Recitale
(1) Statele membre și Uniunea trebuie să depună eforturi în vederea elaborării unei strategii coordonate pentru ocuparea forței de muncă, în special pentru promovarea unei forțe de muncă competente, calificate și adaptabile, precum și a unor piețe ale muncii incluzive, reziliente, orientate către viitor și capabile să reacționeze la evoluția economiei, în vederea realizării obiectivelor de ocupare deplină a forței de muncă și de progres social, de creștere economică echilibrată, de nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului stabilite la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Statele membre trebuie să considere promovarea ocupării forței de muncă drept o chestiune de interes comun și să își coordoneze acțiunile întreprinse în acest sens în cadrul Consiliului.
(2) Uniunea trebuie să combată excluziunea socială și discriminările și să promoveze justiția socială și protecția socială, precum și egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului, astfel cum se prevede la articolul 3 din TUE. La definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea trebuie să țină seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane, astfel cum este stabilit la articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
(3) În conformitate cu TFUE, Uniunea a elaborat și a pus în aplicare instrumente de coordonare pentru politicile economice și de ocupare a forței de muncă. În cadrul acestor instrumente, orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (denumite în continuare „orientările pentru ocuparea forței de muncă”) prevăzute în anexa la prezenta decizie, împreună cu orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii prevăzute în Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului (4), formează orientările integrate. Orientările pentru ocuparea forței de muncă urmează să ghideze punerea în aplicare a politicilor în statele membre și în Uniune, reflectând interdependența dintre statele membre. Setul rezultat de politici și de reforme coordonate ale Uniunii și naționale constituie un mix global adecvat și sustenabil de politici economice, de ocupare a forței de muncă și sociale, care ar trebui să ducă la efecte colaterale pozitive pentru piețele muncii și pentru societate în general, să consolideze reziliența economică și socială și să răspundă în mod eficace la provocările pe termen mediu și lung, precum și la impactul crizelor, cum ar fi criza provocată de pandemia de Covid-19 și creșterea costului vieții legată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
(4) Pentru a consolida progresul economic și social, inclusiv convergența ascendentă, pentru a sprijini tranziția verde și pe cea digitală, pentru a consolida baza industrială și competitivitatea Uniunii și a realiza piețe ale muncii favorabile incluziunii și reziliente în Uniune, statele membre ar trebui să abordeze deficitul de forță de muncă și de competențe și să promoveze educația și formarea de calitate și favorabile incluziunii pentru toți, cu un accent deosebit pe îmbunătățirea competențelor de bază, în special în rândul studenților defavorizați, și pe STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) în învățământul școlar și cel superior, pe educația și formarea profesională orientate spre viitor, pe perfecționarea și recalificarea pe tot parcursul vieții, precum și pe politici active eficace privind piața muncii și pe îmbunătățirea condițiilor de muncă și a oportunităților de carieră, cu respectarea concomitentă a rolului și autonomiei partenerilor sociali. Cele menționate sunt deosebit de relevante pentru regiunile mai puțin dezvoltate, îndepărtate și ultraperiferice ale Uniunii, unde sunt nevoile sunt cele mai stringente. Deficitele pot fi abordate mai bine prin îmbunătățirea mobilității echitabile intra-UE a lucrătorilor și a cursanților și prin atragerea de talente din afara Uniunii. În plus, legăturile dintre sistemele de educație și formare și piața muncii ar trebui să fie consolidate, iar aptitudinile, cunoștințele și competențele dobândite prin învățare non-formală și informală ar trebui să fie recunoscute.
