Regulament 2024/1834 · CELEX 32024R1834

Regulamentul (UE) 2024/1834 al Comisiei din 3 iulie 2024 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru ventilatoarele acționate de motoare cu o putere electrică de intrare între 125 W și 500 kW și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 327/2011 al Comisiei

Data act: 03.07.2024
Intrare in vigoare: 24.07.2024
Jurnalul Oficial UE: oj:L_202401834
Status: In vigoare

aer condiționat aplicare a legislației UE autorizație de vânzare consum energetic echipament electric economisirea energiei informarea consumatorilor proiectare ecologică randament energetic specificații tehnice

Recitale

(1) În temeiul Directivei 2009/125/CE, Comisia trebuie să stabilească cerințe în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic care înregistrează volume semnificative de vânzări și de schimburi comerciale în Uniune, care au un impact semnificativ asupra mediului și care prezintă un potențial semnificativ de îmbunătățire a impactului asupra mediului prin proiectare, fără a antrena costuri excesive.

(2) Comisia a stabilit pentru prima dată cerințe în materie de proiectare ecologică pentru anumite ventilatoare în Regulamentul (UE) nr. 327/2011 (2). Comisia a efectuat o reexaminare a regulamentului respectiv, în conformitate cu articolul 7 din acesta, și a analizat aspectele tehnice, de mediu și economice ale ventilatoarelor. Reexaminarea a fost efectuată în strânsă colaborare cu părțile implicate și interesate din Uniune și din țări terțe. Rezultatele sale au fost făcute publice și au fost prezentate Forumului consultativ instituit în temeiul articolului 18 din Directiva 2009/125/CE.

(3) Rezultatele reexaminării Regulamentului (UE) nr. 327/2011 arată că ventilatoarele sunt un consumator important de energie electrică în Uniune. Se estimează că, în absența Regulamentului (UE) nr. 327/2011, ventilatoarele ar fi consumat 336 TWh de energie electrică în 2020, ceea ce corespunde unei cantități de emisii de 132 Mt echivalent CO2, preconizându-se o creștere a acestei cantități la 384 TWh în 2030, ca urmare a creșterii anticipate a pătrunderii pe piață a ventilatoarelor.

(4) Ventilatoarele acționate de motoare reprezintă un element important al produselor și sistemelor de manipulare a gazelor. Cerințele minime de eficiență energetică pentru motoarele electrice au fost stabilite în Regulamentul (UE) 2019/1781 al Comisiei (3). Aceste cerințe se aplică, de asemenea, motoarelor care fac parte dintr-un sistem de motoventilator. Cu toate acestea, multe ventilatoare sunt utilizate în combinație cu motoare care nu intră sub incidența Regulamentului (UE) 2019/1781, iar performanța aerodinamică a ventilatoarelor în ceea ce privește crearea unui flux de aer adecvat reprezintă o parte importantă a eficienței produsului, de asemenea nereglementată prin Regulamentul (UE) 2019/1781. Prin urmare, trebuie stabilite sau menținute norme privind eficiența energetică a ventilatoarelor respective.

(5) Ținând seama de posibila suprapunere cu economiile obținute prin alte măsuri, cum ar fi Regulamentul (UE) 2019/1781, măsurile prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 327/2011 au condus la economii nete de aproximativ 14 TWh în 2020. Se estimează că acestea vor crește până în 2030, ajungând la 27 TWh, ceea ce corespunde unei cantități de 5 Mt de echivalent CO2 în 2020 și unei cantități de 8 Mt de echivalent CO2 în 2030.

(6) Studiul de reexaminare arată că există un potențial suplimentar semnificativ de economisire pentru îmbunătățiri eficiente din punctul de vedere al costurilor ale ventilatoarelor. Printre mijloacele de realizare a acestui potențial se numără progresul tehnologic în ceea ce privește performanța în materie de eficiență energetică, extinderea domeniului de aplicare al regulamentului, printre altele la ventilatoarele cu jet, și îmbunătățirea eficacității măsurii prin definiții mai precise.

(7) În sensul prezentului regulament, cel mai important aspect de mediu identificat al ventilatoarelor este consumul de energie electrică.

(8) Îmbunătățirea consumului de energie electrică al ventilatoarelor ar trebui realizată prin aplicarea tehnologiilor existente, neprotejate printr-un brevet și rentabile, care pot reduce costurile totale combinate ale achiziționării și exploatării acestora.

