Recitale
(1) Epidemia de COVID-19 și măsurile excepționale care au fost luate pentru a reduce răspândirea virusului și pentru a proteja viețile omenești au cauzat un șoc economic major și prelungit în Uniunea Europeană. În al treilea trimestru al anului 2020, PIB-ul UE a fost cu aproape 4,2 % mai mic decât în același trimestru al anului precedent. A urmat o revenire puternică, dar incompletă, începând cu a doua jumătate a anului 2020, însă se preconizează că noua creștere a cazurilor de infectare va duce la o contracție moderată și va amâna redresarea până în a doua jumătate a anului 2021 (1).
(2) Răspunsul în materie de politici la pandemia de COVID-19, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, a avut un rol esențial în limitarea impactului socioeconomic al pandemiei. Utilizarea regimurilor de lucru cu program redus și a unor măsuri similare de menținere a locurilor de muncă a contribuit până în prezent la limitarea creșterii șomajului în raport cu scăderea activității economice. La nivelul UE, rata șomajului a crescut cu mai puțin de un punct procentual între primul și al treilea trimestru al anului 2020. Politicile au beneficiat de finanțare flexibilă din fondurile structurale și de investiții europene în cadrul Inițiativelor pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII (2) și CRII Plus (3)) și din Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) (4).
(3) Privind în perspectivă, schimbările modelelor de consum generate de criză și dubla tranziție verde și digitală, sprijinite de Pactul verde european (5) și de Strategia digitală europeană (6), vor transforma economiile noastre. Este posibil ca unele sectoare să nu se redreseze complet pentru o perioadă de timp, sau chiar deloc, iar unele întreprinderi se pot confrunta cu dificultăți financiare în urma acestei crize (7). Deși Pactul verde european stimulează strategia noastră de creștere și se preconizează că tranziția către o economie mai verde va crea până la 2 milioane de locuri de muncă suplimentare până în 2050 în întreaga UE (8), locurile de muncă din anumite sectoare și regiuni vor fi expuse riscului de a fi desființate. Aceste evoluții ar putea duce la o creștere a șomajului pe termen scurt, iar crearea de noi locuri de muncă de calitate poate dura o perioadă de timp, în funcție de perspectivele economice și de disponibilitatea forței de muncă calificate. Creșterea șomajului și a inactivității ar implica o pierdere de competențe, care ar putea avea efecte negative de lungă durată pentru persoanele în cauză și pentru economie în ansamblu. Fără măsuri eficace de perfecționare și recalificare, șomajul riscă să devină persistent.
(4) Este foarte probabil ca tinerii să plătească cel mai mare preț în absența unui răspuns politic adecvat. Creșterea ratei șomajului în rândul tinerilor a fost triplă față de rata generală a șomajului între primul și al treilea trimestru al anului 2020 (9). O intrare întârziată pe piața forței de muncă ar putea marca această generație timp de mai mulți ani.
(5) Criza este, de asemenea, susceptibilă să aibă efecte negative asupra situației pe piața muncii a grupurilor care se află într-o poziție dezavantajată sau care sunt subreprezentate pe piața muncii, cum ar fi femeile, lucrătorii în vârstă, persoanele cu un nivel scăzut de calificare, persoanele cu handicap, persoanele care trăiesc în zone rurale și îndepărtate, persoanele LGBTIQ, romii și alte minorități etnice sau rasiale care sunt expuse unui risc sporit de excluziune sau discriminare, precum și persoanele care provin din familii de migranți. În mod concret, deși rata medie de ocupare în rândul femeilor în UE este în prezent mai ridicată ca niciodată, multe femei se confruntă în continuare cu obstacole în calea intrării și a rămânerii pe piața muncii, iar ratele de ocupare ale acestora ar trebui să fie îmbunătățite (10).