(5) Orientările pentru ocuparea forței de muncă sunt conforme cu noul cadru de guvernanță economică al Uniunii, care a intrat în vigoare la 30 aprilie 2024 (5) și cu legislația existentă a Uniunii și cu diversele inițiative ale Uniunii, inclusiv Recomandările Consiliului din 14 iunie 2021 (6), din 29 noiembrie 2021 (7), din 5 aprilie 2022 (8), din 16 iunie 2022 (9), din 28 noiembrie 2022 (10), din 8 decembrie 2022 (11), din 30 ianuarie 2023 (12), din 12 iunie 2023 (13) și din 27 noiembrie 2023 (14), cu Recomandarea (UE) 2021/402 a Comisiei (15), cu Rezoluția Consiliului din 26 februarie 2021 (16), cu Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2021 privind construirea unei economii în serviciul cetățenilor: un plan de acțiune pentru economia socială, cu Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 privind Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027, cu Comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 privind o Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, cu Comunicarea Comisiei din 7 septembrie 2022 privind Strategia europeană privind serviciile de îngrijire, cu Comunicarea Comisiei din 1 februarie 2023 privind un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete, cu Comunicarea Comisiei din 25 ianuarie 2023 privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană, cu Comunicarea Comisiei din 28 septembrie 2022 privind o mai bună evaluare a impactului distributiv al politicilor statelor membre și cu Comunicarea Comisiei din 20 martie 2024 privind deficitul de forță de muncă și de competențe în UE: un plan de acțiune, cu Deciziile (UE) 2021/2316 (17) și (UE) 2023/936 (18) ale Parlamentului European și ale Consiliului și cu Directivele (UE) 2022/2041 (19), (UE) 2022/2381 (20), (UE) 2023/970 (21) și (UE) 2024/2831 (22) ale Parlamentului European și ale Consiliului.
(6) Semestrul european reunește diferitele instrumente într-un cadru global pentru o coordonare și o supraveghere multilaterale integrate ale politicilor economice și de ocupare a forței de muncă din cadrul Uniunii. Având drept obiective durabilitatea mediului, productivitatea, echitatea și stabilitatea macroeconomică, semestrul european integrează principiile Pilonului european al drepturilor sociale proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în noiembrie 2017 (23) (denumit în continuare „Pilonul european al drepturilor sociale”) și ale instrumentului de monitorizare a acestuia, permițând totodată o analiză a riscurilor și a provocărilor la adresa convergenței sociale ascendente în Uniune, și prevede un angajament puternic cu partenerii sociali, societatea civilă și alte părți interesate. Acesta sprijină realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale Uniunii și ale statelor membre ar trebui să fie însoțite de tranziția echitabilă a Uniunii către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, durabilă din punctul de vedere al mediului și digitală, îmbunătățind totodată competitivitatea și productivitatea, asigurând condiții de muncă adecvate, încurajând inovarea, promovând democrația la locul de muncă, dialogul social și justiția socială, egalitatea de șanse și convergența socioeconomică ascendentă, combătând inegalitățile și disparitățile regionale și combătând sărăcia și excluziunea socială.
(7) Schimbările climatice și alte provocări legate de mediu, necesitatea de a asigura o tranziție verde echitabilă, independența energetică și o competitivitate sporită a industriilor cu zero emisii nete și necesitatea de a asigura autonomia strategică deschisă a Europei, precum și evoluția digitalizării, a inteligenței artificiale și a economiei platformelor, intensificarea telemuncii și schimbările demografice transformă profund economiile și societățile din Uniune. Uniunea și statele sale membre trebuie să colaboreze pentru a aborda în mod eficace și proactiv astfel de evoluții structurale și a adapta sistemele existente în funcție de necesități, recunoscând interdependența strânsă a economiilor și a piețelor muncii ale statelor membre și a politicilor conexe. Cele menționate necesită măsuri de politică coordonate, ambițioase și eficace, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, recunoscând în același timp rolul partenerilor sociali, în conformitate cu TFUE și cu dispozițiile Uniunii privind guvernanța economică, ținând seama de Pilonul european al drepturilor sociale. Astfel de măsuri de politică ar trebui să cuprindă un stimulent pentru investiții sustenabile în toate regiunile Uniunii, un angajament reînnoit privind reforme și investiții eșalonate în mod corespunzător care să îmbunătățească creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii, crearea de locuri de muncă de calitate, productivitatea, condițiile de muncă corecte, coeziunea socială și teritorială, convergența socioeconomică ascendentă, reziliența și exercitarea responsabilității fiscale. Astfel cum se precizează în Recomandarea privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă, integrarea sistematică a dimensiunii educației și formării în alte politici legate de tranziția verde și de dezvoltarea durabilă având drept perspectivă tot parcursul vieții poate sprijini punerea în aplicare a acestor politici. Ar trebui să se acorde sprijin din cadrul programelor de finanțare existente ale Uniunii și, în special, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (24) și al fondurilor politicii de coeziune, inclusiv din cadrul Fondului social european Plus instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (25) și al Fondului european de dezvoltare regională reglementat prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (26), precum și din cadrul Fondului pentru o tranziție justă instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului (27). Măsurile de politică ar trebui să combine măsuri legate de cerere cu măsuri legate de ofertă, ținându-se seama, în același timp, de impactul economic, asupra mediului, asupra ocupării forței de muncă și social al acestora.