(9) Cerințele de proiectare ecologică ar trebui să armonizeze cerințele din întreaga Uniune privind consumul de energie al ventilatoarelor, contribuind astfel la funcționarea pieței interne și la îmbunătățirea performanței de mediu a acestor produse.

(10) Producătorii ar trebui să dispună de suficient timp pentru reproiectarea sau adaptarea produselor atunci când acest lucru este necesar. Calendarul ar trebui să permită să se reducă la minimum impactul negativ asupra funcționalităților ventilatoarelor. Acesta ar trebui, de asemenea, să ia în considerare efectele pe partea de costuri suportate de producători, inclusiv de întreprinderile mici și mijlocii, asigurând totodată realizarea în timp util a obiectivelor urmărite prin prezentul regulament.

(11) O perioadă de tranziție suplimentară este de natură să furnizeze flexibilitate operatorilor economici care integrează ventilatoare în produsele lor, pentru a le permite să își adapteze produsele odată ce ventilatoarele conforme sunt puse la dispoziție pe piața Uniunii.

(12) Măsurile avute în vedere de Comisie în comunicarea sa privind Planul de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2022-2024 (4) au un potențial estimat de a genera economii anuale de energie finală de peste 440 TWh în 2030 (170 pentru revizuiri și 270 pentru produse noi). Ventilatoarele reprezintă una dintre grupele de produse enumerate în planul de lucru, cu o valoare estimată a economiilor anuale de energie finală de 10 TWh în 2030 (5).

(13) Prezentul regulament ar trebui să sporească pătrunderea pe piață a tehnologiilor care îmbunătățesc impactul ventilatoarelor asupra mediului pe durata ciclului de viață, conducând la economii anuale de energie electrică estimate la 4 TWh până în 2030 și la 12 TWh în 2040, comparativ cu situația în care nu se iau măsuri suplimentare.

(14) S-a estimat că Regulamentul (UE) nr. 327/2011 va economisi 14 TWh pe an până în 2020. Întrucât modificările introduse prin prezentul regulament constituie o actualizare a Regulamentului (UE) nr. 327/2011, economiile generate de acesta din urmă vor fi menținute, urmând să li se adauge economiile preconizate a fi realizate prin prezentul regulament.

(15) Măsurătorile parametrilor relevanți ai produselor trebuie efectuate prin aplicarea unor metode de măsurare fiabile, exacte și reproductibile, care să ia în considerare metodele de măsurare de ultimă generație general recunoscute, dar și standardele armonizate adoptate de organizațiile europene de standardizare, enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (6), atunci când acestea sunt disponibile.

(16) În conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE, prezentul regulament trebuie să specifice procedurile aplicabile de evaluare a conformității.

(17) Pentru a facilita verificările de conformitate, producătorii, importatorii sau reprezentanții autorizați ai acestora ar trebui să furnizeze în documentația tehnică menționată în anexele IV și V la Directiva 2009/125/CE informații legate de cerințele prevăzute în prezentul regulament.

(18) Pentru a îmbunătăți eficacitatea prezentului regulament și pentru a proteja consumatorii, este necesar să se interzică introducerea pe piață sau punerea în funcțiune a produselor ale căror performanțe se modifică automat în condiții de testare pentru a îmbunătăți parametrii declarați.

(19) Pentru a facilita verificarea conformității, autoritățile de supraveghere a pieței trebuie să fie autorizate să încerce ventilatoarele mai mari în spații de lucru precum cele ale producătorului sau să asiste la încercarea acestora.

(20) Multe ventilatoare sunt integrate în alte produse. Pentru a optimiza economiile eficiente din punctul de vedere al costurilor, prezentul regulament trebuie să se aplice acestor ventilatoare.

(21) Cerințele în materie de proiectare ecologică trebuie să includă, de asemenea, cerințe privind informațiile referitoare la produse, care vor ajuta potențialii cumpărători să ia cea mai adecvată decizie și vor permite statelor membre să efectueze mai ușor supravegherea pieței.

(22) În special, este relevant să se solicite informații cuantificate privind randamentul ventilatorului în sarcină parțială, pentru a permite proiectanților de sisteme de ventilație să optimizeze eficiența energetică a acestor sisteme.

