finances) - Sénat). (27) Lignau (DGE, 2024) a raportat că, dintre întreprinderile nou-înființate create începând din 2016, doar 44 % au beneficiat de schema de credit fiscal pentru cercetare în perioada 2017-2021, deși au utilizat-o mai mult decât alte scheme, cum ar fi statutul de nouă întreprindere inovatoare sau creditul fiscal pentru inovare. (28) Proiectul de lege privind finanțarea din 2024: rapoarte legislative privind cercetarea și învățământul superior. Raportul general nr. 128 (2023-2024), volumul III, anexa 24, depus la 23 noiembrie 2023, disponibil la adresa: Projet de loi de finances pour 2024: Recherche et enseignement supérieur - Sénat. A se vedea și „Starea învățământului superior, a cercetării și a inovării în Franța 2024”, nr. 17, iunie 2024, tema nr. 23, document disponibil la adresa: Les jeunes entreprises innovantes - état de l'Enseignement supérieur, de la Recherche et de l'Innovation en France no17. (29) Comitetul de monitorizare a investițiilor pentru viitor. Evaluarea primului val al viitorului program de investiții (PIA, 2009-2019), noiembrie 2019, document disponibil la adresa: Le PIA, un outil à préserver, une ambition à refonder . (30) Direction Générale des Entreprises (2024). La numérisation des entreprises industrielles en France: un soutien à la demande et à l'offre de solutions technologiques. Les Thémas de la DGE no24. noiembrie, pagina 8. (31) Senatul, sesiunea extraordinară 2018-2019, raport de informare elaborat în numele delegației întreprinderilor privind sprijinul pentru tranziția digitală a IMM-urilor intitulat „Cum poate Franța să recupereze decalajul?”, autor dna Pascale Gruny (senator), disponibil la adresa: Projet de loi de finances pour 2021: Économie - Sénat. (32) Rapport CNP (2025) | Un monde en mutation – Productivité, compétitivité et transition numérique, page 188. (33) Citepa (Centre Interprofessionnel Technique d’Études de la Pollution Atmosphérique) este organizația franceză mandatată să realizeze inventarele naționale de gaze cu efect de seră și de poluare atmosferică prezentate ONU și UE. (34) Reprezentând 34 % din totalul emisiilor (cu excepția buncherajului internațional, cum ar fi aviația și transportul maritim internațional). (35) În 2023, acesta a reprezentat 94 % din emisiile sectorului transporturilor, exceptând buncherajul internațional, cum ar fi aviația și transportul maritim internațional (Livre | Chiffres clés du climat 2024, pagina 56). (36) Astfel cum sunt definiți în Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a Fondului social pentru climă și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060, și anume utilizatorii de transport care cheltuiesc o parte mai mare a venitului lor pentru energie și transporturi, care, în anumite regiuni, nu au acces la soluții alternative de mobilitate și transport la prețuri accesibile și care ar putea să nu dispună de capacitatea financiară necesară pentru a investi în reducerea consumului de combustibili fosili. (37) În UE, transportul feroviar de marfă a reprezentat 16,6 %, iar transportul pe căi navigabile interioare 4,9 % în 2022. (38) În schimb, de exemplu, Belgia (79 %) și Spania (27 %). (39) Astfel cum a subliniat Secretariatul General pentru Planificare Ecologică (SGPE) în decembrie 2024 (Les Rencontres avec les partenaires du SGPE, decembrie 2024, pagina 11). (40) În 2023, cu o pondere de 22,3 % a energiei din surse regenerabile în consumul său final brut de energie, Franța se situa în continuare sub obiectivul său obligatoriu pentru 2020 privind energia din surse regenerabile, de 23 %. (41) Bilan électrique 2024 | RTE. (42) RTE présente les grandes orientations de sa stratégie de transformation du réseau de transport d'électricité à l'horizon 2040 | RTE. (43) Definită drept capacitatea de import față de capacitatea de producție instalată dintr-un stat membru. (44) France Travail - Enquête besoin en main-d'œuvre 2025. (45) Sondajul din 2023 Trends in International Mathematics and Science Study (TIMSS). (46) Conform sondajului din 2022 al Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), 28,8 % dintre tinerii în vârstă de 15 ani au avut rezultate insuficiente la matematică în Franța față de 29,5 % în UE, 26,9 % la lectură față de 26,2 % în UE și 23,8 % la științe față de 24,2 % în UE. (47) France Stratégie, 2024, Working in Public Service: The Challenge of Attractiveness. (48) Cour de Comptes, Devenir enseignant: la formation initiale et le recrutement des enseignants des premier et second degrés, Rapport public thématique, 2023. (49) Education: comment mieux orienter la dépense publique, Conseil d'analyse économique, 2025, disponibil la: Éducation: comment mieux orienter la dépense publique. (50) Lastra-Anadón, C. și S. Mukherjee (2019), Cross-country evidence on the impact of decentralisation and school autonomy on educational performance, OECD Working Papers on Fiscal Federalism, No. 26, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/c3d9b314-en. (51) Cour des comptes, Mobiliser la communauté éducative autour du projet d’établissement, Rapport public thématique, 2023. (52) În Franța metropolitană (pentru care avem serii de timp comparabile), ponderea copiilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială a crescut de la 24,1 % în 2019 la 25,7 % în 2023. (53) Sénat (2024). Familles monoparentales: pour un changement des représentations sociétales. (54) CNAF-ONAPE, L'accueil des jeunes enfants – Édition 2024. (55) Cour des Comptes, La politique d’accueil du jeune enfant, decembrie 2024. (56) OCDE (2025), Reducing Inequalities by Investing in Early Childhood Education and Care, Starting Strong, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/b78f8b25-en. ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/3984/oj ISSN 1977-1029 (electronic edition)