(8) Pilonul european al drepturilor sociale stabilește douăzeci de principii și drepturi care au scopul de a sprijini existența unor piețe ale muncii și a unor sisteme de protecție socială funcționale și echitabile și care sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și acces la piața muncii, condiții de muncă echitabile, protecție socială și incluziune socială. Principiile și drepturile respective ghidează direcția strategică a Uniunii, asigurând faptul că tranzițiile către neutralitatea climatică și durabilitatea mediului, digitalizare și impactul schimbărilor demografice sunt echitabile și juste din punct de vedere social și mențin coeziunea teritorială. Pilonul european al drepturilor sociale, alături de tabloul de bord social care îl însoțește, constituie orientări pentru monitorizarea rezultatelor statelor membre în materie de ocupare a forței de muncă și de performanță socială, inclusiv în ceea ce privește convergența socială ascendentă în Uniune, în cadrul semestrului european, pentru stimularea reformelor și a investițiilor la nivel național, regional și local și pentru reconcilierea „socialului” cu „piața” în economia modernă de astăzi, inclusiv prin promovarea economiei sociale. La 4 martie 2021, Comisia a prezentat un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (denumit în continuare „planul de acțiune”), care include obiective principale ale Uniunii, ambițioase, dar realiste, pentru 2030 privind ocuparea forței de muncă (cel puțin 78 % din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă), competențele (cel puțin 60 % din totalul adulților ar trebui să participe la activități de formare profesională în fiecare an) și reducerea sărăciei (minimum 15 milioane de persoane ar trebui să fie mai puțin expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv cinci milioane de copii) (denumite în continuare „obiectivele principale ale Uniunii pentru 2030”) și obiective secundare complementare, precum și un tablou de bord social revizuit.
(9) Astfel cum au recunoscut șefii de stat sau de guvern cu ocazia Summitului social de la Porto care a avut loc la 8 mai 2021, punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale va consolida eforturile Uniunii către o tranziție digitală, verde și echitabilă și va contribui la realizarea unei convergențe sociale și economice ascendente și la abordarea provocărilor demografice. Șefii de stat sau de guvern au subliniat că dimensiunea socială, dialogul social și implicarea activă a partenerilor sociali se află în centrul unei economii sociale de piață cu grad ridicat de competitivitate și au salutat noile obiective principale ale Uniunii. Astfel cum s-a stabilit în Agenda strategică a Consiliului European 2019-2024, ei și-au afirmat hotărârea de a consolida în continuare punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale la nivelul Uniunii și la nivel național, ținând seama în mod corespunzător de competențele respective și de principiile subsidiarității și proporționalității. În cele din urmă, ei au subliniat importanța urmăririi îndeaproape, inclusiv la cel mai înalt nivel, a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030.