(23) Pentru a facilita potențialul de reparare a produselor care conțin ventilatoare, trebuie să fie posibil ca ventilatoarele ca piese de schimb destinate acestor produse să beneficieze de anumite derogări pentru o anumită perioadă de timp și în anumite condiții.

(24) Planul de acțiune al Uniunii pentru economia circulară (7) și Planul de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2022-2024 subliniază importanța utilizării cadrului privind proiectarea ecologică pentru a sprijini trecerea la o economie circulară și mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să stabilească cerințe adecvate care să contribuie la obiectivele economiei circulare, în special făcând obligatorie disponibilitatea pieselor de schimb și asigurând disponibilitatea informațiilor pertinente, cum ar fi cele privind demontarea, reciclarea și eliminarea la sfârșitul ciclului de viață.

(25) Pe lângă cerințele obligatorii din punct de vedere juridic prevăzute în prezentul regulament, trebuie să se identifice criteriile de referință pentru cele mai bune tehnologii disponibile, astfel încât informațiile cu privire la performanța de mediu pe durata întregului ciclu de viață a produselor care fac obiectul prezentului regulament să fie ușor accesibile și disponibile la scară largă, în conformitate cu punctul 2 din partea 3 a anexei I la Directiva 2009/125/CE.

(26) La reexaminarea prezentului regulament trebuie să se evalueze adecvarea și eficacitatea dispozițiilor sale în ceea ce privește atingerea obiectivelor stabilite. Calendarul reexaminării trebuie stabilit astfel încât toate dispozițiile să fie puse în aplicare și să se poată observa efectul asupra pieței.

(27) Pentru a se asigura claritatea și transparența în ceea ce privește cerințele aplicabile diferitelor ventilatoare, Regulamentul (UE) nr. 327/2011 trebuie abrogat de la data aplicării prezentului regulament.

