Recitale
(1) Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă (1) stabilește o foaie de parcurs pentru înscrierea fermă a transporturilor europene pe calea cea bună pentru un viitor durabil și inteligent. Una dintre etapele principale (2) pe calea către o mobilitate durabilă, inteligentă și rezilientă constă în implementarea pe scară largă până în 2030 a mobilității automatizate. Strategia recunoaște că schimbările din sectorul transporturilor, în special cele legate de automatizare și digitalizare, creează numeroase provocări noi, precum și oportunități pentru forța de muncă din sectorul transporturilor. Prin urmare, Comisia consideră că este oportun să adopte prezenta recomandare (acțiunea 69 din planul de acțiune al strategiei).
(2) În UE-27, aproximativ 10 milioane de persoane (3) sunt angajate în sectorul serviciilor de transport și depozitare (inclusiv activități de poștă și curierat), ceea ce reprezintă 5,2 % din totalul forței de muncă (4). Circa 53 % dintre acestea lucrează în transportul terestru (rutier, feroviar și prin conducte), 3 % în transportul pe apă (maritim și pe căi navigabile interioare), 4 % în transportul aerian, 26 % în antrepozitare și activități auxiliare și de transport (cum ar fi manipularea, depozitarea și antrepozitarea mărfurilor), iar restul de 14 % în activități de poștă și curierat. Femeile sunt subreprezentate în cadrul forței de muncă din sectorul transporturilor din UE (22 %). O analiză în funcție de vârstă a forței de muncă din sectorul transporturilor din UE în 2021 (5) arată că ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 30 și 49 de ani a fost similară cu cea pentru întreaga economie, însă ponderea lucrătorilor în vârstă a fost mai mare în sectorul transporturilor (36,9 % sunt cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani), în timp ce ponderea lucrătorilor tineri a fost mai mică (12,1 % au vârste cuprinse între 15 și 29 de ani).
(3) Cu o valoare adăugată brută (VAB) de aproximativ 555 de miliarde EUR la prețuri curente, sectorul serviciilor de transport și depozitare (inclusiv activitățile de poștă și curierat) a reprezentat aproximativ 5 % din VAB totală în UE-27 în 2020 (6).
(4) Pilonul european al drepturilor sociale conține 20 de principii și drepturi esențiale pentru existența unor piețe ale muncii și a unor sisteme de protecție socială echitabile și funcționale. Pilonul reprezintă cadrul de reglementare european menit să asigure că tranziția verde și cea digitală sunt echitabile și juste din punct de vedere social, atât pentru utilizatorii transporturilor (7), cât și pentru forța de muncă din sectorul transporturilor. Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică (8) stabilește orientări cuprinzătoare pentru statele membre cu privire la pachetele de politici necesare pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă în procesul tranziției verzi. Strategia digitală europeană (9) urmărește ca transformarea digitală să funcționeze pentru cetățeni și întreprinderi, contribuind, în același timp, la atingerea obiectivului UE de a crea o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital (10) a stabilit obiective digitale, inclusiv în ceea ce privește o populație cu competențe digitale și profesioniști cu înaltă calificare în domeniul digital, precum și transformarea digitală a întreprinderilor.
(5) Studiul privind dimensiunea socială a tranziției către automatizare și digitalizare în sectorul transporturilor, cu accent pe forța de muncă (11) a evaluat gradul de conștientizare, gradul de pregătire și nevoia de orientări a părților interesate din domeniul transporturilor. Acesta a constatat că, în general, impactul automatizării și al digitalizării asupra forței de muncă din sectorul transporturilor este puțin cunoscut. Părțile interesate din domeniul transporturilor sunt, în medie, pregătite într-o măsură moderată pentru această tranziție. Sindicatele și organismele publice naționale par să anticipeze sau să gestioneze schimbările mai bine decât angajatorii. Părțile interesate participante la sondaj arată că, în cazul în care sunt necesare orientări și măsuri suplimentare, acestea ar trebui să se concentreze în principal pe schimbul de cunoștințe, precum și pe formarea și educarea forței de muncă. Având în vedere că angajatorii din domeniul transporturilor – în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) (12) – adesea nu cunosc măsuri sau strategii menite să faciliteze tranziția forței de muncă, dimensiunea socială a automatizării și a digitalizării pare să nu fie tema lor prioritară.