(10) Obiectivele principale ale Uniunii pentru 2030 au fost salutate de șefii de stat și de guvern la Summitul social de la Porto și de Consiliul European în iunie 2021. Acestea vor contribui, împreună cu tabloul de bord social, la monitorizarea progreselor înregistrate în direcția punerii în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale ca parte a cadrului de coordonare a politicilor în contextul semestrului european. În plus, în cadrul Summitului social de la Porto, statele membre au fost invitate să stabilească obiective naționale ambițioase care, ținând seama în mod corespunzător de poziția inițială a fiecărui stat membru, ar trebui să constituie o contribuție adecvată la realizarea obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030. În perioada septembrie 2021-iunie 2022, la invitația Comisiei, statele membre și-au prezentat obiectivele naționale. În cadrul Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori din iunie 2022, miniștrii statelor membre au subliniat importanța urmăririi îndeaproape a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor principale ale Uniunii pentru 2030. În acest context, progresele înregistrate în ceea ce privește țintele naționale respectivele sunt monitorizate în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă adoptat de Consiliu la 11 martie 2024 (denumit în continuare „Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2024”) și sunt integrate în instrumentele de monitorizare pentru semestrul european. În plus, Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2024 conține, sub formă de proiect-pilot, o „primă fază de analiză pe țări” cu privire la potențialele riscuri la adresa convergenței sociale ascendente, pe baza caracteristicilor cadrului de convergență socială, identificând șapte state membre care se confruntă cu potențiale riscuri. Concluzia respectivă a condus la o „a doua fază de analiză pe țări” mai aprofundată pentru respectivele șapte state membre, care a indicat că provocările globale nu sunt confirmate pentru toate statele membre respective.
(11) În urma invadării Ucrainei de către Rusia, în concluziile sale din 24 februarie 2022, Consiliul European a condamnat acțiunile Rusiei, care încearcă să submineze securitatea și stabilitatea europeană și mondială, și și-a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean, subliniind încălcarea de către Rusia a dreptului internațional și a principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite. În contextul actual, protecția temporară, astfel cum a fost acordată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului (28) și prelungită prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/2409 a Consiliului (29), asigură asistență rapidă și eficace în Uniune persoanelor strămutate care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și le permite unor astfel de persoane strămutate să beneficieze de drepturi minime în întreaga Uniune care oferă un nivel adecvat de protecție. Participând la piețele muncii din Europa, persoanele strămutate din Ucraina pot contribui în continuare la consolidarea economiei Uniunii și își pot ajuta țara și pe locuitorii acesteia. În viitor, experiența și competențele dobândite pot contribui la reconstrucția Ucrainei. În ceea ce-i privește pe copiii și adolescenții neînsoțiți, protecția temporară le conferă dreptul la tutelă legală și acces la educație și îngrijire. Statele membre ar trebui să-i implice în continuare pe partenerii sociali în conceperea, punerea în aplicare și evaluarea măsurilor de politică menite să abordeze problemele în materie de ocupare a forței de muncă și de competențe, inclusiv recunoașterea calificărilor persoanelor strămutate din Ucraina. Partenerii sociali joacă un rol esențial în atenuarea efectelor războiului respectiv în ceea ce privește menținerea ocupării forței de muncă și producția.
(12) Reformele pieței muncii, inclusiv mecanismele de stabilire a salariilor la nivel național, ar trebui să respecte practicile naționale de dialog social și de negociere colectivă, precum și autonomia partenerilor sociali, în vederea asigurării unor salarii echitabile care să permită un nivel de trai decent, o creștere durabilă și o convergență socioeconomică ascendentă. Astfel de reforme ar trebui să permită o analiză amplă a factorilor socioeconomici, inclusiv a îmbunătățirilor în ceea ce privește sustenabilitatea, competitivitatea, inovarea, crearea de locuri de muncă de calitate, condițiile de muncă corecte, democrația la locul de muncă, egalitatea de gen, sărăcia persoanelor încadrate în muncă, educația, formarea și competențele, sănătatea publică, protecția și incluziunea socială, precum și veniturile reale. Importanța dialogului social în abordarea provocărilor de pe piața muncii, inclusiv a deficitului de forță de muncă și de competențe, a fost reafirmată în cadrul Summitului de la Val Duchesse din 2024.