(28) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2009/125/CE,

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament stabilește cerințe în materie de proiectare ecologică pentru introducerea pe piață sau punerea în funcțiune a ventilatoarelor cu o putere electrică de intrare între 125 W și 500 kW (≥ 125 W și ≤ 500 kW) la punctul lor de eficiență maximă, inclusiv în cazul în care acestea sunt integrate în alte produse. (2) Prezentul regulament nu se aplică: (a) elicelor pentru ventilatoare montate pe arborele motoarelor electrice cu unicul scop de a răci motorul însuși; (b) ventilatoarelor integrate în mașinile de uscat rufe și în mașinile de spălat și uscat rufe cu o putere electrică de intrare maximă mai mică sau egală cu 3 kW; (c) ventilatoarelor integrate în hote de bucătărie, cu o putere electrică de intrare maximă totală atribuibilă ventilatorului (ventilatoarelor) mai mică de 280 W; (d) ventilatoarelor cu cel mai bun punct de eficiență energetică la minimum 8 000 de rotații pe minut; (e) ventilatoarelor cu jet cu o putere electrică de intrare maximă mai mică de 750 W. (3) Prezentul regulament nu se aplică ventilatoarelor care sunt prevăzute să funcționeze exclusiv după cum urmează și care sunt proiectate și comercializate în mod specific ca atare: (a) în atmosfere potențial explozive, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 5 din Directiva 2014/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (8); (b) numai pentru uz de urgență, în ceea ce privește cerințele de apărare împotriva incendiilor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (9), capabile să funcționeze pe termen scurt o oră sau mai mult la temperaturi mai mari sau egale cu 300 °C; (c) în instalații nucleare, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 1 din Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului (10); (d) în unități militare (buncăre) și în unități de apărare civilă (adăposturi antiaeriene); (e) în cazul în care temperaturile gazului deplasat pot fi mai mari de 100 °C sau mai mici de – 40 °C sau ambele; (f) în cazul în care temperaturile aerului ambiant în care funcționează motorul care acționează ventilatorul, dacă este situat în afara fluxului de gaz, pot fi mai mari de 60 °C sau mai mici de – 30 °C sau ambele; (g) cu o tensiune de alimentare mai mare de 1 000 V c.a. sau mai mare de 1 500 V c.c.; (h) pentru manipularea gazelor sau a vaporilor toxici, foarte corozivi sau inflamabili, astfel cum se menționează în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (11); (i) pentru transportul materialelor, caracterizate prin manipularea de substanțe cu o concentrație de particule solide mai mare de 10 mg/m3 și de particule cu o dimensiune medie de cel puțin 0,1 mm și o duritate de cel puțin 2 pe scara Mohs, având un unghi mediu al palei de 50 °-90 °; (j) pentru manipularea gazelor care conțin agenți biologici din grupele de risc 2, 3 și 4, astfel cum se prevede în Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12); (k) pentru manipularea gazelor care conțin agenți cancerigeni sau mutageni, astfel cum sunt definiți în Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13); (l) pentru manipularea gazelor cu un factor de compresibilitate, rotunjit la cea mai apropiată a doua zecimală, în intervalul de presiune și temperatură desemnat în domeniul de aplicare, care nu este egal cu 1,00; (m) în echipamente fără fir sau alimentate cu baterii; (n) în echipamente portabile a căror greutate este susținută manual în timpul funcționării; (o) motoare din echipamente mobile ghidate manual și deplasate în timpul funcționării; (p) ventilatoare cu circulație de aer.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: 1. „ventilator” înseamnă o mașină cu pale rotative care primește energie pe care o utilizează cu ajutorul unuia sau mai multor rotoare pentru a menține un flux continuu de aer sau de alt gaz care trece prin acesta și, cu un raport specific mai mic de 1,1 și o viteză a aerului de ieșire mai mică de 65 m/s, care poate aparține următoarelor categorii: axial, centrifugal, tangențial, cu flux mixt sau cu jet, care este fabricat cel puțin dintr-un rotor, un motor și un stator și care include orice alte elemente semnificative furnizate împreună cu ventilatorul; 2. „elemente semnificative” înseamnă elementele unui ventilator care contribuie la conversia continuă a puterii electrice în debit volumetric și presiune a aerului sau care influențează eficiența acestei conversii, și anume: (a) rotor (rotoare), inclusiv toate elementele rotative care au o influență aerodinamică; (b) motor electric; (c) stator; (d) alte elemente aerodinamice staționare care au o influență aerodinamică, inclusiv: (i) con de admisie; (ii) palete directoare la intrare sau la ieșire; (iii) difuzor; (e) alte elemente staționare care au o influență aerodinamică, inclusiv: (i) transmisia mecanică (influență aerodinamică și influență asupra eficienței); (ii) transmisia electrică (influență aerodinamică și influență asupra eficienței), cum ar fi conductele de cabluri, invertorul de frecvență, variatorul de viteză, cutia terminală, convertizorul de curent alternativ în curent continuu; (iii) componentele structurale care țin ansamblul în poziție și care pot interfera cu fluxul de aer (cum ar fi suporturile de susținere a motorului sau a rulmenților); 3. „punctul de eficiență maximă” (BEP) înseamnă cel mai bun punct de eficiență energetică pentru funcționarea ventilatorului, declarat de producător și specificat de viteza ventilatorului, exprimat în rotații pe minut (rpm); 4. „rotor” înseamnă partea rotativă a ventilatorului, care imprimă mișcarea fluxului de gaz; 5. „motor electric” sau „motor” înseamnă un dispozitiv care convertește puterea electrică consumată în putere mecanică utilă sub formă de mișcare de rotație cu o turație și un cuplu care depind de factori precum frecvența tensiunii de alimentare și numărul de poli ai motorului, după caz; 6. „con de admisie”, cunoscut și sub denumirile de tub Venturi, clopot de admisie sau rază de admisie înseamnă un dispozitiv care direcționează aerul în rotor și reduce „vena contracta” și turbulența care ar apărea la intrarea rotorului; 7. „paletele de ghidare a gazului absorbit” înseamnă paletele situate fizic