Recitale
(1) Domeniul de aplicare al Directivei 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) a fost extins prin Directiva (UE) 2022/431 a Parlamentului European și a Consiliului (4) pentru a include substanțele toxice pentru reproducere, inclusiv plumbul și compușii săi anorganici. Prin urmare, atât Directiva 98/24/CE a Consiliului (5), în anexele sale I și II, cât și Directiva 2004/37/CE stabilesc aceeași valoare-limită de expunere profesională și aceeași valoare-limită biologică pentru plumb și compușii săi anorganici. Respectivele valori-limită nu iau în considerare cele mai recente evoluții și descoperiri științifice și tehnice care permit consolidarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor generate de expunerea profesională la plumb și compușii săi anorganici, care este o substanță toxică periculoasă pentru reproducere, fapt confirmat de rezultatele unei evaluări a Comisiei în temeiul articolului 17a alineatul (4) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului (6).
(2) Este important ca statele membre să mențină o protecție egală pentru toți lucrătorii și să înlesnească respectarea de către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), inclusiv microîntreprinderi, a obligațiilor introduse prin prezenta directivă. Resursele financiare, tehnice și umane ale IMM-urilor și microîntreprinderilor, care reprezintă marea majoritate a întreprinderilor din Uniune, sunt adesea limitate. Prin urmare, statele membre ar trebui să ia în considerare, în conformitate cu practica națională, efectele punerii în aplicare a prezentei directive asupra IMM-urilor și microîntreprinderilor, inclusiv orice sarcini administrative împovărătoare, astfel încât, atunci când este necesar, să poată facilita respectarea de către acestea a obligațiilor introduse prin prezenta directivă, de exemplu prin acordarea de asistență tehnică sau de sprijin financiar prin intermediul finanțării relevante din partea Uniunii.
(3) În temeiul articolului 1 alineatul (3) din Directiva 98/24/CE, respectiva directivă se aplică agenților cancerigeni și mutageni și substanțelor toxice pentru reproducere la locul de muncă, fără a aduce atingere dispozițiilor mai stricte sau specifice prevăzute în Directiva 2004/37/CE. Prin urmare, articolul 10 alineatul (4) din Directiva 98/24/CE, care impune obligații angajatorilor în cadrul supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor, nu aduce atingere anexei IIIa la Directiva 2004/37/CE, care stabilește valori-limită biologice și prevede supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor în ceea ce privește plumbul și compușii săi anorganici. Pentru a asigura securitatea juridică cu privire la valorile-limită aplicabile pentru plumb și compușii săi anorganici, directivele respective ar trebui să fie modificate pentru a se stabili o valoare-limită obligatorie revizuită de expunere profesională și o valoare-limită biologică revizuită în anexele III și IIIa la Directiva 2004/37/CE, împreună cu dispoziții mai specifice privind substanțele toxice pentru reproducere, cum ar fi plumbul și compușii săi anorganici. Prin urmare, dispozițiile specifice care stabilesc valoarea-limită de expunere profesională relevantă din anexa I la Directiva 98/24/CE și valoarea-limită biologică din anexa II la Directiva 98/24/CE ar trebui să fie eliminate.
(4) Ar trebui să fie stabilite noi valori-limită revizuite, pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a celor mai recente dovezi științifice și date tehnice, valori-limită care să fie bazate pe o evaluare aprofundată a impactului socioeconomic și a disponibilității protocoalelor și tehnicilor de măsurare a expunerii la locul de muncă.
(5) În conformitate cu recomandările Comitetului pentru evaluarea riscurilor (CER) din cadrul Agenției Europene pentru Produse Chimice, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (7), și cele ale Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă (CCSS), valorile-limită pentru calea de expunere prin inhalare sunt stabilite, de obicei, în raport cu o perioadă de referință medie ponderată cu timpul de 8 ore (valori-limită de expunere de lungă durată). Pentru anumite substanțe, valorile-limită sunt stabilite, de asemenea, cu referire la o perioadă de referință mai scurtă, în general o medie ponderată cu timpul de 15 minute (valori-limită de expunere de scurtă durată) pentru a limita, în măsura posibilului, efectele care decurg din expunerea de scurtă durată.
