Recitale
(1) Directiva (UE) 2023/959 a Parlamentului European și a Consiliului (2) a modificat Directiva 2003/87/CE prin extinderea gamei de proiecte pe care le poate sprijini Fondul pentru inovare, prin specificarea modului în care urmează să fie evaluate proiectele care solicită sprijin din Fondul pentru inovare și prin consolidarea guvernanței Fondului pentru inovare. Directiva (UE) 2023/959 a permis, de asemenea, Comisiei să acorde sprijin din Fondul pentru inovare prin proceduri de licitație concurențială.
(2) Comunicarea Comisiei din 1 februarie 2023 intitulată „Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” (3) prevede că o primă procedură de ofertare concurențială va fi lansată în toamna anului 2023 pentru sprijinirea producției de hidrogen din surse regenerabile din Fondul pentru inovare. Comunicarea Comisiei din 16 martie 2023 privind Banca Europeană pentru Hidrogen (4) a reafirmat acest obiectiv.
(3) Având în vedere modificarea Directivei 2003/87/CE și obiectivele exprimate în comunicările respective, este necesar să se modifice Regulamentul delegat (UE) 2019/856 al Comisiei (5).
(4) Capitolul II din Regulamentul delegat (UE) 2019/856 stabilește normele de acordare a granturilor în cadrul Fondului pentru inovare. Aceste norme s-au dovedit a fi, în general, eficace de la publicarea primei cereri de propuneri, la 3 iulie 2020. Cu toate acestea, ele ar trebui modificate pentru a le alinia la noile cerințe ale Directivei 2003/87/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2023/959, și pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea procedurii de acordare a granturilor pe baza experienței dobândite în ultimii ani.
(5) Cererile de propuneri pentru proiecte la scară mică au fost subcotate, în special deoarece proiectele la scară mică au un acces mai ușor la finanțare la nivel național, în timp ce cererile de propuneri pentru proiecte la scară largă au fost mult supracotate. Prin urmare, este oportun să se modifice definiția proiectelor la scară mică pentru a include proiecte cu o valoare totală a cheltuielilor de capital care nu depășește 20 000 000 EUR și să se introducă o nouă categorie de proiecte la scară medie pentru a aborda atât problemele legate de nivelul scăzut de subcotare, cât și pe cele legate de supracotare, să se permită selectarea proiectelor cu dimensiuni similare și, prin urmare, să se sprijine proiectele de cea mai înaltă calitate, de toate dimensiunile, la nivelul UE.
(6) Directiva 2003/87/CE prevede că granturile care nu sunt acordate printr-o procedură de licitație concurențială sunt limitate la 60 % din costurile relevante ale proiectului. Este necesar să se facă o distincție între veniturile economice și beneficiile operaționale ale proiectelor atunci când se calculează costurile relevante pentru a stabili valoarea corectă a costurilor relevante care pot fi sprijinite. De asemenea, ar trebui să fie posibil să se stabilească, într-o decizie de lansare a unei cereri de propuneri, că costurile relevante sunt calculate prin compararea costurilor estimate ale proiectului cu un scenariu contrafactual de producție convențional, în funcție de natura cererii de propuneri și de experiența anterioară.
(7) Pentru a evita supracompensarea proiectelor la scară mică care au venituri economice semnificative, costurile relevante ale acestora nu ar trebui să mai fie calculate ca fiind costurile lor totale aferente cheltuielilor de capital. Aceeași metodă de calculare a costurilor relevante ar trebui să se aplice tuturor proiectelor, asigurând un tratament echitabil și egal al solicitanților, având în vedere, de asemenea, creșterea plafonului cheltuielilor totale de capital pentru proiectele la scară mică. Această metodă de calcul ar trebui, de asemenea, să se aplice într-o mai mare măsură proiectelor care se bazează pe un nivel ridicat de consum de energie electrică din surse regenerabile, deoarece costurile operaționale ale acestor proiecte vor fi luate în considerare la calcularea costurilor relevante.