(6) Concluziile studiului au fost plasate într-un cadru metodologic inspirat de rezultatele Grupului de experți la nivel înalt privind impactul transformării digitale asupra piețelor forței de muncă din UE (13). Acest cadru oferă o imagine de ansamblu a condițiilor prealabile care sunt esențiale pentru o tranziție lină (și anume conștientizarea dimensiunii sociale; identificarea nevoilor viitoare în materie de competențe; dialogul social constructiv; un mediu legislativ propice; o atitudine pozitivă față de schimbare) și a factorilor determinanți care vor contribui la facilitarea tranziției.
(7) Conținutul proiectului prezentei recomandări a fost discutat cu Grupul de experți al Comisiei privind aspectele sociale orizontale în domeniul transporturilor (14) și, în cadrul unei conferințe a părților interesate din martie 2023 (15), cu toate părțile interesate relevante din sectorul transporturilor, inclusiv cu autoritățile publice, cu organizațiile patronale, cu sindicatele, cu furnizorii de educație și formare, cu întreprinderile și cu profesioniștii din domeniul transporturilor. Totodată, au fost consultate comitetele de dialog social sectorial instituite în diferitele segmente ale sectorului transporturilor (16).
(8) Automatizarea și digitalizarea nu sunt fenomene noi. Acestea sunt interconectate, însă impactul lor asupra forței de muncă nu este neapărat același. Automatizarea face parte dintr-o noțiune mai largă de digitalizare și este definită ca „înlocuirea, în totalitate sau parțial, a factorului uman cu o mașină sau un software” (17). Noțiunea mai largă de digitalizare este definită ca „integrarea tehnologiilor digitale și a datelor digitalizate în toate aspectele vieții” (18). Prin urmare, mai degrabă decât înlocuirea, în totalitate sau parțial, a factorului uman, digitalizarea înseamnă utilizarea instrumentelor digitale la locul de muncă.
(9) Evoluțiile pieței forței de muncă vor fi influențate nu numai de tehnologie, inclusiv de costurile și acceptarea acesteia, ci și de alți factori, cum ar fi globalizarea, schimbările demografice, tranziția verde, tendințele economice și sociale și mediul de reglementare. În plus, ritmul automatizării va varia în funcție de țări și regiuni, de modurile de transport, de tipurile de ocupații și de aptitudini și competențe.
(10) Potrivit unui raport recent privind viitorul muncii în sectorul transporturilor (19), riscurile legate de automatizarea locurilor de muncă variază foarte mult în țările mai industrializate. Între 5,7 % și 50 % din locurile de muncă slab calificate (cum ar fi docherii sau manipulatorii de bagaje) sunt expuse unui risc ridicat de automatizare. Riscul pentru locurile de muncă cu calificare medie (cum ar fi marinarii calificați sau șoferii de camioane de mare tonaj) este cuprins între 7 % și 23 %. Locurile de muncă de înaltă calificare (cum ar fi ofițerii de nave, piloții de aeronave și profesioniștii) se confruntă cu cel mai scăzut risc potențial estimat de pierdere a locurilor de muncă generat de introducerea tehnologiilor de automatizare, de doar 2 %.
(11) Proiectul european de cercetare SKILLFUL (20) a identificat locurile de muncă și ocupațiile care se preconizează că vor fi cele mai afectate de schimbările și evoluțiile actuale și viitoare ale sistemului european de transport. Printre ocupațiile din sectorul transporturilor cu o probabilitate ridicată de schimbare se numără cele de șofer, operator manual, emitent și controlor de bilete, personal din centrele logistice, controlor de securitate, precum și agent de rezervări și de voiaj. Printre ocupațiile care se preconizează că vor deveni mai relevante se numără cele de administrator de logistică, operator de logistică din terminale și coordonator de livrări, expert în inteligență artificială, în transformare digitală, în big data, în securitate și în securitate cibernetică, personal al serviciilor juridice și specialist în protecția vieții private, precum și operator de vehicule automatizate și de drone.