(13) Mecanismul de redresare și reziliență și alte fonduri ale Uniunii sprijină statele membre în punerea în aplicare a unor reforme și investiții care sunt în concordanță cu prioritățile Uniunii, ajutând economiile și societățile din Uniune să devină mai sustenabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru tranziția verde și cea digitală în contextul în schimbare care a urmat pandemiei de COVID-19. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a agravat și mai mult provocările socioeconomice preexistente, deoarece creșterea prețurilor la energie a afectat în mod deosebit gospodăriile cu venituri mici. Statele membre și Uniunea ar trebui să continue să se asigure că impactul la nivel social, la nivelul ocupării forței de muncă și la nivel economic este atenuat și că tranzițiile sunt echitabile și juste din punct de vedere social, inclusiv din perspectiva faptului că îmbunătățirea autonomiei strategice deschise și accelerarea tranziției verzi vor contribui la reducerea dependenței de importurile de energie și de alte produse și tehnologii strategice, în special importurile din Rusia. Este esențial să fie consolidată reziliența și să fie continuate eforturile în direcția unei societăți incluzive și reziliente, în care cetățenii să fie protejați și capabili să anticipeze și să gestioneze schimbările, fiind totodată în măsură să participe activ în societate și în economie.
(14) Este necesar un set coerent de politici active în domeniul pieței muncii, constând în stimulente temporare și specifice pentru angajare și tranziție, politici în materie de competențe, inclusiv privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă, și servicii de ocupare a forței de muncă specifice, eficace și adaptabile, pentru a sprijini tranzițiile de pe piața muncii și a valorifica pe deplin potențialul neexploatat al pieței muncii, care să fie totodată în concordanță cu abordarea privind incluziunea activă și având în vedere, de asemenea, transformarea verde și cea digitală. Ar trebui să fie asigurate condiții de muncă adecvate, inclusiv securitatea și sănătatea în muncă și sănătatea fizică și mintală a lucrătorilor.
(15) Discriminarea, sub toate formele sale, ar trebui să fie combătută și ar trebui să fie asigurată egalitatea de gen și să fie sprijinită încadrarea în muncă a grupurilor subreprezentate pe piața muncii. Ar trebui să se asigure acces egal și oportunități pentru toți și să se reducă sărăcia și excluziunea socială, în special cea a copiilor, a persoanelor cu handicap și a romilor, în special prin asigurarea unei funcționări eficace a piețelor muncii și a unor sisteme de protecție socială adecvate și favorabile incluziunii, astfel cum se prevede în Recomandările Consiliului din 8 noiembrie 2019 (30) și din 30 ianuarie 2023 (31). În plus, ar trebui să fie eliminate barierele din calea educației favorabile incluziunii și orientate spre viitor, a formării, a învățării pe tot parcursul vieții și a participării pe piața muncii. Statele membre ar trebui să investească în educația și îngrijirea timpurie, în concordanță cu Garanția europeană pentru copii și cu recomandarea privind obiectivele de la Barcelona pentru 2030, pentru ca educația și formarea profesională să devină mai atractive și mai favorabile incluziunii, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 24 noiembrie 2020 (32), precum și în competențele digitale și verzi, în conformitate cu Planul de acțiune pentru educația digitală, cu recomandările privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă și privind căile către succesul școlar. Accesul la locuințe adecvate și la prețuri accesibile, inclusiv prin intermediul locuințelor sociale, este o condiție necesară pentru asigurarea egalității de șanse. Problema lipsei de adăpost ar trebui abordată, în special prin măsuri de prevenire și prin promovarea accesului la locuințe permanente și a furnizării de servicii de sprijin. Accesul echitabil și în timp util la servicii de îngrijire pe termen lung de înaltă calitate și la prețuri abordabile, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 8 decembrie 2022 (33) precum și la servicii de asistență medicală, inclusiv prevenirea și promovarea asistenței medicale, sunt deosebit de relevante, având în vedere potențialele riscuri viitoare pentru sănătate și în contextul îmbătrânirii societăților. Potențialul persoanelor cu handicap de a contribui la creșterea economică și la dezvoltarea socială ar trebui valorificat într-o mai mare măsură, în conformitate cu Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap, în care statele membre au fost invitate să stabilească obiective privind ocuparea forței de muncă și învățarea în