Recitale
(1) Concluziile Consiliului European din 9 februarie 2023 (1) au accentuat faptul că ar trebui întreprinse acțiuni mai îndrăznețe și mai ambițioase pentru a dezvolta în continuare competențele necesare pentru tranziția verde și cea digitală prin educație, formare, perfecționare și recalificare, astfel încât să se facă față provocărilor legate de deficitul de forță de muncă și de transformarea locurilor de muncă, inclusiv în contextul provocărilor demografice.
(2) Educația și formarea sunt esențiale pentru o Europă mai coezivă, mai echitabilă, mai incluzivă, mai digitală, mai durabilă, mai competitivă, mai inovatoare, mai verde și mai rezilientă, precum și pentru dezvoltarea personală și bunăstarea cetățenilor și capacitatea acestora de a se adapta la o piață a forței de muncă în schimbare, de a activa pe o astfel de piață și de a se implica într-o cetățenie activă și responsabilă. În acest context, Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) (2) promovează cooperarea europeană pentru a sprijini și mai mult dezvoltarea sistemelor de educație și formare din statele membre. Obiectivul acestor sisteme este de a asigura împlinirea personală, socială și profesională a tuturor cetățenilor, promovând în același timp valorile democratice, egalitatea, coeziunea socială, cetățenia activă și dialogul intercultural, precum și prosperitatea economică durabilă, tranziția verde și cea digitală și capacitatea de inserție profesională.
(3) Pandemia de COVID-19 a evidențiat necesitatea de a îmbunătăți nivelul de pregătire digitală al sistemelor de educație și formare în ceea ce privește reziliența, justiția, egalitatea, calitatea, caracterul incluziv, accesibilitatea și securitatea. Schimbările tehnologice rapide impun o transformare digitală centrată pe oameni și sisteme de educație și formare adecvate pentru era digitală. Pentru a aborda aceste provocări, Comisia a adoptat Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 (3). Planul de acțiune urmărește să abordeze decalajul digital și inegalitățile din domeniul educației și formării și subliniază potențialul tehnologiei de a favoriza o predare și o învățare mai accesibile, mai sigure, mai flexibile, mai personalizate și mai centrate pe cursanți.
(4) Prima prioritate strategică a planului de acțiune – încurajarea dezvoltării unui ecosistem de educație digitală de înaltă performanță – subliniază necesitatea de a consolida capacitatea digitală și reziliența sistemelor de educație și formare într-un mod coerent și durabil. În acest scop, planul de acțiune identifică factori favorizanți precum o infrastructură relevantă, conectivitatea și capacitatea digitală, care au fost detaliați în cadrul Concluziilor Consiliului privind educația digitală în societățile cunoașterii din Europa (4).
(5) Acțiunile de care este nevoie pentru implementarea eficace a acestor factori favorizanți nu se limitează la nivelul ministerelor educației și formării. În acest sens, Comisia a realizat în 2022 un dialog structurat cu statele membre privind educația și competențele digitale. În urma dezbaterii ministeriale care a avut loc în cadrul Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport (EYCS) din noiembrie 2021 și reflectând necesitatea unei abordări la nivelul întregii administrații, statele membre și-au desemnat reprezentanții în cadrul grupului la nivel înalt al coordonatorilor naționali, aceștia având mandatul de a reprezenta departamentele relevante din țările lor care sunt responsabile pentru diferite aspecte ale educației, formării și competențelor digitale (inclusiv educație, muncă, sectorul digital, cultură, industrie și finanțe). Rezultatele dialogului structurat (5) au evidențiat o serie de provocări comune cu care se confruntă statele membre în ceea ce privește transformarea digitală a sistemelor lor de educație și formare, demonstrând necesitatea de a face schimb de bune practici la nivelul Uniunii.
(6) Primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale (6) prevede că „orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă”. Dreptul la educație, astfel cum este prevăzut și protejat de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ar trebui garantat în permanență. De asemenea, Recomandarea Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii (7) invită statele membre să garanteze accesul efectiv și gratuit la educație și la activități școlare pentru copiii aflați în dificultate, adică expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.