(8) Unele proiecte inovatoare pot avea un impact pozitiv asupra climei, fără a se rezuma doar la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Acesta este, de exemplu, cazul proiectelor care reduc emisiile de carbon negru în sectorul maritim, care reprezintă 75 % din impactul transportului maritim asupra climei, excluzând impactul emisiilor de dioxid de carbon. Este, de asemenea, cazul proiectelor din sectorul aviației care reduc impactul asupra climei al gazelor fără efect de seră, care au de două până la patru ori impactul dioxidului de carbon. Prin urmare, criteriul privind potențialul de reducere a gazelor cu efect de seră ar trebui modificat pentru a include astfel de beneficii climatice mai ample, dincolo de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în criteriile utilizate pentru evaluarea proiectelor.
(9) Criteriul privind potențialul tehnic și de piață pentru o aplicare sau reproducere la scară largă ar trebui, de asemenea, să fie extins pentru a lua în considerare potențialul unui proiect propus de a aborda multiplele efecte asupra mediului, precum și contribuția sa la obiectivele de reducere la zero a poluării și de circularitate ale UE.
(10) Criteriul eficienței din punctul de vedere al costurilor ar trebui modificat pentru a indica modul în care alte ajutoare publice sunt luate în considerare în calcul.
(11) Proiectele din sectorul maritim sunt deja sprijinite de Fondul pentru inovare înainte de includerea emisiilor maritime în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii („EU ETS”) începând din 2024, în cazul în care acestea implică utilizarea surselor regenerabile de energie sau stocarea energiei. Până în 2030, ar trebui alocate 20 de milioane de certificate din EU ETS pentru a sprijini decarbonizarea sectorului maritim. În plus, în cadrul Fondului pentru inovare, ar trebui să se acorde o atenție deosebită proiectelor din sectoarele vizate de mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră.
(12) Având în vedere noile tipuri de proiecte și sectoare eligibile în cadrul Fondului pentru inovare, Comisia poate lansa cereri de propuneri sau tematici specifice pentru anumite sectoare. În contextul acestor cereri de propuneri sau tematici sectoriale, se pot aplica criterii sau cerințe de atribuire suplimentare pentru a evalua contribuția potențială a proiectelor propuse la obiectivele și prioritățile Pactului verde european. Astfel de criterii sau cerințe de atribuire suplimentare pot include contribuția potențială a proiectului la accesul UE la o ofertă sigură și durabilă de tehnologii cu zero emisii nete necesare pentru a proteja reziliența sistemului energetic al UE și pentru a contribui la crearea de locuri de muncă de calitate.
(13) Având în vedere natura tehnică și varietatea proiectelor pentru care se depun cereri de finanțare în cadrul Fondului pentru inovare, este oportun ca comitetul de evaluare să fie compus din experți externi independenți care au expertiza necesară pentru a evalua cererile în cel mai bun mod posibil. Includerea unor experți externi independenți permite adaptarea expertizei la tipurile de proiecte sau sectoare vizate de o cerere de proiecte și prelucrarea adecvată a unui număr mare de cereri. Articolele 12 și 12a ar trebui modificate pentru a specifica faptul că cererile pot fi evaluate de un comitet de evaluare compus integral sau parțial din experți externi independenți.
(14) Având în vedere numărul limitat de proiecte eligibile în prezent pentru asistență pentru dezvoltarea de proiecte și pentru a extinde domeniul de aplicare al unei astfel de asistențe, ar trebui să fie posibil să se solicite asistență pentru dezvoltarea de proiecte, în ceea ce privește orice proiect care intră în domeniul de aplicare al Fondului pentru inovare, indiferent dacă s-a solicitat sau nu anterior un grant în cadrul Fondului pentru inovare pentru astfel de proiecte. Cu toate acestea, pentru ca asistența să fie eficace, numai proiectele care demonstrează un grad suficient de inovare și care au potențialul de a reduce în mod semnificativ impactul asupra climei și potențialul de aplicare pe scară largă ar trebui să beneficieze de asistență pentru dezvoltarea de proiecte. Criteriile de eligibilitate și de atribuire ar trebui să fie în concordanță cu cerințele prevăzute de Directiva 2003/87/CE, astfel cum a fost modificată. Pentru a menține sinergiile dintre procedura de atribuire a granturilor și mecanismul de asistență pentru dezvoltarea de proiecte, ar trebui să fie posibil să se decidă dacă solicitanții care au participat la o cerere de propuneri și care au îndeplinit criteriile de eficacitate în materie de reducere a emisiilor și criteriile de inovare au posibilitatea, dacă doresc acest lucru, să li se ia examineze în mod automat cererile de asistență pentru dezvoltarea de proiecte. Pentru a reflecta decuplarea asistenței destinate dezvoltării de proiecte de procedura de acordare a granturilor, dispozițiile privind procedura de selecție ar trebui modificate.