rândul adulților pentru persoanele cu handicap. Cadrul strategic al UE pentru romi (34) evidențiază capacitatea comunităților rome marginalizate de a reduce deficitul de forță de muncă și de competențe și vizează reducerea cu cel puțin jumătate a decalajului în materie de ocupare a forței de muncă dintre romi și populația generală. Noile tehnologii și locurile de muncă în continuă evoluție din întreaga Uniune permit formule de lucru mai flexibile, precum și o productivitate îmbunătățită și un echilibru între viața profesională și cea privată, contribuind în același timp la respectarea angajamentelor verzi asumate de Uniune. Aceste evoluții generează, de asemenea, noi provocări pentru piețele muncii, care afectează condițiile de lucru, securitatea și sănătatea în muncă și accesul efectiv al lucrătorilor și al persoanelor care desfășoară o activitate independentă la o protecție socială adecvată. Statele membre, în colaborare cu partenerii sociali, ar trebui să se asigure că noile forme de organizare a muncii se reflectă în locuri de muncă de calitate și în locuri și condiții de muncă adecvate, sănătoase și sigure, precum și în echilibrul dintre viața profesională și cea privată și în îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, menținând drepturile lucrătorilor și pe cele sociale consacrate și consolidând modelul social european.
(16) Orientările integrate ar trebui să servească drept bază pentru recomandări specifice fiecărei țări pe care Consiliul le-ar putea adresa statelor membre. Statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin resursele REACT-EU, care sunt disponibile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/2221 al Parlamentului European și al Consiliului (35), care consolidează fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane până în 2023. Datorită actualei crize ucrainene, Regulamentul (UE) 2020/2221 a fost completat prin Regulamentul (UE) 2022/562 al Parlamentului European și al Consiliului (36), precum și printr-o altă modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (37) privind majorarea prefinanțării pentru REACT-EU și printr-un nou cost unitar pentru a contribui la accelerarea integrării persoanelor care părăsesc Ucraina și intră în Uniune, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2022/613 al Parlamentului European și al Consiliului (38). În plus, pentru perioada de programare 2021-2027, statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin Fondul social european Plus, Fondul european de dezvoltare regională, Mecanismul de redresare și reziliență și alte fonduri ale Uniunii, inclusiv Fondul pentru o tranziție justă, și InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (39), precum și instrumentul de sprijin tehnic pentru a stimula ocuparea forței de muncă și investițiile sociale de calitate, pentru a combate sărăcia și excluziunea socială, pentru a combate discriminarea, pentru a asigura accesibilitatea și a promova oportunitățile de perfecționare și de recalificare a forței de muncă, învățarea pe tot parcursul vieții și educația și formarea de înaltă calitate pentru toți, inclusiv alfabetizarea digitală și competențele digitale, cu scopul de a oferi cetățenilor cunoștințele și calificările necesare pentru o economie digitală și verde. Statele membre ar trebui, de asemenea, să utilizeze pe deplin Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați instituit prin Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului (40) pentru a sprijini lucrătorii disponibilizați ca urmare a unor evenimente majore de restructurare, cum ar fi transformările socioeconomice care sunt rezultatul unor tendințe mai globale și al schimbărilor tehnologice și de mediu. Cu toate că se adresează statelor membre și Uniunii, orientările integrate trebuie să fie puse în aplicare în parteneriat cu toate autoritățile naționale, regionale și locale, implicând îndeaproape parlamentele, precum și partenerii sociali și reprezentanții societății civile.
(17) Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și Comitetul pentru protecție socială ar trebui să monitorizeze modul în care sunt puse în aplicare politicile relevante având în vedere orientările pentru ocuparea forței de muncă, în concordanță cu mandatele care le revin în temeiul TFUE. Comitetele respective și grupurile de pregătire ale Consiliului implicate în coordonarea politicilor economice și sociale ar trebui să colaboreze îndeaproape. Ar trebui să fie menținut dialogul în materie de politici între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, în special în ceea ce privește orientările pentru ocuparea forței de muncă.
(18) Comitetul pentru protecție socială a fost consultat,