(6) Este necesară o abordare strategică la nivelul UE și la nivel național pentru a trece treptat de la măsurile de urgență luate în contextul pandemiei la cele necesare pentru a facilita procesul de realocare a forței de muncă și a capitalului pe parcursul redresării. UE și statele membre ar trebui să acționeze împreună pentru a promova o redresare dinamică, generatoare de locuri de muncă și favorabilă incluziunii și pentru a facilita tranziția verde și digitală pe piața europeană a muncii. Trebuie să se acorde atenție riscurilor pe care le prezintă eliminarea măsurilor de urgență dacă nu este însoțită de introducerea unor noi politici eficace de sprijinire a lucrătorilor și a întreprinderilor în timpul redresării.
(7) Este necesar un set coerent de politici active în domeniul pieței forței de muncă, constând în stimulente temporare pentru angajare și tranziție, politici în materie de competențe și servicii îmbunătățite de ocupare a forței de muncă (denumite în continuare „măsuri de sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă” sau „măsuri EASE”), pentru a sprijini tranzițiile de pe piața muncii în contextul redresării și al dublei tranziții, utilizând pe deplin fondurile UE disponibile în acest scop.
(8) Un sprijin în timp util și bine conceput pentru ocuparea forței de muncă poate aduce beneficii lucrătorilor și întreprinderilor, precum și economiei și societății în general. Dacă sunt sprijiniți în timp util și în mod activ, lucrătorii din sectoarele economice afectate de criză au mai multe șanse să găsească locuri de muncă de calitate în sectoare aflate în expansiune, cum ar fi sectorul verde și cel digital, sau în sectoare cu modele de afaceri inovatoare, dar și în economia socială și în sectoarele care nu dispun de forță de muncă calificată, cum ar fi sectorul sănătății și cel al îngrijirii.
(9) Stimulentele temporare pentru angajare pot fi eficace pentru promovarea creării de locuri de muncă de calitate în contextul unei creșteri economice modeste în etapele inițiale ale redresării. Aceste stimulente ar trebui să fie orientate și concepute astfel încât să faciliteze crearea de locuri de muncă și tranzițiile profesionale care nu ar fi avut loc în absența lor. Grupurile țintă pot include populațiile vulnerabile și subreprezentate, inclusiv tinerii care intră pe piața forței de muncă. În special, sprijinirea uceniciilor poate fi eficace pentru a dezvolta competențele necesare pe piața forței de muncă și pentru a-i ajuta pe tineri să își găsească un loc de muncă. În plus, stimulentele pentru tranziție, care încurajează angajarea de lucrători expuși riscului de disponibilizare de către noi angajatori, pot contribui la facilitarea acestor tranziții și la creșterea ofertei de competențe în sectoarele aflate în expansiune. Sprijinul pentru antreprenoriat, cu un accent special pe tineri, femei și antreprenorii sociali, poate completa în mod util aceste măsuri, inclusiv sprijinul pentru a face față unora dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă IMM-urile, cum ar fi obligațiile de reglementare, plățile întârziate și accesul la finanțare.
(10) Literatura economică arată că stimulentele pentru angajare pot genera câștiguri medii mai mari în materie de ocupare a forței de muncă decât alte tipuri de politici active pe piața muncii. Alături de programele de formare, acestea au cele mai mari efecte pe termen mediu și lung, deoarece îmbunătățesc capacitatea de inserție profesională și competențele lucrătorilor. Stimulentele pentru angajare și tranziție, combinate cu formarea la locul de muncă, pot fi mai eficace pentru asigurarea unor competențe relevante pentru piața forței de muncă decât alte tipuri de formare. Riscul ca aceste stimulente să contribuie la locuri de muncă care ar fi fost oricum create poate fi atenuat prin cerințe privind direcționarea, monitorizarea și continuitatea ocupării forței de muncă. În plus, acest risc este mai scăzut într-un context de criză, atunci când este mai probabil ca măsurile în sprijinul angajării și al reconversiei profesionale să aibă un impact pozitiv (11).
