Recitale
(1) Spațiul fără controale la frontierele interne are la bază un cadru juridic constituit din măsuri care sprijină cooperarea operațională și schimbul de informații între autoritățile polițienești și judiciare în materie penală, precum și din măsuri în domeniile politicii în materie de vize și politicii de returnare. Acest cadru juridic a fost elaborat pentru a compensa lipsa controalelor la frontierele interne și trebuie să funcționeze fără sincope concomitent cu gestionarea eficace a frontierelor externe.
(2) Obligația statelor membre de a-și acorda reciproc asistență și de a menține o cooperare constantă și reciprocă este prevăzută în mod explicit în Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului (1). În egală măsură, pentru funcționarea corespunzătoare a spațiului Schengen, este important ca statele membre să se sprijine reciproc în ceea ce privește măsurile luate în zona frontierelor interne.
(3) Comisia monitorizează îndeaproape situația la frontierele interne. În comunicarea intitulată „Strategie pentru realizarea unui spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient” (2), Comisia a stabilit, printre alte acțiuni, o serie de acțiuni-cheie care să consolideze și să promoveze încrederea reciprocă între statele membre. Rapoartele privind starea spațiului Schengen pentru 2022 (3) și 2023 (4) includ o prezentare generală a acțiunilor întreprinse de Comisie în această privință în ultimii ani, alături de domeniile prioritare de acțiune care să asigure un răspuns european structurat, coordonat și comun la provocările comune.
(4) Din 2022, controalele la frontierele interne au făcut obiectul unui dialog intens între statele membre și coordonatorul Schengen (5). Controalele la frontierele interne sunt, de asemenea, în centrul ciclului Schengen (6) și un subiect recurent al discuțiilor din cadrul Consiliului Schengen, ca parte a Barometrului Schengen. În plus, din mai 2023, Comisia desfășoară o consultare (7) cu statele membre care au instituit controale de lungă durată la frontierele interne și cu statele membre care sunt afectate de aceste controale (8). Coordonatorul Schengen intenționează să continue dialogul în curs cu statele membre pentru a le sprijini în punerea în aplicare a prezentei recomandări, precum și să prezinte rapoarte periodice în cadrul Consiliului Schengen asupra situației și progreselor înregistrate.
(5) Recent, situația de la frontierele interne a făcut, de asemenea, obiectul a două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene: mai întâi, într-o hotărâre privind termenele pentru reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne ca răspuns la o amenințare gravă la adresa securității interne sau a ordinii publice de aceeași natură (9) ca cea prevăzută în Regulamentul (UE) 2016/399 și, apoi, într-o hotărâre privind normele aplicabile în cazul migranților aflați în situație ilegală care se prezintă la un punct de trecere a frontierei unde se efectuează controale la frontierele interne ca urmare a reintroducerii controalelor (10).
(6) Prin propunerea de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399, adoptată la 14 decembrie 2021 (11), Comisia a propus extinderea tipurilor de măsuri care pot fi utilizate ca alternativă la controalele la frontierele interne, inclusiv a măsurilor care ar putea aborda amenințările grave la adresa securității interne sau a ordinii publice. Măsurile propuse au la bază Recomandarea (UE) 2017/820 a Comisiei (12) privind verificările efectuate de poliție și cooperarea polițienească transfrontalieră și atestă așadar că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a promova utilizarea unor măsuri alternative la controalele la frontierele interne, ca răspuns la amenințările la adresa securității interne sau a ordinii publice.
(7) Având în vedere că din dialogul purtat între coordonatorul Schengen și statele membre a reieșit că recomandările privind verificările proporționale efectuate de poliție și cooperarea polițienească transfrontalieră, astfel cum au fost prezentate de Comisie în Recomandarea (UE) 2017/820, sunt în continuare valabile, că amenințările la adresa securității interne și a ordinii publice în spațiul Schengen evoluează în mod constant și ținând seama de hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele C-368/20, C-369/20 și C-143/22, Comisia consideră că este oportun să reexamineze Recomandarea (UE) 2017/820 și să o completeze, în baza învățămintelor desprinse de la adoptarea recomandării în 2017 și a dialogului purtat de coordonatorul Schengen. De asemenea, este oportun să existe o imagine de ansamblu asupra altor recomandări adoptate din 2017 până în prezent care sunt relevante pentru tipurile de amenințări identificate de statele membre și invocate ca argument pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne.