(15) Directiva 2003/87/CE, astfel cum a fost modificată, prevede că Fondul pentru inovare poate acorda sprijin prin licitații concurențiale pentru producția de produse cu emisii scăzute sau zero de dioxid de carbon, printre care se numără produse care pot fi utilizate pentru a reduce emisiile unei activități. Prin urmare, ar trebui stabilit setul de norme de bază care reglementează acordarea sprijinului prin licitații concurențiale. Licitațiile concurențiale ar trebui să contribuie în special la noul obiectiv al Fondului pentru inovare, care vizează extinderea acestor tehnici, procese și tehnologii în vederea introducerii lor pe scară largă în întreaga UE.
(16) Având în vedere Planul industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete și Comunicarea privind Banca Europeană pentru Hidrogen, sprijinul acordat prin intermediul primelor proceduri de licitații concurențiale ar trebui să ia forma unor prime fixe. Solicitanții care propun oferta cu cel mai mic preț ar trebui să fie selectați pentru un contract cu primă fixă, care stabilește un cuantum fix al sprijinului pentru fiecare unitate de producție. Cuantumul fiecărei prime fixe ar trebui să fie egal cu prețul din cadrul licitației oferit de solicitanți. Primele fixe ar trebui considerate granturi în sensul Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6) („Regulamentul financiar”).
(17) Fiecare procedură de licitație concurențială ar trebui să fie concepută de Comisie în conformitate cu principiile deschiderii, clarității, transparenței și nediscriminării și cu scopul de a reduce la minimum riscul de ofertare speculativă. Modul în care este concepută fiecare procedură de licitație concurențială ar trebui să includă principalii parametri economici care influențează în mod direct structura stimulentelor și comportamentul de ofertare al potențialilor inițiatori de proiecte și ar trebui să fie publicat cu suficient timp înainte de publicarea cererii de propuneri pentru a facilita concurența efectivă. Ar trebui evitate ajustările ex post ale rezultatului procedurii de licitație, cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele licitației sau raționalizarea.
(18) Pentru a asigura o concurență suficientă și eficace între solicitanți, procedura de licitație concurențială ar trebui să aibă un buget sau un volum maxim care să acționeze ca o constrângere obligatorie, în sensul că se presupune că nu toți solicitanții vor primi sprijin. În cazul în care o procedură de licitație concurențială este subcotată, modul de concepere a procedurilor de licitație concurențială ulterioare ar trebui adaptat pentru a asigura o concurență efectivă.
(19) Fiecare procedură de licitație concurențială (inclusiv definirea și cerințele produsului cu emisii scăzute sau zero de dioxid de carbon pentru care se poate acorda sprijin) ar trebui să fie concepută astfel încât să fie selectate numai proiectele care au potențialul de a reduce emisiile în mai multe sectoare și de a contribui la obiectivele UE în materie de climă și energie și la obiectivele UE privind reducerea la zero a poluării și circularitatea. Produsul scos la licitație ar trebui să aibă un potențial de aplicare pe scară largă și de reducere a costurilor tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic în sectoarele vizate. În plus, ar trebui să se acorde prioritate produselor care au potențialul de a aborda efecte multiple asupra mediului.
(20) Pentru fiecare procedură de licitație concurențială, Comisia ar trebui să stabilească în mod clar cerințele de calificare care trebuie îndeplinite pentru ca o propunere să fie clasificată. Aceste cerințe de calificare ar trebui să se limiteze la ceea ce este necesar pentru a asigura o procedură de licitație concurențială eficace și finalizarea proiectului propus în conformitate cu obiectivele cererii de propuneri și în conformitate cu dreptul UE.