(7) Agenda europeană pentru competențe (8) definește acțiuni menite să ajute persoanele și întreprinderile să dezvolte competențe mai multe și mai bune și să le utilizeze, prin consolidarea competitivității durabile și a rezilienței pentru a reacționa la crize, pe baza lecțiilor învățate în timpul pandemiei de COVID-19. Rezoluția Consiliului privind un nou plan european pentru învățarea în rândul adulților (2021-2030) (9) pune accent pe oportunitățile de învățare formală, nonformală și informală pentru adulți, din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții.
(8) Toți cetățenii europeni ar trebui să aibă acces la educație digitală, aceasta permițându-le să își dezvolte cunoștințele, competențele și aptitudinile necesare pentru a avea un rol activ în cadrul societăților actuale din ce în ce mai digitale. Programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital (10) prezintă un plan de realizare a unei transformări digitale incluzive și axate pe factorul uman a societății și economiei UE până în 2030. Aceasta include instituirea unui cadru de guvernanță și de raportare cu statele membre în vederea atingerii obiectivelor relevante la nivelul Uniunii pentru deceniul digital, cum ar fi realizarea conectivității universale (bandă largă la nivel de gigabit pentru toți și 5G pretutindeni, chiar și în zonele rurale și îndepărtate). Aceste inițiative urmăresc să remedieze decalajele digitale existente în ceea ce privește conectivitatea și competențele, încurajând acțiunea și instituind măsurile de atenuare necesare. În acest sens, Declarația europeană din 2022 privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital (11) subliniază necesitatea de a promova și de a susține eforturile de dotare a tuturor instituțiilor de educație și formare cu conectivitate, infrastructură și instrumente digitale.
(9) Aceste inițiative evidențiază faptul că educația și formarea digitală de succes înseamnă crearea unor oportunități mai numeroase și mai bune de învățare și predare în era digitală, de care să beneficieze întreaga societate. Soluțiile digitale au făcut ca sistemele de educație și formare din Uniune să devină mai accesibile în ultimii ani. Resursele digitale au potențialul de a conecta diviziunile geografice. În special, bunurile digitale comune (12) pot aduce beneficii substanțiale, cum ar fi autonomia strategică, reducerea costurilor și sporirea transparenței. Cu toate acestea, într-o lume caracterizată printr-o evoluție rapidă, este vital să se îmbunătățească în permanență eficacitatea și eficiența educației și a formării și să se ofere sprijin pentru noi abordări în materie de predare și învățare, inclusiv prin utilizarea soluțiilor digitale existente și emergente. În plus, iar acesta este un aspect esențial, cursanții trebuie să înțeleagă funcționarea tehnologiilor subiacente și să dezvolte aptitudini și competențe care să le permită să utilizeze tehnologiile digitale în mod creativ, sigur, etic și responsabil.
(10) Concluziile Consiliului privind educația digitală în societățile cunoașterii din Europa (13) subliniază că răspândirea pe scară largă a tehnologiilor digitale și accesul la internet creează noi posibilități pentru o educație și o formare incluzive și de înaltă calitate în Europa. Educația digitală, ca parte integrantă a educației și formării incluzive și de înaltă calitate, poate completa predarea față în față și poate contribui la sporirea accesibilității conținutului educațional și a metodelor pedagogice, la incluziunea socială, precum și la dobândirea efectivă a competențelor, promovând succesul educațional pentru toți.