(12) Diversele părți interesate pot percepe în moduri diferite obiectivul automatizării și al digitalizării și impactul acestora asupra forței de muncă. Promovarea unei înțelegeri comune a posibilelor beneficii și provocări ale acestor evoluții și a aspectelor aflate în joc va consolida cooperarea și spiritul de echipă între grupurile de părți interesate.
(13) Parteneriatele europene în domeniul transporturilor din cadrul programului Orizont Europa, cum ar fi Mobilitatea conectată, cooperativă și automatizată (CCAM) (21), Către un transport rutier cu emisii zero (2Zero) (22) și Transportul pe apă cu emisii zero (ZEWT) (23), pot facilita schimbul de informații privind impactul social al tranziției, întrucât acestea reunesc rețele diverse și extinse ale părților interesate din sectorul public și cel privat.
(14) Perfecționarea și recalificarea sunt esențiale pentru gestionarea tranziției verzi și a celei digitale. Existența unei forțe de muncă cu competențele adecvate contribuie la creșterea durabilă, generează mai multă inovare și îmbunătățește competitivitatea întreprinderilor. Principiul 1 al Pilonului european al drepturilor sociale prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții care să fie de calitate și favorabile incluziunii, pentru a dobândi și menține competențe care să îi permită să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă. Anul european al competențelor (24) își propune să sprijine cetățenii în vederea dobândirii de competențe adecvate pentru locuri de muncă de calitate, precum și întreprinderile, în special IMM-urile, în vederea remedierii deficitului de competențe din Uniune.
(15) Sectorul transporturilor a fost identificat ca fiind unul dintre sectoarele în care punerea în aplicare a Pactului verde european (precum și a strategiilor naționale relevante) va necesita noi competențe și noi angajați și în care efectivele forței de muncă calificate sunt deja limitate. Pe lângă deficitele legate de trecerea la surse regenerabile de energie și la materiale, produse și moduri de transport durabile și eficiente din punct de vedere energetic, deficitele semnificative de forță de muncă sunt deja foarte vizibile în anumite profesii din domeniul transporturilor. În toate rapoartele privind dezechilibrele de pe piața forței de muncă din Europa (25) elaborate începând din 2017, șoferii de camioane de mare tonaj și de camioane s-au clasat printre primele 10 ocupații din perspectiva deficitului de forță de muncă. În 2022, șoferii de autobuze și tramvaie s-au clasat printre primele 10 ocupații, fiind pentru prima dată identificat un deficit în cazul acestora. Deficitele de forță de muncă pot duce la o accelerare a automatizării, aceasta putând constitui, totodată, o oportunitate de a compensa lipsa lucrătorilor.
(16) Proiectul european de cercetare WE-TRANSFORM (26) a identificat gradul de importanță al diferitelor aptitudini și competențe necesare pentru a răspunde provocărilor viitorului mediu de lucru automatizat și digitalizat, inclusiv în funcție de modurile de transport.
(17) Comisia, cu asistența agențiilor sale, poate oferi orientări cu privire la competențele necesare în cadrul tranziției către automatizare și digitalizare, de pildă prin studii. Un exemplu recent este studiul Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă privind competențele operatorilor de nave maritime autonome de suprafață din centrele de comandă de la distanță (27).
(18) Instrumentele digitale bazate pe inteligența artificială (IA) pot contribui, de asemenea, la identificarea viitoarelor nevoi și lacune în materie de competențe la nivel național și pot ajuta cetățenii să identifice noi parcursuri profesionale și oportunități de învățare. Aceste instrumente, care sunt deja testate de unele servicii publice de ocupare a forței de muncă (28), pot oferi, totodată, oportunități pentru soluții mai sistemice la nivelul tuturor sectoarelor.
