Articolul text
Text integral
RECOMANDAREA CONSILIULUI din 14 iulie 2023 privind Programul național de reformă al Bulgariei pentru 2023 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Bulgariei pentru 2023 (2023/C 312/02) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4), având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (1), în special articolul 9 alineatul (2), având în vedere recomandarea Comisiei Europene, având în vedere rezoluțiile Parlamentului European, având în vedere concluziile Consiliului European, având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă, având în vedere avizul Comitetului economic și financiar, având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială, având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică, întrucât: RECOMANDĂ ca, în 2023 și în 2024, Bulgaria să întreprindă acțiuni astfel încât: 1. Să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național la maximum 4,6 % (22). Să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. În perioada de după 2024, să continue să urmărească o strategie bugetară pe termen mediu de consolidare treptată și durabilă a finanțelor publice, combinată cu investiții și reforme care să conducă la o creștere durabilă mai accentuată, pentru a obține o poziție bugetară prudentă pe termen mediu. 2. Să asigure o structură de guvernanță eficace și să consolideze capacitatea administrativă pentru a permite implementarea rapidă și constantă a planului său de redresare și reziliență. Să finalizeze cu celeritate capitolul privind REPowerEU pentru a putea demara rapid punerea sa în aplicare. Să pună în aplicare rapid programele politicii de coeziune, în strânsă complementaritate și sinergie cu planul de redresare și reziliență. 3. Să reducă dependența de combustibilii fosili și să accelereze tranziția energetică prin implementarea mai rapidă a energiei din surse regenerabile, asigurând totodată capacitățile de stocare pentru a spori flexibilitatea sistemului energetic. Să consolideze infrastructura rețelei de energie electrică și să îmbunătățească gestionarea acesteia prin simplificarea procedurilor de conectare și prin introducerea unor elemente de rețea inteligentă. Să continue eforturile de sporire a interconectării cu țările învecinate. Să accelereze renovarea clădirilor pentru a stimula eficiența energetică și a aborda sărăcia energetică. Să promoveze noi soluții adaptate exigențelor viitorului în ceea ce privește încălzirea centralizată și transportul urban durabil și să accelereze dezvoltarea infrastructurii feroviare. Să accelereze eforturile în materie de politici ce vizează furnizarea și dobândirea aptitudinilor și a competențelor necesare pentru tranziția verde. Adoptată la Bruxelles, 14 iulie 2023. Pentru Consiliu Președintele N. CALVIÑO SANTAMARÍA (1) JO L 209, 2.8.1997, p. 1. (2) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17). (3) Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25). (4) Recomandarea Consiliului din 16 mai 2023 privind politica economică a zonei euro (JO C 180, 23.5.2023, p. 1). (5) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/1755 și a Directivei 2003/87/CE (JO L 63, 28.2.2023, p. 1). (6) ST 8091/2022 INIT; ST 8091/2022 ADD 1. (7) Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 care include un aviz al Consiliului privind programul de convergență al Bulgariei pentru 2021 (JO C 304, 29.7.2021, p. 6). (8) Orientarea fiscal-bugetară este măsurată ca variație a cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare privind veniturile), din care sunt excluse măsurile temporare de urgență legate de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar sunt incluse cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil (granturi) din mecanism și prin alte fonduri ale Uniunii, în raport cu creșterea potențială pe termen mediu. Pentru mai multe detalii, a se vedea caseta 1 din tabelele cu statistici bugetare. (9) Se preconizează că alte cheltuieli de capital finanțate la nivel național vor avea o contribuție neutră de zero puncte procentuale din PIB. (10) Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie (JO L 261 I, 7.10.2022, p. 1). (11) Această cifră reprezintă nivelul costurilor bugetare anuale ale măsurilor respective și include veniturile și cheltuielile curente, precum și – dacă este cazul – măsurile privind cheltuielile de capital. (12) Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022 privind Programul național de reformă al Bulgariei pentru 2022 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Bulgariei pentru 2022 (JO C 334, 1.9.2022, p. 11). (13) Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2023, creșterea potențială a producției pe termen mediu (media pe 10 ani) a Bulgariei, care este utilizată pentru a măsura orientarea fiscal-bugetară, este estimată la 12,9 % în termeni nominali. (14) Se preconizează că alte cheltuieli de capital finanțate la nivel național vor avea o contribuție contracționistă de 0,1 puncte procentuale din PIB. (15) Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 prevede, de asemenea, o ajustare de peste 0,5 % din PIB pentru statele membre cu o datorie publică de peste 60 % din PIB sau cu riscuri mai pronunțate în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei. (16) Cheltuielile primare nete sunt definite drept cheltuieli finanțate la nivel național, din care sunt excluse măsurile discreționare privind veniturile, cheltuielile cu dobânzile și cheltuielile ciclice cu șomajul. (17) Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului din 5 august 2022 privind măsuri coordonate de reducere a cererii de gaze (JO L 206, 8.8.2022, p. 1). (18) Regulamentul (UE) 2023/706 al Consiliului din 30 martie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2022/1369 în ceea ce privește prelungirea perioadei de reducere a cererii pentru măsurile de reducere a cererii de gaze și consolidarea raportării și a monitorizării punerii în aplicare a acestora (JO L 93, 31.3.2023, p. 1). (19) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82). (20) Raportul din 2022 privind deficitul de forță de muncă – Autoritatea Europeană a Muncii. (21) În temeiul articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. (22) Se estimează că aceasta corespunde unei îmbunătățiri anuale a soldului bugetar structural cu cel puțin 0,5 % din PIB pentru 2024, astfel cum se descrie în considerentul 23.