(6) Plumbul și compușii săi anorganici sunt principalele substanțe toxice pentru reproducere la locul de muncă care pot afecta atât fertilitatea, cât și dezvoltarea fetusului și îndeplinesc criteriile de clasificare ca substanțe toxice pentru reproducere din categoria 1A în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (8) și, prin urmare, sunt substanțe toxice pentru reproducere în sensul definiției de la articolul 2 litera (ba) din Directiva 2004/37/CE.
(7) În temeiul articolului 16a din Directiva 2004/37/CE, Parlamentul European și Consiliul urmează să identifice, pe baza datelor științifice și tehnice disponibile, în coloana de notații din anexa III la respectiva directivă, dacă o substanță toxică pentru reproducere este o substanță toxică pentru reproducere fără valoare-prag sau o substanță toxică pentru reproducere cu valoare-prag. Studiile arată că expunerea la plumb reprezintă aproximativ jumătate din expunerea profesională totală la substanțe toxice pentru reproducere. Din punct de vedere științific, nu este posibil să se identifice un nivel sub care expunerea la plumb și la compușii săi anorganici să fie sigură pentru dezvoltarea descendenților lucrătoarelor aflate la vârsta fertilă. Prin urmare, pentru plumb și compușii săi anorganici ar trebui să fie introdusă notația „substanță toxică pentru reproducere fără valoare-prag”, iar angajatorii ar trebui să se asigure că expunerea profesională la plumb și compușii săi anorganici a lucrătorilor este redusă la un nivel cât mai scăzut posibil din punct de vedere tehnic.
(8) Atât expunerea orală, cât și inhalarea reprezintă căi relevante pentru absorbția plumbului și a compușilor săi anorganici în corpul uman. Ținând seama de cele mai recente date științifice și de noile descoperiri în ceea ce privește plumbul și compușii săi anorganici, este necesar să se îmbunătățească protecția lucrătorilor expuși unui potențial risc pentru sănătate, prin reducerea atât a valorilor-limită biologice, cât și a valorilor-limită de expunere profesională pentru plumb și compușii săi anorganici. Prin urmare, ar trebui să fie stabilită o valoare-limită biologică revizuită de 15 μg Pb/100 ml de sânge, însoțită de o valoare-limită revizuită de expunere profesională de 0,03 mg/m3 ca medie ponderată cu timpul (TWA) de 8 ore.
(9) Ar putea fi dificil să fie respectată, pe termen scurt, o reducere substanțială, până la nivelul de 15 μg Pb/100 ml de sânge, a valorii-limită biologice, din cauza timpului necesar pentru punerea în aplicare a măsurilor de gestionare a riscurilor și pentru adaptarea costisitoare a proceselor de producție. Prin urmare, ar trebui să fie introdusă o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2028, pe durata căreia se aplică o valoare-limită biologică de 30 μg Pb/100 ml de sânge.
(10) În plus, pentru a consolida supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor expuși la plumb și la compușii săi anorganici și pentru a contribui astfel la măsurile de prevenire și de protecție care trebuie luate de angajatori, este necesar să se modifice cerințele care se aplică atunci când lucrătorii sunt expuși la anumite niveluri de plumb și compușii săi anorganici. În acest scop, ar trebui să fie efectuată supravegherea medicală detaliată atunci când expunerea la plumb și compușii săi anorganici depășește 0,015 mg/m3 în aer (50 % din valoarea-limită de expunere profesională) sau 9 μg/100 ml de sânge (60 % din valoarea-limită biologică).