(19) La fel ca în alte sectoare, tendința către un grad mai mare de automatizare și de digitalizare în sectorul transporturilor evidențiază necesitatea unor programe adecvate de formare inițială și continuă, inclusiv de educație și formare profesională. Aceste programe trebuie să pregătească în mod eficace și în timp util lucrătorii pentru provocările muncii viitorului, întrucât automatizarea și digitalizarea ar putea duce la o necorelare între cererea și oferta de competențe. În ultimii ani, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de locuri de muncă în cadrul cărora capacitățile cognitive sunt esențiale, ceea ce face ca formarea avansată și competențele complexe de soluționare a problemelor să fie mai importante pentru mai multe tipuri de locuri de muncă. În plus, există deja o cerere tot mai mare de competențe avansate în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) și de expertiză în domeniul IT și se preconizează că aceasta va crește și mai mult în viitor. Sporirea cerințelor în materie de competențe poate reduce și mai mult rezerva de lucrători disponibili.
(20) Una dintre prioritățile Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 (29) este consolidarea aptitudinilor și a competențelor digitale pentru transformarea digitală, inclusiv prin promovarea unei educații informatice de înaltă calitate și favorabile incluziunii de la o vârstă fragedă și prin încurajarea participării femeilor la STIM. Aceasta ar putea contribui, pe termen lung, la soluționarea dificultăților cu care se confruntă angajatorii în recrutarea de lucrători cu înaltă calificare, inclusiv în sectorul transporturilor.
(21) Agenda europeană pentru competențe sprijină dobândirea de competențe pentru tranziția verde și cea digitală. Una dintre acțiunile sale emblematice este Pactul pentru competențe (30), care urmărește să consolideze acțiunile colective privind dezvoltarea de competențe prin intermediul parteneriatelor.
(22) În contextul lanțurilor valorice globale, al caracterului transfrontalier al multor activități de transport, al noilor modele de afaceri și forme de muncă, este esențial ca toți lucrătorii să fie stimulați să ia parte la măsuri de formare pentru a ține pasul cu cerințele în schimbare în materie de competențe din sectorul transporturilor. Pentru ca digitalizarea să fie favorabilă incluziunii, formarea în domeniul digital ar trebui să fie accesibilă tuturor grupurilor expuse unor riscuri mai mari de excluziune, în special persoanelor cu handicap.
(23) Perioadele scurte de formare pot fi o soluție pentru a motiva forța de muncă să ia parte la măsuri de formare și angajatorii să ofere sprijin în acest sens. Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională (31) solicită statelor membre să instituie cadre juridice care să faciliteze înregistrarea rezultatelor învățării (de exemplu, certificate sau diplome) obținute în urma unor experiențe de învățare de dimensiuni reduse (de exemplu, cursuri online de scurtă durată).
(24) Sisteme precum conturile personale de învățare (32) și un cadru favorabil, incluzând oportunități de orientare și validare, pot promova participarea efectivă la formare în sectorul transporturilor.
(25) Normele Uniunii privind calificarea și formarea șoferiilor de autobuz și de camion (33) prevăd ca subiectele care urmează să fie acoperite în cadrul formării periodice să țină seama de evoluțiile tehnologice. Viitoarea revizuire a Directivei privind mecanicii de locomotivă (34) este menită să alinieze mai bine formarea și certificarea mecanicilor de locomotivă la posibilitatea și nevoile digitalizării rețelei feroviare și să faciliteze desfășurarea activității la nivel transfrontalier pentru mecanicii de locomotivă.
(26) Pe de o parte, se preconizează că automatizarea și digitalizarea vor îmbunătăți condițiile de muncă în sectorul transporturilor, asigurând niveluri mai ridicate de siguranță și flexibilitate (de exemplu, munca cu fracțiune de normă) și eliminând multe sarcini monotone și dificile din punct de vedere fizic. Acest lucru ar putea spori atractivitatea sectorului în ansamblu, în special pentru lucrătorii de sex feminin și pentru grupurile de lucrători subreprezentate, cum ar fi grupurile cu un risc mai mare de excluziune, lucrătorii tineri și lucrătorii cu handicap. Pe de altă parte, există riscul unor niveluri mai ridicate de stres (35) pentru unii lucrători din cauza percepției monitorizării și supravegherii continue, inclusiv prin instrumente de gestionare algoritmică (36) sau IA în general.