(11) În același timp, tehnologiile noi și emergente, cum ar fi inteligența artificială (IA), pătrund rapid în mediile cursanților, ceea ce generează potențiale oportunități, dar și riscuri, cum ar fi amenințările la adresa securității cibernetice. Prin urmare, este esențial ca instituțiile de educație și formare și instituțiile de învățare nonformală, precum și cadrele didactice, formatorii și alți membri ai personalului didactic să beneficieze de sprijin pentru a dobândi o mai bună înțelegere a acestor instrumente și a modului în care pot fi utilizate cu încredere și în condiții de siguranță, în beneficiul predării și al învățării. Aceasta include conștientizarea implicațiilor pe care legislația relevantă a Uniunii în domeniul digital, cum ar fi viitorul Act privind inteligența artificială (14) și Regulamentul privind serviciile digitale (15), precum și unele inițiative cum ar fi Strategia europeană privind datele (16) le-ar putea avea asupra practicilor de predare și învățare. În același timp, Planul de acțiune pentru educația digitală al Comisiei vizează sensibilizarea persoanelor, în special a copiilor și tinerilor, precum și a organizațiilor, în special a IMM-urilor, la problematica securității cibernetice. Educația și formarea, precum și sensibilizarea nu numai că vor proteja împotriva amenințărilor cibernetice, dar vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea și diversificarea forței de muncă din domeniul securității cibernetice, completând astfel eforturile inițiativei privind Academia de competențe în materie de securitate cibernetică.
(12) Din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, utilizarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți accesibilitatea și calitatea predării și învățării este esențială pentru toate nivelurile și tipurile de educație și formare, de la educația și îngrijirea timpurie, pe tot parcursul învățământului primar și secundar, până la educația și formarea profesională, învățământul superior și învățarea în rândul adulților.
(13) O serie de recomandări ale Consiliului au subliniat importanța tuturor nivelurilor și tipurilor de educație și formare pentru redresare și pentru o tranziție echitabilă către economii verzi și digitale. Astfel, Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (17) propune o viziune de politică modernizată a Uniunii în materie de EFP, inclusiv digitalizarea EFP și utilizarea învățării mixte, iar Recomandarea Consiliului privind crearea de punți pentru o cooperare europeană eficace în domeniul învățământului superior (18) recunoaște că instituțiile de învățământ superior puternice și interconectate reprezintă un instrument important pentru a face față provocărilor legate de tranziția verde și cea digitală.
(14) De asemenea, Recomandarea Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (19) urmărește să ofere adulților slab calificați oportunități flexibile de îmbunătățire a competențelor de bază și a celor suplimentare, inclusiv a competențelor digitale relevante pentru piața forței de muncă și pentru o participare activă în societate. Acest obiectiv este pus în practică prin furnizarea de educație și formare în cadrul unor contexte de învățare corespunzătoare, în care profesori și formatori calificați aplică metode de predare specifice adulților și valorifică potențialul învățării digitale.
(15) Cadrele didactice și formatorii sunt, de asemenea, actori deosebit de importanți în acest proces și ar trebui tratați ca parteneri esențiali și de încredere în transformarea digitală de succes, deoarece ei reprezintă forța motrice care susține educația și formarea (20). În această calitate, cadrele didactice și formatorii trebuie să fie implicați îndeaproape și consultați în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale, precum și înzestrați cu aptitudinile și competențele necesare pentru utilizarea lor eficace. Aceștia au nevoie să fie sprijiniți printr-o abordare cuprinzătoare în ceea ce privește educația inițială, inițierea la locul de muncă și dezvoltarea profesională continuă. Se recomandă, de asemenea, integrarea abordărilor bazate pe învățarea mixtă, inclusiv în ceea ce privește desfășurarea activității în mod etic și în siguranță în mediile digitale (21). În plus, competențele digitale ale cadrelor didactice și infrastructurile, instrumentele și resursele digitale sunt esențiale pentru consolidarea predării și învățării în scopul sustenabilității (22).
(16) Răspunzând nevoii de educație și formare digitală accesibilă, incluzivă și de înaltă calitate, prezenta recomandare ar trebui să abordeze următorii factori favorizanți esențiali: (i) o abordare strategică privind educația și competențele digitale; (ii) coordonarea la nivelul întregii administrații și implicarea diferitor părți interesate; (iii) consolidarea capacităților instituțiilor de educație și formare, ale personalului de conducere și ale personalului didactic și auxiliar și (iv) investiții axate pe impact.
(17) Prezenta recomandare respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității. Statele membre vor decide, în conformitate cu situația de pe plan național, modul în care vor pune în aplicare recomandarea,