(11) Plumbul se acumulează în oase și este eliberat lent în sistemul circulator. Prin urmare, nivelurile de plumb din sânge ar putea rămâne ridicate o perioadă lungă de timp după ce expunerea la plumb și compușii săi anorganici a fost redusă. Prin urmare, ar trebui să fie asigurată o supraveghere medicală periodică a lucrătorilor ale căror niveluri de plumb din sânge depășesc valoarea-limită biologică în vigoare din cauza expunerii care a avut loc înainte de 9 aprilie 2026. Dacă se înregistrează o tendință descrescătoare către valoarea-limită în vigoare, respectivilor lucrători ar trebui să li se poată permite să continue să efectueze sarcini care implică expunerea la plumb și compușii săi anorganici.
(12) Ar trebui să fie instituite măsuri specifice în ceea ce privește gestionarea riscurilor, inclusiv măsuri de igienă, utilizarea echipamentului individual de protecție și supravegherea specifică a stării de sănătate care să ia în considerare circumstanțele individuale ale lucrătorilor. În plus față de măsurile tehnice preventive care trebuie luate de angajatori, supravegherea medicală constituie o măsură importantă de protecție pentru lucrătorii care sunt expuși la plumb și compușii săi anorganici. Conform cerințelor generale din Directiva 2004/37/CE, angajatorii sunt obligați să asigure înlocuirea substanței atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea unor sisteme închise sau reducerea expunerii la un nivel cât mai scăzut posibil din punct de vedere tehnic.
(13) În plus, în avizul său privind plumbul și compușii săi anorganici din 24 noiembrie 2021, CCSS a propus ca nivelul plumbului din sânge la femeile aflate la vârsta fertilă să nu depășească valorile de referință pentru populația generală care nu este expusă profesional la plumb și compușii săi anorganici în statul membru relevant. CER a recomandat utilizarea unei valori biologice orientative, deoarece nu existau dovezi științifice suficiente pentru a stabili o valoare-limită biologică pentru femeile aflate la vârsta fertilă. În avizul său din 11 iunie 2020, CER face o recomandare neobligatorie ca, atunci când nu sunt disponibile niveluri naționale de referință, nivelurile din sânge ale plumbului la femeile aflate la vârsta fertilă să nu depășească 4,5 μg Pb/100 ml de sânge, deoarece valoarea-limită biologică pentru plumb și compușii săi anorganici nu protejează fetușii sau descendenții femeilor aflate la vârsta fertilă.
(14) Prin urmare, având în vedere că este esențial ca protecția sănătății și a securității fetușilor sau a descendenților lucrătoarelor să nu conducă la un tratament nefavorabil al femeilor pe piața muncii și nici să nu aducă atingere dreptului Uniunii privind egalitatea de tratament între bărbați și femei, pe lângă stabilirea unor valori-limită biologice pentru toți lucrătorii, prezenta directivă ar trebui să prevadă asigurarea supravegherii medicale pentru lucrătoarele aflate la vârsta fertilă ale căror niveluri de plumb din sânge sunt mai mari de 4,5 μg Pb/100 ml de sânge sau depășesc valoarea națională de referință a populației generale care nu este expusă profesional la plumb și compușii săi anorganici, dacă există o astfel de valoare, pentru a ține seama de situația lor specifică. Valoarea de 4,5 μg Pb/100 ml de sânge este utilizată ca indicator al expunerii profesionale și nu al efectelor adverse identificabile asupra sănătății. Prin urmare, respectiva valoare acționează ca un indicator-santinelă pentru a alerta angajatorii cu privire la necesitatea de a acorda o atenție deosebită respectivului risc potențial specific și de a introduce măsuri pentru a se asigura că nicio expunere la plumb și compușii săi anorganici nu are efecte negative asupra dezvoltării și sănătății fetușilor sau descendenților lucrătoarelor. Respectiva dispoziție completează obligațiile existente privind evaluările riscurilor, informarea și formarea, care sunt instrumente importante pentru reducerea la minimum a riscurilor.
(15) Pentru a sprijini statele membre, Comisia ar trebui să redacteze orientări ale Uniunii privind supravegherea stării de sănătate, inclusiv monitorizarea biologică. Respectivele orientări ale Uniunii ar trebui să se concentreze, între altele, pe punerea în aplicare a dispozițiilor Directivei 2004/37/CE privind nivelul de plumb din sânge, ținând seama de eliminarea lentă a plumbului din organism și pe punerea în aplicare a dispozițiilor directivei respective privind nivelul de plumb din sânge pentru lucrătoarele aflate la vârsta fertilă, pentru a proteja fetușii și descendenții lucrătoarelor.