(27) Uniunea urmărește să creeze o IA de încredere, care pune oamenii pe primul loc. În acest scop, Comisia a propus trei inițiative juridice interconectate, care includ o propunere de cadru de reglementare (Legea privind inteligența artificială) (37) pentru a le oferi furnizorilor și utilizatorilor de IA cerințe și obligații clare în ceea ce privește utilizările specifice ale IA care prezintă riscuri pentru siguranța și drepturile fundamentale ale persoanelor, inclusiv drepturile lucrătorilor (38). În același timp, propunerea de cadru de reglementare urmărește să reducă sarcinile administrative și financiare pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, precum și să stimuleze inovarea. Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și-a prezentat în detaliu viziunea privind abordarea provocărilor și oportunităților IA în domeniul aviației, pe baza unei abordări centrate pe factorul uman (39).
(28) Propunerile Comisiei de îmbunătățire a condițiilor de lucru ale persoanelor care activează prin intermediul platformelor digitale de muncă includ măsuri de stabilire corectă a statutului profesional al acestor persoane (40), care vor fi relevante pentru agenții de livrare și pentru conducătorii auto care efectuează curse la comandă. De asemenea, directiva (41) propusă are ca obiective creșterea transparenței în utilizarea algoritmilor de către platformele digitale de muncă, asigurarea monitorizării de către om a respectării condițiilor de muncă de către acestea și instituirea dreptului de a contesta deciziile automatizate. Aceste noi drepturi ar trebui acordate atât lucrătorilor, cât și lucrătorilor independenți autentici. Orientările privind aplicarea legislației Uniunii în materie de concurență în cazul contractelor colective de muncă (42) clarifică situațiile în care anumite persoane care desfășoară o activitate independentă se pot reuni pentru a participa la negocieri colective privind îmbunătățirea condițiilor de muncă fără a încălca legislația Uniunii în materie de concurență.
(29) Negocierile dintre organizațiile care reprezintă angajatorii și lucrătorii (partenerii sociali) prin intermediul dialogului social și al negocierii colective contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă. În condițiile în care gradul și calitatea implicării partenerilor sociali variază de la o țară la alta, iar lucrătorii sunt protejați inegal prin contracte colective de muncă, Comisia a prezentat o inițiativă (43) în vederea consolidării și promovării în continuare a dialogului social prin acțiuni concrete la nivel național și la nivelul Uniunii. La 12 iunie 2023, Consiliul a adoptat o recomandare privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană (44), în care stabilește mai multe modalități prin care statele membre ar putea consolida dialogul social și negocierile colective la nivel național, inclusiv prin implicarea partenerilor sociali în elaborarea de politici, prin promovarea beneficiilor dialogului social și prin consolidarea capacității sindicatelor și a organizațiilor patronale.
(30) În conformitate cu Convenția nr. 135 a Organizației Internaționale a Muncii privind protecția reprezentanților lucrătorilor, ratificată în prezent de 24 de state membre, reprezentanții lucrătorilor pot fi persoane care sunt recunoscute ca atare în temeiul dreptului intern sau al practicilor naționale, indiferent dacă sunt reprezentanți sindicali, și anume reprezentanți numiți sau aleși de sindicate sau de membri ai unor astfel de sindicate, sau reprezentanți aleși, și anume reprezentanți care sunt aleși în mod liber de lucrătorii întreprinderii în conformitate cu dispozițiile legislației sau reglementărilor naționale sau cu dispozițiile contractelor colective și ale căror funcții nu includ activități care sunt recunoscute ca prerogative exclusive ale sindicatelor în țara în cauză. În cazul în care în aceeași întreprindere există atât reprezentanți ai sindicatelor, cât și reprezentanți aleși, o astfel de reprezentare nu trebuie utilizată pentru a submina poziția sindicatelor în cauză sau a reprezentanților acestora. Ar trebui încurajată cooperarea dintre reprezentanții aleși și sindicatele în cauză sau reprezentanții acestora.
(31) Studiul Comisiei privind aspectele sociale în sectorul transportului maritim (45) include recomandări și posibile inițiative care pot contribui la asigurarea unor condiții de muncă și de viață adecvate pentru navigatori, inclusiv la modernizarea educației și formării în domeniul maritim pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice. Studiul privind controlorii de trafic aerian (ATCO) și personalul electronist pentru siguranța traficului aerian (ATSEP) (46) oferă o imagine de ansamblu asupra problemelor umane și sociale și a condițiilor de muncă actuale și viitoare indicate de personalul ATCO și ATSEP din statele membre ale UE.