(11) Oportunitățile de perfecționare și recalificare orientate către nevoile pieței forței de muncă pot aduce beneficii tuturor întreprinderilor și lucrătorilor, în special celor disponibilizați sau expuși riscului de disponibilizare în contextul schimbărilor structurale semnificative de pe piețele forței de muncă. Aceste măsuri ar trebui să se bazeze pe informații relevante privind competențele și pe o abordare individualizată, care să garanteze că lucrătorii au acces la drepturi la formare individuală. Alături de parteneriatele dintre părțile interesate din sectorul public și cel privat, cursurile de formare de scurtă durată pot juca un rol important și pot fi certificate prin micro-certificate.
(12) Politicile eficace de promovare a tranzițiilor profesionale ar trebui să fie însoțite de servicii de ocupare a forței de muncă performante, cu o capacitate instituțională consolidată și capabile să ofere sprijin personalizat persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv printr-o utilizare sporită a instrumentelor digitale.
(13) Cadrul european pentru ucenicii de calitate și eficace (12) și Cadrul de calitate pentru stagii (13) oferă orientări și bune practici care vor deveni și mai relevante în contextul redresării. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) ar trebui să fie sprijinite în mod special pentru a oferi programe de ucenicie, inclusiv prin prime pentru recrutare temporară sau prin reduceri ale costului forței de muncă, după caz.
(14) Partenerii sociali au un rol esențial de jucat pentru a contribui la o mai bună reconstrucție a economiilor noastre, contribuind în același timp la abordarea, prin dialog, a consecințelor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă ale pandemiei și a provocărilor dublei tranziții. Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și restructurare promovează, printre altele, implicarea acestora în operațiunile de restructurare, în anticiparea schimbărilor și în identificarea nevoilor în materie de competențe.
(15) În contextul restructurărilor întreprinderilor, facilitarea realocării forței de muncă va fi esențială. Directiva (UE) 2019/1023 a Parlamentului European și a Consiliului (14) garantează că întreprinderile viabile care se confruntă cu dificultăți financiare au acces la instrumente eficace de avertizare timpurie și la cadre de restructurare preventivă pentru a-și continua activitatea. Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și restructurare (15) prezintă bune practici pentru anticiparea necesităților în materie de competențe și formare în procesele de restructurare a întreprinderilor.
(16) Noua strategie industrială pentru Europa (16) are ca obiectiv construirea unei industrii europene competitive la nivel mondial, neutre din punct de vedere climatic, curate, circulare și digitalizate. Aceasta se axează pe ecosistemele industriale europene, care cuprind toți actorii care își desfășoară activitatea într-un lanț valoric: de la întreprinderi la mediul academic, entități de cercetare, prestatori de servicii și furnizori. Identificarea ecosistemelor poate oferi un cadru util pentru cartografierea nevoilor în materie de competențe.
(17) În conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, orice persoană are dreptul la sprijin pentru îmbunătățirea perspectivelor de angajare sau de desfășurare a unei activități independente, inclusiv sprijin pentru căutarea unui loc de muncă și formare profesională, iar condițiile de încadrare în muncă trebuie să respecte criterii de calitate (17).
(18) Promovarea incluziunii necesită asigurarea egalității de șanse în tranzițiile de pe piața muncii, indiferent de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Adulții slab calificați și persoanele care provin din familii de migranți ar trebui să rămână în centrul atenției. În mod similar, niciun teritoriu nu ar trebui lăsat în urmă, de la orașe mari la zone rurale, de coastă sau îndepărtate din întreaga UE, inclusiv regiunile ultraperiferice.
(19) Pachetul de sprijin pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (18) a fost adoptat având în vedere dificultățile cu care se confruntă tinerii din întreaga UE, pentru a le oferi mijloacele necesare care să contribuie la integrarea stabilă a acestora pe piața forței de muncă. Ca răspuns, statele membre au adoptat două recomandări ale Consiliului pentru a consolida atât Garanția pentru tineret (19), cât și educația și formarea profesională (20), recomandări care sunt în prezent în curs de implementare.