înaintea rotorului, pentru a ghida fluxul de gaz către acesta, care pot fi reglabile sau nereglabile; 8. „paletele de ghidare a gazului evacuat” înseamnă paletele situate fizic după rotor, pentru a ghida fluxul de gaz dinspre acesta, care pot fi reglabile sau nereglabile; 9. „difuzor” înseamnă un dispozitiv care influențează performanța ventilatorului prin recuperare statică; 10. „apărătoare” înseamnă o grilă amplasată la intrarea sau ieșirea ventilatorului, concepută pentru a preveni intrarea unor corpuri străine relativ mari sau pentru a împiedica elemente ale corpului uman să ajungă în contact cu piesele în mișcare; 11. „stator” înseamnă partea staționară a ventilatorului care interacționează cu fluxul de aer care trece prin rotor și, în interiorul anvelopei geometrice a fluxului de aer dintre secțiunile definite de intrare și de ieșire ale ventilatorului, include orice element care poate crește randamentul ventilatorului și exclude orice element care nu aparține de ventilator, care poate scădea randamentul ventilatorului; 12. „sistem de antrenare” înseamnă motorul electric, transmisia sau acționarea directă și un variator de viteză, dacă este furnizat; 13. „antrenare directă” înseamnă un dispozitiv de antrenare a unui ventilator în care rotorul este fixat pe axul motor, fie direct, fie cu un cuplaj coaxial și în care viteza rotorului este identică vitezei de rotație a motorului; 14. „transmisie” înseamnă un sistem de conducere pentru un ventilator care nu este acționat direct, inclusiv utilizarea unei curele de transmisie, a unei cutii de viteze sau a unui lagăr cu alunecare; 15. „variator de viteză” (VSD) înseamnă un convertizor electronic de putere, integrat sau separat, care reglează continuu puterea furnizată unui singur motor sau mai multor motoare pentru a controla puterea mecanică de ieșire a motorului în funcție de caracteristica cuplu-turație a sarcinii acționate de motor, prin reglarea sursei de alimentare la o frecvență și o tensiune variabile furnizate motorului, inclusiv controlerelor interne (comutate electronic) ale motorului și cu excluderea controlerelor de tensiune variabilă atunci când doar tensiunea de alimentare a motorului este variabilă, inclusiv tuturor dispozitivelor de protecție integrate și dispozitivelor auxiliare; 16. „raport specific” înseamnă presiunea de stagnare măsurată la ieșirea din ventilator, împărțită la presiunea de stagnare la intrarea în ventilator la BEP; 17. „unghiul de curgere al ventilatorului” înseamnă unghiul dintre direcția fluxului de gaz de intrare și de ieșire al rotorului ventilatorului, exprimat în grade, astfel cum este prevăzut în anexa III; 18. „ventilator axial” înseamnă un ventilator cu un unghi de curgere < 20 °, astfel cum se prevede la punctul 4 din anexa III; 19. „ventilator centrifugal” înseamnă un ventilator cu un unghi de curgere ≥ 70 °, astfel cum se prevede la punctul 4 din anexa III; 20. „ventilator cu flux mixt ” înseamnă un ventilator cu un unghi de curgere ≥ 20 ° și < 70 °, astfel cum se prevede la punctul 4 din anexa III; 21. „unghiul paletei centrifuge” înseamnă unghiul paletei β2 a unui ventilator centrifugal, exprimat în grade, astfel cum se prevede la punctul 5 din anexa III; 22. „ventilator curbat înainte” înseamnă un ventilator centrifugal cu un unghi al paletei ventilatorului β2 > 90 °, astfel cum se prevede la punctul 5 din anexa III; 23. „ventilator curbat înapoi” înseamnă un ventilator centrifugal cu un unghi al paletei ventilatorului β2, unde 0 ° > β2 ≤ 50 °, astfel cum se prevede la punctul 5 din anexa III; 24. „ventilator înclinat înapoi” înseamnă un ventilator centrifugal cu un unghi al paletei ventilatorului β2, unde 50 ° > β2 ≤ 90 °, astfel cum se prevede la punctul 5 din anexa III; 25. „ventilator tangențial” înseamnă un ventilator în care traiectoria gazului prin rotor este esențialmente în unghi drept cu axa acestuia, atât când intră, cât și când părăsește rotorul la periferie; 26. „ventilator cu jet” înseamnă un ventilator axial, centrifugal sau radial care produce un jet de aer de mare viteză într-un spațiu (impuls), fără să fie legat la nicio conductă, în care jetul de aer induce mișcarea aerului înconjurător, creând un flux global de aer în incintă, și care este conceput pentru a funcționa cu orificii de admisie și de ieșire deschise, mai degrabă decât să funcționeze în contrapresiune, inclusiv ventilatoarele radiale și centrifugale cu jet cu o intrare unghiulară ≤ 90 ° față de ieșire; 27. „valori declarate” înseamnă valorile furnizate de producător, de importator sau de reprezentantul autorizat pentru parametrii tehnici declarați, calculați sau măsurați, în conformitate cu articolul 4, pentru verificarea conformității de către autoritățile statelor membre; 28. „model echivalent” înseamnă un model care are aceleași caracteristici tehnice relevante pentru informațiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este introdus pe piață sau pus în funcțiune de același producător, importator sau reprezentant autorizat ca un alt model cu un identificator de model diferit; 29. „identificator de model” înseamnă codul, de obicei alfanumeric, care distinge un anumit model de produs de alte modele cu aceeași marcă comercială sau cu aceeași denumire a producătorului, a importatorului sau a reprezentantului autorizat; 30. „motor cu mai multe viteze” înseamnă un motor a cărui viteză de rotație poate varia prin punerea sub tensiune a mai multor bobine ale motorului; 31. „ventilator cu circulație de aer” înseamnă un ventilator care nu este conectat la nicio conductă, fără stator sau cu un stator care nu poate fi conectat la conducte, utilizat pentru deplasarea aerului într-un spațiu, cum ar fi o încăpere sau o zonă în aer liber. Nu există elemente despărțitoare între admisie și ieșire, iar aerul circulă liber între admisie și ieșire, funcționează împotriva presiunii externe zero și nu este un ventilator cu jet și nu este comercializat ca atare. Dimensiunile sale corespund categoriei de măsurare E. Ventilatoarele pentru care sunt furnizate informații privind performanța la orice presiune diferită de zero Pa pe site-ul web al producătorului, în cataloage, broșuri, documentația tehnică sau prin alte mijloace relevante nu sunt ventilatoare cu circulație de aer.