(16) Datele comparabile la nivelul Uniunii cu privire la problemele de sănătate legate de locul de muncă cauzate de expunerea la plumb și compușii săi anorganici adesea lipsesc, nu sunt fiabile sau sunt insuficiente. Este esențial ca statele membre să continue să colecteze date, în special cu privire la lucrătorii cu istoric de expunere la plumb și compușii săi anorganici și la lucrătoarele aflate la vârsta fertilă. Comisia este cea mai în măsură să sprijine respectivele eforturi prin furnizarea de asistență tehnică pentru colectarea de date coordonate de la statele membre. Respectivele date ar putea fi utilizate în contextul evaluării de către Comisie în temeiul articolului 17a alineatul (4) din Directiva 89/391/CEE.
(17) Diizocianații sunt sensibilizanți ai pielii și ai căilor respiratorii (substanțe astmogene) care pot avea efecte nocive asupra sănătății respiratorii, cum ar fi astmul profesional, sensibilizarea la izocianat și hiperreactivitatea bronșică, precum și boli profesionale cutanate. Pentru a asigura un nivel de protecție mai cuprinzător, este, de asemenea, necesar să se aibă în vedere, pentru diizocianați, și alte căi de absorbție decât inhalarea, inclusiv posibile efecte asupra sănătății în urma expunerii pielii la locul de muncă, ceea ce ar putea genera, de asemenea, efecte imunologice sistemice, cum ar fi sensibilizarea căilor respiratorii. În Directiva 98/24/CE ar trebui să fie introduse notații corespunzătoare diizocianațiilor. Alte fraze de risc privind substanțele și amestecurile periculoase sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008. Diizocianații sunt considerați a fi agenți chimici periculoși în sensul articolului 2 litera (b) din Directiva 98/24/CE și, prin urmare, intră în domeniul de aplicare al respectivei directive. În prezent, nu există o valoare-limită obligatorie de expunere profesională sau o valoare-limită de expunere de scurtă durată pentru diizocianați la nivelul Uniunii.
(18) Nu este posibil din punct de vedere științific să se identifice nivelurile sub care expunerea la diizocianați nu ar conduce la efecte adverse asupra sănătății. În schimb, se poate stabili o relație expunere-risc, care să faciliteze stabilirea unei limite de expunere profesională prin luarea în considerare a unui nivel de risc excesiv. Drept consecință, ar trebui să fie stabilite valori-limită pentru toți diizocianații, pentru a reduce riscul prin reducerea nivelurilor de expunere. Pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a datelor științifice și tehnice, este posibil să se stabilească o valoare-limită pe termen lung și o valoare-limită de scurtă durată pentru acest grup de agenți chimici.
(19) Prin urmare, este oportun să se stabilească o valoare-limită de expunere profesională de 6 μg NCO/m3 și o valoare-limită de expunere de scurtă durată de 12 μg NCO/m3 pentru toți diizocianații, unde NCO se referă la grupurile funcționale izocianat ale compușilor diizocianat, și să se atribuie acestui grup de agenți chimici o observație referitoare la piele și o observație privind sensibilizarea cutanată și a căilor respiratorii. Supravegherea stării de sănătate efectuată în temeiul articolului 6 alineatul (3) și a articolului 10 din Directiva 98/24/CE este importantă pentru identificarea semnelor și simptomelor timpurii ale sensibilizării respiratorii.