(32) Toate modurile de transport vor fi afectate de automatizare și digitalizare, fie că este vorba de nave sau vehicule automatizate, fie de procese digitalizate. Combinația între lipsa de conștientizare, lipsa de înțelegere a noilor cerințe și teama de a nu face față schimbărilor alimentează scepticismul și uneori rezistența la schimbări în sectorul transporturilor. În acest context, sectorul transporturilor ar beneficia de pe urma introducerii și punerii în aplicare a unor modalități de a gestiona mai bine aceste schimbări. Gestionarea schimbărilor presupune, printre altele, metode și modalități prin care o întreprindere descrie și pune în aplicare schimbări în cadrul proceselor sale interne și externe, pentru a asigura o tranziție constructivă și benefică către automatizare și digitalizare.
(33) În conformitate cu principiul 8 al Pilonului european al drepturilor sociale, care prevede că „lucrătorii sau reprezentanții acestora au dreptul de a fi informați și consultați în timp util cu privire la chestiuni relevante pentru ei, în special cu privire la transferul, restructurarea și fuziunea întreprinderilor și la concedierile colective”, planurile de gestionare a schimbărilor ar trebui să fie concepute în mod participativ și în strânsă colaborare cu reprezentanții lucrătorilor.
(34) De asemenea, dialogul social joacă un rol esențial în adaptarea la lumea muncii în schimbare. Acordul-cadru din 2020 privind digitalizarea (47), încheiat de partenerii sociali europeni intersectoriali, reprezintă un exemplu de voință a partenerilor sociali de a modela împreună viitorul. De asemenea, partenerii sociali sectoriali europeni din sectorul transporturilor au derulat diverse proiecte comune privind automatizarea și digitalizarea, care au inclus recomandări comune pentru afiliații lor.
(35) Pe termen scurt, mediu și lung, este esențial să existe resurse financiare suficiente pentru punerea în aplicare a măsurilor menite să asigure o tranziție lină către automatizare și digitalizare pentru forța de muncă din sectorul transporturilor. Este esențial ca lucrătorii să se poată adapta la nevoile în schimbare în materie de competențe. Cu toate acestea, angajatorii percep adesea formarea ca fiind costisitoare, ceea ce îi poate împiedica să furnizeze oportunități de formare și de învățare pe tot parcursul vieții. În cazul nealocării de fonduri suficiente pentru sprijinirea formării lucrătorilor și a învățării pe tot parcursul vieții, competențele de care dispun aceștia s-ar putea să nu mai fie aliniate la cerințele inerente locului lor de muncă, sporind și mai mult deficitul de forță de muncă.
(36) La nivel național și la nivelul Uniunii, există diverse oportunități de finanțare pentru perfecționare și recalificare în vederea sprijinirii tranziției către automatizare și digitalizare. Însă persoanele care ar putea beneficia de aceste instrumente nu știu adesea de existența lor sau cum să le acceseze. Prin urmare, ar trebui promovată o mai bună informare cu privire la fondurile relevante.
(37) Părțile interesate din sectorul transporturilor de la nivel european și național – printre care angajatorii, lucrătorii, furnizorii de educație și formare, asociațiile sectoriale și partenerii sociali, cu respectarea autonomiei lor –, organizațiile societății civile care reprezintă toate grupurile de lucrători, în special grupurile expuse unui risc mai ridicat de excludere de pe piața muncii, precum și factorii de decizie și autoritățile publice de la nivel național și regional sunt invitate să ia în considerare și să promoveze următoarele mijloace de abordare a impactului automatizării și al digitalizării asupra forței de muncă din sectorul transporturilor, cu scopul de a face față provocărilor și de a profita de oportunitățile legate de creșterea gradului de conștientizare, de perfecționare și recalificare, de îmbunătățirea condițiilor de muncă, de gestionarea schimbărilor și de finanțare,