(8) Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2023 stabilește prioritatea de a consolida securitatea internă a spațiului Schengen în vederea combaterii criminalității organizate și a traficului de droguri. Astfel cum s-a explicat în Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2023, dialogul cu statele membre a evidențiat faptul că acestea se confruntă în continuare cu amenințări grave la adresa securității lor interne și a ordinii publice, amenințări care necesită acțiuni. Raportul a expus, de asemenea, marea varietate de măsuri luate în contextul reintroducerilor notificate ale controalelor la frontierele interne. Aceasta se referă, în special, la frecvența și intensitatea controalelor reintroduse, precum și la interacțiunile cu alte măsuri luate pentru a aborda amenințările identificate.
(9) Prezenta recomandare se bazează, de asemenea, pe Recomandarea (UE) 2022/915 a Consiliului (13) și ar trebui să consolideze punerea în aplicare de către statele membre a recomandării respective. Recomandarea (UE) 2022/915 prezintă o serie de soluții pentru eliminarea obstacolelor identificate în cadrul cooperării operative și pentru consolidarea în continuare a acestei cooperări atunci când agenții de aplicare a legii acționează în alte state membre pentru a desfășura urmăriri transfrontaliere, supravegheri transfrontaliere, patrule comune și alte operațiuni comune. După cum a reieșit din atelierele organizate de președințiile succesive ale Consiliului și de Comisie în contextul Recomandării (UE) 2022/915, există o multitudine de bune practici privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii în unele state membre, cum ar fi secțiile de poliție comune, patrulele comune în trenuri, grupurile operaționale permanente comune, brigăzile de poliție permanente comune pregătite pentru desfășurarea pe teren la cerere, utilizarea centrelor de cooperare polițienească și vamală pentru a sprijini cooperarea operațională în materie de aplicare a legii, tehnologiile de efectuare a verificărilor polițienești fără a afecta traficul, soluțiile de comunicare securizate care funcționează la nivel transfrontalier etc., iar Comisia a pus la dispoziție finanțare specifică în 2023 pentru a sprijini adoptarea acestor bune practici în întreaga Uniune. Atunci când este relevant pentru situația lor, aceste bune practici ar trebui puse în aplicare și de alte state membre. De asemenea, astfel cum se prezintă în Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2023, Comisia intenționează să continue să pună la dispoziție fonduri pentru a intensifica diseminarea bunelor practici în alte state membre.
(10) Prezenta recomandare ar trebui să țină seama de rolul important pe care îl au centrele de cooperare polițienească și vamală în combaterea criminalității transfrontaliere, în special în zonele de frontieră internă. Recomandarea (UE) 2022/915 promovează rolul acestor centre, iar Directiva (UE) 2023/977 a Parlamentului European și a Consiliului (14) prevede schimbul eficace de informații cu centrele de cooperare polițienească și vamală și prin intermediul acestora.
(11) Având în vedere că Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) a devenit principalul instrumentul în lupta Uniunii împotriva criminalității organizate (15), prezenta recomandare ar trebui să țină seama de cadrul pe care EMPACT îl oferă pentru contracararea eficace a amenințărilor infracționale.
(12) De asemenea, sunt necesare acțiuni comune consolidate pentru a combate în mod mai eficace introducerea ilegală de migranți și pentru a contracara migrația ilegală înspre Uniune și deplasările neautorizate între statele membre. Cooperarea în aceste domenii ar trebui intensificată. Presiunea exercitată de migrație poate duce la o intensificare a controalelor în zonele de frontieră internă și, după caz, în baza normelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/399, la reintroducerea controalelor la frontierele interne. Cu toate acestea, aceste controale ar trebui efectuate numai atât timp cât nu pot fi înlocuite cu alte măsuri mai puțin stricte, pe baza analizei riscurilor.
(13) Ar trebui subliniat faptul că toate acțiunile întreprinse de autoritățile de aplicare a legii trebuie să se desfășoare în mod proporțional și nediscriminatoriu,