(20) În ceea ce privește diizocianații, ar putea să fie dificilă respectarea unei valori-limită de expunere profesională de 6 μg NCO/m3, însoțită de o limită asociată de expunere de scurtă durată de 12 μg NCO/m3. Aceasta se datorează aspectelor legate de fezabilitatea măsurării tehnice și timpului necesar pentru punerea în aplicare a măsurilor de gestionare a riscurilor, în special în sectoarele din aval care includ activități precum construcțiile, reparațiile auto, reparațiile generale, ori fabricarea textilelor, a mobilei, a autovehiculelor și a altor mijloace de transport, precum și a aparatelor de uz casnic, a mașinilor și a computerelor. Prin urmare, pe o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2028 ar trebui să se aplice o valoare-limită de expunere profesională tranzitorie de 10 μg NCO/m3, dimpreună cu o limită asociată de expunere de scurtă durată de 20 μg NCO/m3.
(21) Comisia a consultat CER, care a emis avize cu privire atât la plumb și compușii săi anorganici cât și la diizocianați. De asemenea, Comisia a efectuat o consultare în două etape a partenerilor sociali la nivelul Uniunii, în conformitate cu articolul 154 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. De asemenea, Comisia a consultat CCSS, care a adoptat, la 24 noiembrie 2021, un aviz cu privire la plumb și compușii săi anorganici și un aviz cu privire la diizocianații, cu recomandări referitoare la notațiile corespunzătoare și pentru revizuirea valorilor-limită existente pentru diizocianați începând cu 2029. Incumbă Comisiei ca, după consultarea CCSS, să evalueze necesitatea de a modifica valorile-limită obligatorii pentru diizocianați.
(22) Valorile-limită stabilite în prezenta directivă ar trebui să facă obiectul unui control și al unei revizuiri periodice, pentru a se asigura coerența cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.
(23) Comisia ar trebui să evalueze valoarea-limită de expunere profesională și valorile-limită biologice pentru plumb și compușii săi anorganici. Respectiva evaluare ar trebui să fie efectuată în contextul următoarei evaluări în temeiul articolului 17a alineatul (4) din Directiva 89/391/CEE. Pe baza progreselor în cunoaștere și tehnologie și pe baza datelor științifice actualizate, Comisia ar trebui, după caz, să propună modificarea valorilor-limită pentru plumb și compușii săi anorganici pentru a proteja mai bine sănătatea și securitatea lucrătorilor.
(24) Este important ca, în conformitate cu procedura bine stabilită în materie de securitate și sănătate în muncă, Comisia să își continue lucrările în vederea actualizărilor relevante ale Directivei 2004/37/CE, ținând seama de informațiile științifice disponibile, inclusiv datele științifice și tehnice obținute progresiv, în scopul protejării sănătății și securității lucrătorilor.
(25) S-a dovedit că perturbarea sistemului endocrin conduce la anumite efecte nocive asupra sănătății la om, cum ar fi malformații, tulburări de dezvoltare, de reproducere sau de neurodezvoltare, cancer, diabet și obezitate. Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 intitulată „Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice” subliniază necesitatea de a stabili un cadru de reglementare cuprinzător pentru a garanta recunoașterea în timp util a perturbatorilor endocrini și reducerea la minimum a expunerii la aceștia. Regulamentul delegat (UE) 2023/707 al Comisiei (9) a modificat Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 prin introducerea claselor de pericol și a cerințelor de etichetare pentru perturbatorii endocrini, precum și a criteriilor științifice corespunzătoare pentru identificarea acestora, facilitând identificarea respectivelor substanțe și contribuind la gestionarea adecvată a riscurilor legate de expunerea lucrătorilor la perturbatori endocrini. În acest context și, printre altele, pe baza unei evaluări științifice, Comisia ar trebui să analizeze dacă în Directiva 2004/37/CE ar trebui să fie incluși și alți perturbatori endocrini care afectează sănătatea și securitatea lucrătorilor.
(26) Pentru a asigura un nivel cuprinzător de protecție, este necesar să se țină seama de efectele expunerii combinate la mai multe substanțe. La locul de muncă, lucrătorii sunt adesea expuși la un amestec de substanțe periculoase, care pot crește riscurile și pot provoca efecte negative asupra sănătății. În cazul expunerii la o combinație de substanțe care prezintă același mod de acțiune sau care vizează aceleași organe, țesuturi sau celule, riscul ar trebui să fie evaluat pe baza respectivei combinații de substanțe.