Articolul 3

Cerințe în materie de proiectare ecologică

Cerințele în materie de proiectare ecologică pentru ventilatoare sunt stabilite în anexa II și se aplică începând cu datele indicate în anexa respectivă.

Articolul 4

Evaluarea conformității

(1) Procedura de evaluare a conformității menționată la articolul 8 din Directiva 2009/125/CE este sistemul de control intern al proiectării prevăzut în anexa IV la directiva respectivă sau sistemul de management pentru evaluarea conformității prevăzut în anexa V la aceeași directivă. (2) În scopul evaluării conformității în temeiul articolului 8 din Directiva 2009/125/CE, documentația tehnică trebuie să conțină o copie a valorilor declarate ale parametrilor de la punctul 2.2 din anexa II, a valorilor declarate ale parametrilor punctelor de încercare de la punctul 3 din anexa II și, dacă este cazul, a informațiilor referitoare la produs furnizate în conformitate cu punctele 2, 3 și 4 din anexa II la prezentul regulament, precum și detaliile și rezultatele calculelor prevăzute în anexa III la prezentul regulament. (3) Documentația tehnică trebuie să includă detaliile calculului, evaluarea efectuată de producător pentru a verifica exactitatea calculului și, acolo unde este cazul, declarația de identitate între modelele diferiților producători, în cazul în care informațiile incluse în documentația tehnică pentru un anumit model au fost obținute prin oricare dintre mijloacele următoare: (a) de la un model care prezintă aceleași caracteristici tehnice relevante pentru informațiile tehnice care trebuie furnizate, dar care este produs de un producător diferit; (b) prin calcule efectuate pe baza caracteristicilor de proiectare sau prin extrapolare pornind de la un alt model al aceluiași producător sau al unui alt producător sau ambele. (4) Documentația tehnică trebuie să includă o listă a tuturor modelelor echivalente, inclusiv identificatorii de model. (5) În cazul în care producătorul a utilizat opțiunile de evaluare a conformității prevăzute la punctul 2 din anexa III, în documentația tehnică se consemnează în mod corespunzător elementele îndepărtate, scara modelului, condițiile de încercare și calculele, precum și locul în care se desfășoară încercarea. (6) În cazul în care prezentul regulament prevede furnizarea de curbe de performanță la viteze diferite în temeiul punctului 3 din anexa II, documentația tehnică indică caracteristicile dispozitivului de reglare a vitezei utilizat și viteza utilizată (ca procent din viteza inerentă) pentru respectivele curbe. (7) Un ventilator la care se adaugă un VSD nu este considerat un model nou de ventilator care necesită o nouă evaluare a conformității dacă: (a) VSD este amplasat fizic astfel încât să nu interfereze cu fluxul de aer; (b) VSD poate fi îndepărtat din ventilator pentru verificare fără a deteriora ventilatorul și nici VSD.