(21) Propunerile care îndeplinesc cerințele de calificare ar trebui clasificate de la cel mai mic preț la cel mai mare preț al ofertei. În cazuri excepționale, ar trebui să fie posibil să se utilizeze criterii suplimentare pentru clasificarea propunerilor, cu condiția ca prețul ofertei, pus în relație directă cu produsul sau obiectivul care face obiectul procedurii de licitație concurențială, să reprezinte cel puțin 70 % din ponderea criteriilor de clasificare.
(22) Proiectele care implică producția de produse cu emisii scăzute sau zero de dioxid de carbon pot fi deja sprijinite în diverse grade în state membre diferite. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile între solicitanți și pentru a asigura selectarea celor mai eficiente proiecte din punctul de vedere al costurilor, ar trebui să se poată limita posibilitatea ca proiectele care primesc deja sprijin public pentru producția de produse cu emisii scăzute sau zero de dioxid de carbon să participe la o procedură de licitație concurențială. O astfel de restricție ar trebui să fie stabilită în mod clar într-o decizie de lansare a unei cereri de propuneri.
(23) Pot fi necesare garanții pentru a evita licitațiile speculative și pentru a asigura onestitatea și calitatea ridicată a propunerilor, precum și pentru a facilita evaluarea propunerilor prin verificări mai simplificate ale maturității proiectelor. Garanțiile ar trebui să ia forma unor garanții în numerar, a unor garanții bancare, a unor garanții de la o societate-mamă sau a altor forme de garanție utilizate în mod obișnuit.
(24) Pentru a operaționaliza „licitațiile ca serviciu” (platforma UE de licitații menționată în Comunicarea privind Banca Europeană pentru Hidrogen), ar putea fi necesar ca organismul de execuție responsabil cu clasificarea propunerilor să clasifice propunerile al căror preț de ofertă este mai mare decât prețul de închidere, astfel încât aceste proiecte să poată fi sprijinite de statele membre în contextul licitației ca serviciu.
(25) În conformitate cu Directiva 2003/87/CE, Comisia oferă asistență tehnică statelor membre care o solicită și care au un nivel scăzut de participare efectivă la proiectele finanțate în cadrul Fondului pentru inovare. Asistența tehnică respectivă ar trebui să sporească capacitățile statului membru solicitant de a sprijini eforturile inițiatorilor de proiecte de pe teritoriile sale de a depune cereri de finanțare din Fondul pentru inovare, cu scopul de a îmbunătăți distribuția geografică efectivă a participării la Fondul pentru inovare și de a spori calitatea generală a proiectelor depuse. În conformitate cu articolul 110 din Regulamentul financiar, Comisia stabilește suma disponibilă pentru asistența tehnică acordată statelor membre și lista statelor membre eligibile pentru asistență tehnică. Statele membre eligibile pentru asistență tehnică ar trebui să fie cele cu cel mai mic raport între sprijinul acordat prin Fondul pentru inovare primit de proiectele de pe teritoriul lor (atât în ceea ce privește numărul, cât și valoarea monetară) și cota lor din emisiile verificate ale EU ETS în perioada 2013-2020. Lista statelor membre eligibile ar trebui actualizată cel puțin o dată la doi ani.
(26) În conformitate cu Directiva 2003/87/CE, Comisia trebuie să caute sinergii între Fondul pentru inovare și programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și, după caz, între Fondul pentru inovare și alte programe ale UE. Prin urmare, este oportun să se solicite organismului de execuție să promoveze sinergiile dintre Fondul pentru inovare și alte programe de finanțare ale UE pe care le gestionează.
(27) Pentru a asigura vizibilitatea finanțării din Fondul pentru inovare, inițiatorii proiectelor ar trebui să își promoveze proiectele, rezultatele și impactul acestora și trebuie să indice în mod clar originea sprijinului primit prin utilizarea elementelor promoționale convenite în prealabil cu organismul de execuție.
(28) Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2019/856 ar trebui modificat în consecință,