(27) Anumite medicamente periculoase pot conține una sau mai multe substanțe care îndeplinesc criteriile de clasificare drept cancerigene din categoria 1A sau 1B, drept mutagene din categoria 1A sau 1B, sau drept toxice pentru reproducere din categoria 1A sau 1B, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 și, prin urmare, intră în domeniul de aplicare al Directivei 2004/37/CE. Cu toate acestea, este important să se asigure pentru lucrătorii, angajatorii și autoritățile de aplicare a legii un acces facil la informații clare și actualizate privind îndeplinirea de către un anumit medicament a respectivelor criterii. Pentru a aborda respectiva chestiune, în prezent, Comisia elaborează o definiție și stabilește o listă orientativă a medicamentelor periculoase sau a substanțelor conținute de acestea, în temeiul articolului 18a din Directiva 2004/37/CE. De asemenea, la 28 aprilie 2023 Comisia a publicat propriile Orientări pentru gestionarea în condiții de siguranță la locul de muncă a medicamentelor periculoase. Este esențial ca orice acțiune a Uniunii privind anumite medicamente periculoase să fie întreprinsă după consultarea CCSS și ținând seama de avizele științifice existente.
(28) Pompierii și personalul serviciilor de urgență riscă expunerea la substanțe cancerigene, mutagene și toxice pentru reproducere în cursul activității lor. Organizația Mondială a Sănătății a clasificat expunerea profesională a pompierilor ca fiind cancerigenă. Expunerea profesională a pompierilor include o varietate de pericole generate de incendii și de evenimente care nu implică incendii. Pompierii pot fi expuși la o gamă foarte largă de substanțe chimice din aer. Compoziția chimică și concentrațiile în aer ale produșilor de combustie depind de tipurile de material ars, de durata incendiului și de condițiile de ventilație. Prin urmare, este important ca angajatorii pompierilor și personalului serviciilor de urgență să evalueze, în conformitate cu Directiva 2004/37/CE, riscul expunerii la substanțe cancerigene, mutagene și toxice pentru reproducere și să ia măsurile necesare pentru a proteja sănătatea și securitatea lucrătorilor respectivi.
(29) Inițiativele Comisiei, cum ar fi Pactul verde european lansat prin Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 și inițiativa privind materiile prime critice lansată prin Comunicarea Comisiei din 16 martie 2023 intitulată „O aprovizionare sigură și durabilă cu materii prime critice pentru sprijinirea dublei tranziții”, promovează dezvoltarea durabilă și economia circulară. Sectoare precum colectarea, sortarea și valorificarea deșeurilor și reabilitarea energetică, precum și sectorul bateriilor au o importanță strategică pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică. Este esențial să existe un echilibru între considerentele de mediu, cele economice și cele sociale. Prin aplicarea unor limite obligatorii de expunere profesională la agenți cancerigeni și mutageni și la substanțe toxice pentru reproducere, lucrătorii sunt mai bine protejați împotriva efectelor nocive și pot lucra în condiții cât mai sigure posibil, inclusiv în industrii esențiale pentru tranziția durabilă și autonomia strategică a Uniunii.
(30) Recomandarea nr. 204 a Organizației Internaționale a Muncii, adoptată la 12 iunie 2015, recunoaște că economia informală reprezintă o provocare majoră pentru drepturile lucrătorilor, inclusiv pentru dreptul la un mediu de lucru sigur și sănătos. Prin urmare, este important să se combată economia informală.
(31) Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume protejarea lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea și securitatea lor generate sau care pot fi generate de expunerea la agenți chimici și la substanțe toxice pentru reproducere la locul de muncă, inclusiv prevenirea unor astfel de riscuri, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre acționând individual, dar, având în vedere amploarea și efectele sale, acesta ar putea fi realizat mai bine la nivelul Uniunii. În consecință, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității enunțat la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar în vederea realizării obiectivului respectiv.
(32) Prin urmare, Directivele 98/24/CE și 2004/37/CE ar trebui să fie modificate în consecință,