Articolul 5

Procedura de verificare în scopul supravegherii pieței

Autoritățile din statele membre aplică procedura de verificare descrisă în anexa IV la prezentul regulament atunci când efectuează verificările în scopul supravegherii pieței, menționate la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE.

Articolul 6

Circumvenție

(1) Producătorii, importatorii sau reprezentanții autorizați nu introduc pe piață și nu pun în funcțiune produse destinate să își modifice, pentru a obține un rezultat mai favorabil pentru orice valoare declarată a parametrilor reglementați de prezentul regulament, comportamentul sau proprietățile atunci când fac obiectul încercării. Printre acestea se numără produsele proiectate astfel încât să detecteze faptul că sunt supuse încercării, prin recunoașterea condițiilor de încercare sau a ciclului de încercare, și să reacționeze modificându-și automat comportamentul sau proprietățile, precum și produsele programate în prealabil să își modifice comportamentul sau proprietățile în momentul încercării. (2) Producătorii, importatorii sau reprezentanții autorizați nu prevăd instrucțiuni specifice în materie de încercare care să modifice comportamentul sau proprietățile produselor cu scopul de a obține un rezultat mai bun pentru orice valoare declarată a parametrilor reglementați de prezentul regulament. Aceasta include prevederea unei modificări manuale a unui produs, în cursul pregătirii pentru încercare, care să îi schimbe comportamentul sau proprietățile pe care le are atunci când este utilizat în mod normal de către utilizatorul final. (3) Producătorii, importatorii sau reprezentanții autorizați nu introduc pe piață și nu pun în funcțiune produse destinate să își modifice comportamentul sau proprietățile la scurt timp după ce au fost puse în funcțiune, astfel încât să înrăutățească orice valoare declarată pentru parametrii reglementați de prezentul regulament.

Articolul 7

Criterii indicative de referință

Criteriile de referință pentru cele mai performante ventilatoare disponibile pe piață la momentul adoptării prezentului regulament sunt prevăzute în anexa V.

Articolul 8

Reexaminare

Comisia reexaminează prezentul regulament în lumina progreselor tehnologice și prezintă forumului consultativ rezultatele acestei evaluări, inclusiv, dacă este cazul, un proiect de propunere de revizuire, cel târziu până la 27 iulie 2030. În cadrul reexaminării se evaluează, în special: — dacă este oportun să se revizuiască indicatorii cu o abordare extinsă și neutră din punct de vedere tehnologic a produselor, inclusiv performanța sarcinii parțiale; — dacă este oportun să se revizuiască limitele de eficiență în conformitate cu noii indicatori și cu progresul tehnologic; — relevanța reglementării ventilatoarelor cu o putere mai mică de 125 W, a ventilatoarelor cu circulație de aer și a ventilatoarelor de confort mari; — relevanța reglementării ventilatoarelor cu jet cu o putere mai mică de 750 W; — utilizarea eficientă a resurselor, potențialul de reparare, reutilizarea și reciclarea, conținutul reciclat și durabilitatea; — relevanța derogărilor prevăzute la articolul 1; — relevanța dispozițiilor privind circumvenția prevăzute la articolul 6; — potențialul imprimării 3D a elementelor; — dacă este oportun să se revizuiască cerințele privind stocarea informațiilor despre produs în condițiile unei posibile introduceri a unui pașaport digital al produsului; — relevanța solicitării unei etichete energetice.

Articolul 9

Abrogare și dispoziții tranzitorii

(1) Regulamentul (UE) nr. 327/2011 se abrogă de la 24 iulie 2026. Cu toate acestea, anexele I, II și III la regulamentul respectiv continuă să se aplice până la 24 iulie 2037 în ceea ce privește ventilatoarele integrate în alte produse și ventilatoarele ca piese de schimb. (2) Unitățile de modele introduse pe piață între 24 iulie 2024 și 24 iulie 2026 care respectă dispozițiile prezentului regulament sunt considerate conforme cu cerințele Regulamentului (UE) nr. 327/2011.

Articolul 10

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.