(20) Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței (21) stabilește un plan cuprinzător de sprijinire a dezvoltării unor competențe mai numeroase și mai valoroase pentru a facilita adaptarea la o piață a muncii în schimbare. În plus, Pactul pentru competențe (22) invită organizațiile publice și private să își unească forțele și să ia măsuri concrete pentru perfecționarea competențelor și recalificare în Europa.
(21) Pachetele de măsuri EASE vor avea eficacitate maximă dacă vor fi sprijinite de condiții-cadru adecvate, inclusiv instituții moderne ale pieței muncii, de eliminarea obstacolelor din calea investițiilor, a intrării, a creșterii și a ieșirii de pe piață a întreprinderilor, de un sistem eficient de impozite și de prestații sociale, de o administrație publică funcțională, într-un context general de sustenabilitate a finanțelor publice. Implementarea recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu în cadrul semestrului european este cu atât mai importantă pentru a promova redresarea economică și a asigura faptul că aceasta are efecte durabile.
(22) Abordarea provocărilor de pe piața forței de muncă în contextul redresării și al dublei tranziții necesită alocarea unor resurse adecvate pentru finanțarea măsurilor EASE. Ca principiu general, statele membre trebuie să asigure absența dublei finanțări oferite de programele și instrumentele Uniunii. De asemenea, statele membre trebuie să se asigure că aceste măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să respecte normele privind ajutoarele de stat, dacă este cazul.
(23) Măsurile active pe piața muncii și măsurile care vizează consolidarea capacității serviciilor publice de ocupare a forței de muncă pot fi eligibile pentru sprijin din fondurile structurale, în special Fondul social european Plus (FSE+) (23) și Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) (24), precum și din Fondul pentru o tranziție justă (25), Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) (26), Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU) (27) și rezerva de ajustare la Brexit (28). Statele membre pot beneficia, de asemenea, de sprijin din partea Instrumentului de sprijin tehnic (IST) (29) pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor în domeniul competențelor și al politicilor active pe piața muncii.
(24) Măsurile enumerate în prezenta recomandare pentru sprijinirea creării de locuri de muncă și a ocupării forței de muncă, în special cele care abordează provocările identificate în recomandările specifice adresate fiecărei țări, pot fi sprijinite de Mecanismul de redresare și reziliență ca parte a unor pachete coerente de reforme și investiții. Măsurile EASE propuse de statele membre în planurile lor de redresare și reziliență trebuie să respecte criteriile de eligibilitate și de evaluare prevăzute în regulamentul de instituire a mecanismului (30). Ca regulă generală, Mecanismul de redresare și reziliență nu poate finanța cheltuieli recurente, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, și poate finanța numai reforme și investiții care au un impact de durată și care determină schimbări structurale la nivelul administrației sau al politicilor relevante. Finanțarea în cadrul mecanismului va fi furnizată numai în urma unei evaluări pozitive de către Comisie a măsurilor individuale propuse de statul membru, a aprobării planurilor de către Consiliu și a atingerii în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor aferente.
(25) Concluziile Consiliului privind semestrul european 2021 (31) încurajează statele membre să includă în planurile lor de redresare și reziliență reforme și investiții esențiale în domeniile ocupării forței de muncă, politicii sociale, asistenței medicale, precum și educației și formării. Orientările Comisiei adresate statelor membre cu privire la planuri (32) subliniază că acestea ar trebui să reprezinte o oportunitate de a promova un răspuns politic ferm prin sprijinirea unei schimbări la nivelul politicilor de ocupare a forței de muncă de la menținerea locurilor de muncă la crearea de locuri de muncă de calitate și să sprijine tranzițiile profesionale pentru a facilita și a accelera schimbările structurale,